Se afișează postările cu eticheta summit. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta summit. Afișați toate postările

duminică, 17 martie 2019

Ludovic Orban prezintă euro-candidații PNL

DISCURSUL PREȘEDINTELUI PNL, LUDOVIC ORBAN, SUSȚINUT ÎN CADRUL SUMMITULUI LIDERILOR LOCALI ȘI REGIONALI AI PARTIDULUI POPULAR EUROPEAN – 16 MARTIE 2019



Doamnelor și domnilor,

Am să încep prin a vă prezenta o diferență între Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat. Să știți că Manfred Weber, candidatul Partidului Popular la funcția de președinte al Comisiei Europene, chiar dacă nu are casca pe ureche, să știți că are un difuzor în interiorul urechii și chiar ascultă ceea ce vorbesc reprezentanții Partidului Național Liberal din România, spre deosebire de Timmermans care nici măcar nu a catadicsit să asculte vreo vorbă din ceea ce a spus Dragnea la Congresul socialiștilor.

Dragii mei, voi fi mult mai scurt decât de obicei. Ne așteaptă patru bătălii extrem de dificile. Nu există minuni, nu există soluții miracol, nu există forțe care să ne ajute, să spunem forțe din spate sau forțe din umbră.

Fraților, există doar bunul nostru simț, există doar educația noastră, există doar omenia noastră, există doar compasiunea noastră pentru cei aflați în suferință, există doar dragostea față de semenii noștri, există munca pe care au făcut-o cei mai mulți dintre primarii Partidului Național Liberal în folosul comunităților pe care le-au condus. Există proiectele  noastre, există buna noastră intenție, există capacitatea fiecăruia dintre noi de a-i convinge pe cei din jurul nostru că pentru România nu există decât o singură soluție, iar numele acestei soluții este Partidul Național Liberal.

Doamnelor și domnilor,

Următorii doi ani, nu avem altă soluție de a câștiga, decât să ne ducem în întâmpinarea oamenilor, să mergem din casă în casă, să mergem pe fiecare stradă, pe fiecare uliță, pe fiecare scară de bloc. Trebuie să ne întâlnim cu oamenii să le spunem adevărul despre ticăloșiile și despre nenorocirile pe care le provoacă actuala formațiune de guvernare împreună cu tovarășii de drum PSD, fiecăruia dintre români. Să le spunem că deși au promis să crească salariile, pensiile, au promis să ducă România mai aproape de Uniunea Europeană, nu au făcut altceva decât să ne pună într-un conflict gratuit cu liderii europeni. Nu au făcut altceva ca în loc să crească veniturile românilor, să crească factura la energie, factura la gaze, să crească toate prețurile de la alimente, medicamente până la combustibil, mâncând orice formă de creștere a veniturilor, adică PSD cu o mână a dat și cu o mână a dat și cu două mâini a luat.

Dragele mele și dragii mei,

Trebuie să le spunem ce am făcut, să nu ne fie rușine să le spunem ce am făcut. Avem slavă Domnului, 1100 de primari, care aproape toți au luat localitățile lor, așa cum președintele Iohannis a luat Sibiul, un oraș care părea abandonat, fără industrie, și l-a adus în câțiva ani de zile la statura unui oraș european. La  fel au făcut Emil Boc, Nicolae Robu, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Dragos Chitic. L-a fel a făcut domnul Flutur, nu George Flutur, ci primarul Botoșaniului, domnul Flutur.  La fel a făcut Ion Lungu în Suceava, la fel au făcut primarii noștri de orașe și primarii noștri de comune. Avem primari în care nu se mai dă nici un ajutor social. Avem primari care sunt  campioni la absorbția fondurilor europene, avem primari care sunt campioni la atragerea de investiții pentru crearea de locuri de muncă și pentru generarea prosperității comunităților lor. Avem primari care, deși a fost întotdeauna călcați în picioare de autoritățile guvernamentale, au avut forța să se bată pentru cetățenii care le-au acordat încrederea să ducă la bun sfârșit toate proiectele pentru a ridica nivelul de viață și calitatea serviciilor în localitățile pe care le conduc.

 Vă dau un simplu exemplu. În Bucureștiul condus de PSD, de 12 ani de zile parcările se fac în continuare cu parcagii. Oficial sau neoficial cu bilețele sau fără bilețele, în timp ce în toate orașele liberale parcarea se plătește cu telefonul mobil. Asta înseamnă civilizație, asta înseamnă digitalizare, asta înseamnă cu adevărat să faci lucruri bune pentru semenii tăi.

Fraților, am avut 49 de  candidații înscriși în cursa pentru alegerile pentru Parlamentul European. Toți candidații sunt valoroși, toți candidații au avut atuurile și argumentele lor.  Asta este. Parlamentul European nu are decât 700 de locuri, iar România este reprezentată doar de 33 de europarlamentari. Îi felicit pe toți cei care au fost înscriși în cursă, chiar și pe aceia care nu îi voi prezenta și nu au fost printre cei 21, și le garantez fiecăruia dintre ei că vor avea o carieră politică de succes dacă vor continua drumul așa cum au început.

Vă spun clar, avem cea mai valoroasă listă de candidați dintre toate partidele politice. Oamenii care indiferent unde au fost, la nivelul Parlamentului European, la nivelul primăriilor pe care le-au condus, la nivelul ministerelor pe care le-au condus, au făcut lucruri extraordinare pentru oameni.

Am să îi invit pe scenă pe cei 21 de candidați ai Partidului Național Liberal care au fost votați la reuniunea Biroului Politic Național, să mi se alăture și le voi da citire celor 21 de candidați.

Domnul Adrian Dupu, care este președintele PNL Basarabia.

Ciprian Epure, secretarul general al Organizației de Tineret.

Claudia Benchescu, fostă președintă a Organizației de Studenți.

Aleodor Frâncu, fost secretar de stat, fost șef al Cancelariei, fost șef al ROMATSA, un om remarcabil în lumea aviației europene și internaționale.

Domnul Ciprian Ciucu, care cred că i-a făcut foarte multe nopți de insomnie administrației și primarului PSD al municipiului București.

Mădalin Adi Teodosescu, primarul orașului Balș și președintele Asociației orașelor din România.

Ana Maria Dimitriu, reprezentanta Vrancei, un consilier municipal care se bate cu primarul PSD de acolo și care a fost  supusă la amenințări, la contre puternice și nu a cedat nici un milimetru, indiferent la câte amenințări a fost supusă. 

Ligia Popescu, președinta Comisiei de specialitate pe relații internaționale a Partidului Național Liberal.

Violeta Alexandru, consiliera mea, dar să știți că nu am susținut-o să fie pe lista pentru Parlamentului European pentru că este actualmente consiliera mea, este fost director executiv al PRO Democrația. S-a bătut pentru introducerea democrației și pentru alegeri libere în România de zeci de ani. A fost director executiv la Institutul pentru Politici Publice si a fost ministru pentru Dialog Social, fiind întotdeauna un om care a iubit oamenii, un om care a încercat să îi reprezinte pe oameni.

Mihai Țurcanu, europarlamentar al Partidului Național Liberal, implicat în două decizii extrem de importante pentru România. Cei de la Azomureș și cei care lucrează în combinatele de îngrășăminte chimice pot să îi spună mulțumesc lui Mihai Țurcanu pentru faptul că a reușit să salveze locurile de muncă din industria petrochimică.

Vlad Nistor, vicepreședintele Partidului Național Liberal pe relații internaționale, omul care de când am fost ales președinte a fost alături de mine în aproape toate acțiunile diplomatice și în aproape toate întâlnirile pe care le-am făcut.

Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte a grupului Partidului Popular European din Parlamentul European, care chiar în zilele acestea se luptă în cadrul regulamentului privind mobilitatea ca transportatorii români să nu fie defavorizați pe piața europeană.

Cristian Bușoi, candidat din partea Partidului Național Liberal, actualmente europarlamentar, care are misiunea ca la nivelul Parlamentului European să se bată ca să aducă serviciile de sănătate în România la calitatea serviciilor din celelalte țări europene și de asemenea, să bate să construiască, în sfârșit, Spitalele Regionale pentru care Uniunea Europeană ne-a pus banii la dispoziție și pentru care psd-iștii nu sunt în stare să-i aducă în țară.

Gheorghe Falcă, primarul Aradului, reprezentantul, aș putea spune, al Alianței Vestului, adică nu este doar reprezentantul lui Nicolae Robu și al Timișoarei și reprezentantul Clujului și reprezentantul Oradei. Cei 4 primari care s-au asociat, exasperați de faptul că PSD și Guvernul acesta nu are capacitatea de a dezvolta infrastructura de transport și au hotărât să aducă ei bani în țară pentru dezvoltarea infrastructurii conexe.

În continuare, îl voi prezenta pe Dan Motreanu, un vechi camarad al Partidului Național Liberal, un om care de 18 ani este în partid, președinte al Organizației de Tineret, Secretar General al partidului, prim-vicepreședinte, ministru al agriculturii, mi-ar lua foarte mult timp să vă citesc  lista tuturor funcțiilor pe care le-a deținut de a lungul timpului.

Îl prezint, în continuare, pe Daniel Buda, reprezentantul Regiunii de Nord-Vest, ca să spunem așa. Daniel Buda este omul care se bate, în primul rând pentru interesele fermierilor români și am să spun astăzi în prezența oficialilor europeni, principalul nostru obiectiv, în cadrul politicii agricole, este să aplicăm politica de convergență și subvențiile la hectar pentru fermierii români, să crească la nivelul mediu european astfel încât să crească competitivitatea fermierilor români pe plan european.

Drage colege și dragi colegi, să le aducem aminte românilor că Uniunea Europeană a luat o decizie care i-a ajutat pe milioane de cetățeni europeni și mai ales pe milioane de cetățeni români. Dacă cineva își aduce aminte, plăteam taxe de roaming extrem de mari, aici, în echipa noastră este europarlamentarul care a fost raportor la reglementarea care a dus la desființarea taxei de roaming și care astfel a ajutat milioane de români, care comunică cu familiile lor, cu prietenii care sunt plecați la muncă în străinătate și i-a ajutat să comunice mai mult, să fie mai aproape unul de altul. Adina Vălean, europarlamentarul care reprezintă și în următoarea echipă a Partidului Național Liberal la Bruxelles.

Doamnelor și domnilor, haideți să fim cinstiți, Partidul Național Liberal trebuie să își asume răspicat obiectivul de a intra în Schengen, abia atunci vom fi cu adevărat cetățeni europeni cu drepturi depline. Omul care stăpânește cel mai bine acest domeniu, omul care a asigurat îndeplinirea condițiilor tehnice pentru aderarea la Schengen, omul care se va bate pentru ca România să devină membră în Schengen, Vasile Blaga.

Stimate colege, stimați colegi,

Vă prezint în continuare un coleg care a reprezentat o surpriză uriașă pentru mine și care n-aș fi crezut că poate să aibă atâta influență și o asemenea capacitate de a influența deciziile la nivel european, în special în domeniul bugetului finanțelor. Un singur lucru vă spun. Orice fermier din România care primește despăgubiri pentru că a fost afectată ferma lui de pesta porcină africană, trebuie să știe că aceste despăgubiri sunt din bugetul Uniunii Europene și trebuie să știe că aceste despăgubiri au fost obținute prin Siegfried Mureșan și parlamentarii Partidului Național Liberal, sprijiniți de parlamentarii Partidului Popular European. Siegfried Mureșan!

Doamnelor și domnilor, Partidul Național Liberal, Partidul Marii Uniri, Partidul Unirii este onorat să susțină pe lista de candidați pe primarul Capitalei Unirii, Alba Iulia, pe Mircea Hava pe care vă rog să-l aplaudăm! Nu a putut fi prezent astăzi dar este cu inima alături de noi, se va bate în prima linie ca să câștigăm alegerile.

Dragii mei, vă voi prezenta candidatul despre care trebuie să vă spun câteva cuvinte. M-am gândit de multe ori dacă este bine să fie candidatul Partidului Național Liberal, pentru că să fim cinstiți, Rareș Bogdan a fost vârful de lance al bătăliei împotriva PSD, a fost jurnalistul care, atunci când cealaltă parte a mediei  supărată pe PSD,  tăcea, a avut curaj să spună adevărul. Este omul care întotdeauna s-a bătut pentru români, este omul care a avut cu adevărat curajul și forța să spună adevărul despre acești nemernici care își bat joc de România.

De aceea am ezitat dacă să-l invit sau nu! Nu pentru că nu am încredere în el ci pentru că m-am gândit că apare riscul să pierdem o tribună în care se poate spune adevărul despre ticăloșiile pe care le face actuala putere. Cu toate astea, m-am hotărât să-l invit, să fie alături de noi în această bătălie pentru că Rareș Bogdan nu este pentru prima oară în Partidul Național Liberal, de fapt, revine acasă, revine în Partidul Național Liberal după o carieră jurnalistică de mare succes, după o carieră în care a arătat că este un om care își iubește țara, un om cu frica Lui Dumnezeu, un om care se bate pentru interesele fiecărui român. Doamnelor și domnilor,  în fruntea listei Partidului Național Liberal, în prima linie a bătăliei, cel care va fi alături de noi în victoria istorică pe care o vom înregistra, Rareș Bogdan!

Și așa cum îmi pace mie, o să închei cu un strigăt de luptă! Ultima încercare a turcilor de a ocupa Viena a fost zădărnicită de o șarjă de cavalerie care a fost condusă de husari înaripați polonezi și care au reușit într-o șarjă de cavalerie să întoarcă pe spate sute de mii de otomani care erau împrejurul Vienei reușind, practic, să păstreze Europa așa cum este ea astăzi.  Dragii mei, șarja de cavalerie a început, husarii înaripați sunt pregătiți de luptă, fiecare dintre voi trebuie să intre în luptă cu încrederea în izbândă!

luni, 11 iunie 2018

Un G7 al lipsei de acord


Sunt multe evenimente care prezintă interes. Summit-ul G7 din Canada este însă unul principal. O nouă încercare de a calma relațiile dintre cele mai dezvoltate state ale lumii a ajuns la un acord care constată că nu pot fi de acord.

Autorul dezacordului major este președintele SUA, Donald Trump. Problemele sunt sensibile pentru că Trump nu acceptă colaborarea, el vrea să impună.

Trump afirmă că SUA sunt „jefuite” de partenerii comerciali, deficitul comerțului extern al SUA este pe undeva la 800 miliarde dolari, ceea ce este incorect, acuză partenerii SUA de practici comerciale incorecte.
„De ce ar trebui ca eu, ca preşedinte al Statelor Unite, să permit ţărilor să realizeze excedente comerciale masive, aşa cum au făcut timp de decenii, în timp ce fermierii, muncitorii şi contribuabilii noştri trebuie să plătească un preţ atât de mare şi de inechitabil”
Să nu uităm nici faptul că Trump a pornit o campanie dură și împotriva firmelor americane care își au fabricile în afara SUA pentru că mâna de lucru din alte țări este mult mai ieftină ca în statele americane. Ca să le facă viața mai grea și să readucă metalurgia și siderurgia înapoi în Statele Unite, Trump instituie taxe vamale la importurile strategice lovind, astfel, în principalii parteneri comerciali. Normal că are un discurs ultra-protecționist și că orice încercare de a-l determina să discute problemele este sortită eșecului. Până nu re-aduce industria în SUA, Trump nu se va lăsa. Iar asta va însemna o reducere severă a comerțului mondial. Practic, așa cum observa Donald Tusk, SUA distruge „ordinea mondială pe care a construit-o”.
„SUA plătesc aproape întregul cost al NATO - protejând multe din aceleaşi ţări care ne jecmănesc în comerţ (plătesc doar o fracţiune din cost - şi râd)”
„Uniunea Europeană a avut un surplus de 151 de miliarde de dolari - ar trebui să plătească mai mult pentru armate!”
„Germania plăteşte (lent) 1% din PIB către NATO, în timp ce noi plătim 4% dintr-un PIB mult mai mare. Crede cineva că asta are sens?”
„Protejăm Europa (ceea ce e bine) cu pierderi financiare uriaşe, iar apoi suntem călcaţi în picioare la comerţ. Vine schimbarea!”
Reacțiile statelor membre G7, cu excepția Japoniei, este normală. SUA vrea alte reguli, impuse de ea, iar statele membre ale G7 nu au cum să se opună. Singura opoziție poate fi făcută doar dacă statele membre ale UE membre și G7 vor acționa sub umbrela UE. Iar asta înseamnă că toate statele membre ale UE devin parte a înțelegerilor G7!

Franța, Germania și Italia vor trebui să accepte că pentru a se putea opune politicii expansioniste a SUA dar și a altor puteri economice mondiale, trebuie să accepte o integrare a statelor în Uniunea Europeană care să acopere toate interesele acestora. Acum nu este așa. Trebuie să recunoaștem! Acum Franța, Germania și Italia încearcă să se impună în Uniunea Europeană ca identități economice distincte, vor să își formeze propria „bulă de putere economică” care să domine celelalte state europene, proces care a dus la dezvoltarea ideilor conservatoare în alte state europene și punerea în pericol a liberalismului pe care Uniunea Europeană s-a construit. Statele mai mici din UE au propriile ambiții. Nu vor să devină „state de pe centura Uniunii”, vor să existe ca state importante. De aceea, politica lui Donald Trump pentru SUA are unele șanse de izbândă atâta timp cât UE va mai fi relativ divizată.

Donald Trump recunoaște și acceptă că statele partenere din NATO sunt foarte importante pentru SUA. Nici nu poate fi altfel. Pentru că majoritatea lor formează Uniunea Europeană, pentru că afirmațiile lui Trump privind apărarea comună au un mare sâmbure de adevăr, statele europene membre G7 - Franța, Germania și Italia - vor trebui să își calce pe orgolii și să accepte faptul că singura politică valabilă în viitor este una a integrării depline a Statelor Membre, chiar dacă unele calcule au tendința să scoată din ecuație statele mai mici ca populație și putere economică. O Uniune Europeană instabilă reduce substanțial capacitatea celor 3 state europene membre G7 să participe la „jocul mondial”. Sunt dezvoltate, au populații relativ numeroase dar ... sunt mici față de competitorii mondiali care se dezvoltă astăzi: SUA, China, India și chiar Federația Rusă! Sub forma Uniunii Europene, situația se schimbă. De aceea, o mai mare integrare a statelor membre ale Uniunii este vitală pentru viitorul Europei pe scena mondială.

Este al doilea summit G7 încheiat prost. Marea Britanie poate fi considerată ca fiind plecată din Uniunea Europeană. Chiar dacă acum este mai degrabă alături de UE în deciziile de politică globală, în viitor situația va fi alta. Londra a anunțat de nenumărate ori că are de gând să facă o altfel de politică, să nu mai aibă de a face cu regulile Uniunii Europene. În G7, Uniunea Europeană nu mai are „majoritatea”. SUA, Canada, Japonia și Marea Britanie au propriile interese și ambiții așa că Franța, Germania și Italia vor trebui să își regândească pozițiile. Vor merge în continuare separat sau vor merge la aceste summit-uri ca părți ale Uniunii Europene?

O reformare a G7 devine necesară. Ultimele summit-uri au scos în evidență faptul că acest format este deja depășit. Devine inutil dacă nu va fi reformat cu severitate. Și-a pierdut din importanță. A fost suficient ca SUA, cea care l-a format, să devină „copilul teribil” ca întreg sistemul să crape din toate încheieturile. Între timp, G20 devine din ce în ce mai important. Este important pentru că în el regăsim cele mai dezvoltate state ale lumii.

Ca o noutate, India a comunicat că anul acesta va depăși ca putere economică Marea Britanie. Este un paradox, dar el ne spune că India confirmă studiile care o văd ca o mare putere economică în viitor. Are de unde! China va depăși SUA, nu peste mult timp. India vine tare din urmă. Statele europene luate stat cu stat rămân de căruță. Chiar și Germania, chiar și Franța. Nu mai spun de Italia. Fără Uniunea Europeană, într-un viitor G7, statele europene nu vor mai fi!

miercuri, 21 septembrie 2016

Summit-ul privind refugiații la ONU. Dacian Cioloș a prezentat poziția României.


Acțiune și rezultat. Dacian Cioloș a fost exact în expunerea sa privind problema refugiaților și contribuția României la soluționarea acesteia. Discursul lui la summit-ul organizat de SUA, Germania, Canada, Etiopia, Iordania, Mexic și Suedia a fost elocvent. România își menține angajamentul de a răspunde crizei refugiaților potrivit capacităților ei de răspuns !

Iau știrea de la Agerpres.

Sper că jurnaliștii de la Agerpres au preluat toate informațiile de interes astfel că putem vedea amploarea efortului României la problematică. Sincer să fiu, nu atât sumele presupuse a fi cheltuite cu ajutorul umanitar sunt relevante ci modul cum ele au fost dirijate către necesitățile reale a celor în necaz. Nu trebuie neglijat nici faptul că România este un contributor direct, o stare pe care România o are nu de multă vreme. Să le arăt pe rând.
România recunoaște pe deplin responsabilitatea comună de a gestiona afluxul mare de refugiați. Există diverse posibilități, resurse și politici pentru a răspunde acestei provocări, precum există și diferite forme de a contribui la eforturile comune ale comunității internaționale. În acest context, România a crescut treptat contribuția sa pe mai multe planuri în domeniul umanitar, atât ca donator, cât și ca țară de relocare. Prin eforturile sale, România a căutat să atenueze presiunea umanitară prin furnizarea de contribuții financiare pentru organizațiile umanitare internaționale, cum ar fi: Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC), Agenția ONU de Ajutorare a Palestinienilor Refugiați din Orientul Apropiat (UNRWA) și Programul alimentar mondial - spus Cioloș în cuvântul său.
  • contribuții financiare pentru organizațiile umanitare internaționale, cum ar fi: Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC), Agenția ONU de Ajutorare a Palestinienilor Refugiați din Orientul Apropiat (UNRWA) și Programul alimentar mondial;
  • România a acordat ajutor umanitar bilateral Turciei, Iordaniei, Libanului, Irakului și Afganistanului;
  • a oferit refugiaților "adăpost temporar" în Centrul de Tranzit de Urgență situat la Timișoara. De la înființarea sa în 2008, această facilitate a oferit asistență pentru mai mult de 2.000 de refugiați în timp ce cazurile lor au fost prelucrate pentru relocarea ulterioară;
  • în ceea ce privește oportunitățile de educație și angajare legală, România oferă tuturor copiilor cetățenilor străini care beneficiază de protecție aceleași drepturi la educație care se aplică copiilor români prin lege;
  • luna trecută Guvernul a trimis Parlamentului „un nou proiect de lege, care va crea un nou cadru de cooperare pentru dezvoltare și ajutor umanitar, îmbinând în mod inovator umanitarul, dezvoltarea și instrumentele financiare”;
  • România contribuie în mod substanțial, cu resurse umane și mijloace tehnice la controlul de frontierelor, precum și la operațiunile de căutare și salvare în Marea Mediterană, precizând că, în 2016, 49 de experți naționali în materie de azil au fost detașați la FRONTEX și la Biroul European de Sprijin pentru Azil (BESA).

„Procesul de revizuire a politicilor relevante în România se bazează pe convingerea că cel mai eficient mod de a face față crizei refugiaților este acela de a aborda cauzele sale principale și pentru a sprijini țările de origine ale refugiaților și țările de tranzit. În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România a sprijinit răspunsul coordonat al Uniunii, de a participa la procesul de transfer și de realocare pe bază de voluntariat” - a mai spus Cioloș.

Sunt suficiente date care confirmă un fapt evident acum. România a găsit soluția la capacitatea redusă de a primi și integra refugiații. O soluție inteligentă care este cunoscută de politicienii altor state - un parlamentar german a oferit un interviu unui jurnalist român și a scos în evidență acest lucru, această contribuție a României la problematica refugiaților, soluție care mulțumește pe cei care sunt preocupați de această problematică.

În mod normal, ar trebui ca alarmiștii din presa română să se abțină în a mai promova tot felul de aiureli. În mod normal. Pentru că la noi nu avem jurnaliști și politicieni normali, „semnalele” alarmiste vor continua, scenariile apocaliptice vor continua, idioții neamului se vor lăbărța în studiourile Tv și pe rețelele de socializare iar noi vom continua să citim idioțenii în loc să ne vedem de treabă.

Nu pot să termin articolul fără să reamintesc faptul că poziția României prezentată de Cioloș a fost prezentată foarte succint și de Președintele Klaus Iohannis când erau discuțiile foarte înfierbântate privind relocarea refugiaților. Cine citește cu bună credință acest articol dar și altele care se referă la eveniment va observa că ideea relocării refugiaților pe bază de voluntariat a fost expusă ca voință a României de anul trecut.

În fine, eu unul sunt mulțumit de prezentare. Nu putem primi mii și mii de refugiați însă s-a găsit metoda de a compensa prin contribuții financiare și acțiuni ale Poliției de Frontieră Române și ale Autorității pentru Străini. 


sâmbătă, 17 septembrie 2016

Declarația de la Bratislava este promițătoare.


Agerpres oferă o sinteză a ideilor care s-au dezbătut la summit-ul de la Bratislava dar și a unor concluzii care vor fi codificate în decizii ulterioare. Precizez că aceste concluzii nu sunt bătute în cuie. Este evident că ele vor fi tratate cu maximă atenție și că de va fi nevoie, vor fi corectate.

Nu trec mai departe fără a readuce în atenție o formulare a lui Klaus Iohannis, formulare oferită la conferința de presă pe care a ținut-o la finalul summit-ului.
Uniunea nu este un pacient cronic, ci este o reuşită !
Voi încerca să pun ideile cât mai corect cu putință pentru a fi distinse cu mai multă ușurință și, mai ales, pentru a nu crea și eu confuzii.

Lideri europeni reuniți vineri la Bratislava și-au acordat un termen de șase luni pentru a elabora "viziunea unei UE atrăgătoare"
- Cu toate că o țară a decis să plece, UE rămâne esențială pentru ceilalți. Suntem hotărâți să facem un succes al UE cu 27 de state membre
- UE nu este perfectă, dar este cel mai bun instrument pe care îl avem pentru abordarea noilor provocări cu care ne confruntăm. Avem nevoie de UE nu numai pentru a garanta pacea și democrația, ci și securitatea popoarelor noastre. Avem nevoie de UE pentru a servi mai bine nevoile și dorința lor de a trăi, a studia, a munci, a se mișca și a de a prospera liber pe continentul nostru și de a beneficia de bogatul patrimoniu cultural bogat european
- Trebuie să îmbunătățim comunicarea cu ceilalți — între statele membre, cu instituțiile UE și, cel mai important, cu cetățenii noștri. Trebuie să injectăm mai multă claritate în deciziile noastre. Să folosim un limbaj clar și onest. Să ne concentrăm asupra așteptărilor cetățenilor, cu un curaj puternic pentru a contesta soluțiile simpliste ale forțelor politice extreme sau populiste
- Ne-am luat angajamentul, la Bratislava, să oferim cetățenilor noștri, în lunile care urmează, viziunea unei UE atrăgătoare, în care să poată avea încredere și pe care o vor putea susține
- Suntem încrezători că avem voința și capacitatea de a realiza acest lucru. Am organizat o dezbatere amplă despre prioritățile cheie pentru lunile următoare", mai scrie în document. Pe această bază, președintele Consiliului European, președinția Consiliului și Comisia au propus un program de lucru (Foaia de parcurs de la Bratislava), care include, între altele, măsuri referitoare la migrație și frontierele externe.
  • de a nu se mai permite niciodată revenirea la afluxurile necontrolate de anul trecut și de a reduce numărul migranților ilegali
  • asigurarea unui control complet al frontierelor noastre externe și revenirea la spațiul Schengen
  • extinderea consensului UE asupra politicilor pe termen lung privind imigrația și aplicare principiilor responsabilității și solidarității
- Ca măsuri concrete, sunt avute în vedere
  • angajamentul deplin pentru punerea în aplicare a acordului UE-Turcia, precum și un sprijin continuu acordat țărilor din Balcanii de Vest,
  • angajamentul luat astăzi de unele state membre de a oferi imediat asistență pentru întărirea protecția frontierei Bulgariei cu Turcia și sprjinul continuu pentru statele aflate în prima linie,
  • până la sfârșitul anului, Paza europeană de frontieră și de coastă va ajunge la capacitate deplină de reacție rapidă, fapt prevăzut într-o lege
- La sesiunea din decembrie a Consiliului European, vor fi evaluate măsurile pentru
  • cooperarea și dialogul cu țările terțe, care să conducă la reducerea fluxurilor de migrație ilegală și creștere cotelor de returnare
  • trebuie să se acționeze în continuare pentru extinderea consensului la nivelul UE în legătură cu politica pe termen lung privind migrația, inclusiv referitor la modul de aplicare a principiilor de responsabilitate și solidaritate în viitor
- În domeniul securității interne și externe, măsurile concrete vizează
  • intensificarea cooperării și a schimbului de informații între serviciile de securitate ale statelor membre
  • vor fi adoptate măsurile necesare pentru a se asigura că toate persoanele, inclusiv cetățenii din statele membre ale UE, care traversează frontierele externe ale Uniunii, să fie verificate în bazele de date relevante, care trebuie să fie interconectate
- se va demara
  • crearea unui Sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) pentru a permite verificarea în avans și, dacă este necesar, a refuza intrarea călătorilor scutiți de vize
  • se va depune un efort sistematic împotriva radicalizării, inclusiv prin expulzări și interdicții de intrare în cazuri justificate, dar și pentru ca UE să sprijine acțiunile statelor membre în domeniul prevenirii
- în decembrie, Consiliul European va trebui să decidă asupra unui "plan concret implementare în domeniul securității și apărării, precum a modului utiliza mai bine opțiunile din tratate, în special în ceea ce privește capacitățile" fiecărei țări. Cei 27 vor acționa pentru a pune imediat în aplicare împreună cu NATO declarația comună adoptată în capitala Slovaciei.
 Alte interpretări decât cele legate de ce s-a discutat nu își au rostul. De fapt, declarația este foarte, foarte clară. Extremiștii vor duce discuțiile în alte zone, mai ales pentru că au de oferit satisfacție celor care îi finanțează. Iar aceștia nu văd cu ochi buni evoluția României și mai ales faptul că România are o linie clară de conduită atât în privința rolului și locului său în UE cât și a rolului și locului său în NATO. Iar Președintele Klaus Iohannis le stă în drum. Nu se abate de la linia politică externă, în special cu privire la UE și NATO, nicidecum.

Bașca faptul că nici nu tace din gură atunci când este să spună unor lucruri pe nume. Și a spus. A spus despre duplicitatea discursului unor lideri europeni. Iar unii dintre ei sunt vecini cu noi sau sunt pe aproape. Ba, ce să vezi, au și organe de presă în România. Cum este Digi24 pentru Orban. Cel din Ungaria.

Bratislava. Și un sfârșit dar și un început. Iohannis se menține pe poziție.

Bratislava. Klaus Iohannis la declarația de presă de final
Summit-ul acesta a născut multe speculații. Una au așteptat jurnaliștii, cu obiective stabilite fie de redacții fie de finanțatori, altceva a urmărit România (la fel ca alte state participante). La televiziunile cu răspândaci s-au emis tot felul de bombe, tot felul de judecăți, tot felul de tembelisme. Jurnalismul românesc încă nu conștientizează că lumea asta are niște reguli severe după care se mișcă și că nu pot duce în spațiul public harababura din capul lor.

În fine, conferința de presă susținută de Președintele Klaus Iohannis la finalul discuțiilor oficiale, discuții informale (a se reține !), aduce niște clarificări privind poziția pe care România a adoptat-o și nu se leagă de alte informații care au circulat pe holurile clădirii care a găzduit summit-ul. Despre alea voi avea alt articol.

20:00 | 16 septembrie 2016
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut vineri, 16 septembrie a.c., o declarație de presă la finalul reuniunii informale a Consiliului European de la Bratislava, Republica Slovacă.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei de presă:
„Bună seara! Tocmai s-a terminat Consiliul European informal de la Bratislava. Acest Consiliu a fost gândit, din capul locului, ca şi o întâlnire care iniţiază un proces de reflecţie asupra ceea ce vom face în viitor, în ce direcţie vom îndrepta Uniunea Europeană, în contextul diverselor crize pe care le-am parcurs şi le parcurgem - criză economică, care a lăsat urme adânci, criza migraţiei, Brexit-ul. Şi în acest fel, ne-am întâlnit astăzi, la Bratislava, am discutat în prima parte a zilei, despre situaţia Uniunii. Ne-am referit, evident, şi la discursul Preşedintelui Comisiei din Parlamentul European, care a descris destul de detaliat statutul Uniunii.
După sesiunea de analiză din prima parte a zilei, am trecut la primele probleme pe care credem că trebuie să le discutăm şi să le antamăm pentru strategia de viitor a Uniunii Europene. Am discutat chestiuni care sunt în atenţia tuturor. S-a vorbit despre migraţie şi despre felul cum putem să pregătim decizii care îmbunătăţesc felul în care Uniunea reacţionează la acest fenomen. Am discutat despre securitatea internă şi externă. Aici deja există câteva evoluţii foarte pozitive, există deja decizii care stabilesc destul de concret cum vom aborda protecţia frontierelor externe ale Uniunii.
Am discutat despre şomaj. Este un fenomen care, în continuare, afectează state membre ale Uniunii şi încă se lucrează la soluţii. Am discutat despre şomajul în rândul tinerilor, un fenomen care, din păcate, devine şi specific, şi îngrijorător. Au fost discutate câteva soluţii interesante, de exemplu cea prezentată acum câteva zile, de înfiinţare a unui corp al voluntarilor tineri care se pot implica în diferite domenii unde este nevoie de oameni care vor şi să muncească, dar şi să înveţe de acolo.
Iată o serie de teme care ne-au preocupat şi care constituie baza acestui aşa-numit Roadmap de la Bratislava, care arată domeniile de care trebuie să ne ocupăm în viitor, dacă vrem să facem să funcţioneze mai bine Uniunea.
Acest proces de reflecţie va continua la Consiliul din octombrie, din decembrie. S-a discutat deja despre un Consiliu informal care va avea loc la începutul anului viitor, în Malta, şi acest proces de reflecţie se va încheia cu o strategie pentru viitorul Uniunii, în martie, când ne vom întâlni la Roma, pentru a sărbători împreună 60 de ani de la Tratatul de la Roma.
Acestea au fost, în mare, discuţiile şi preocupările din cursul Consiliului de astăzi. Dacă aveţi două, trei întrebări, vă rog!” 
Întrebări din partea reprezentanţilor mass - media:Jurnalist: „Spuneaţi la sosire, înainte de avea discuţiile cu ceilalţi lideri europeni, că pentru România o prioritate este primirea în spaţiul Schengen. Aţi discutat cu partenerii europeni astăzi despre asta?”
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu a fost o temă în plen, dar a fost o temă în discuţiile informale pe care le-am avut pe marginea Consiliului şi au fost discuţii foarte bune.”
Jurnalist: „Ce ţară mai are rezerve?”
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Aceste lucruri nu cred că putem să le discutăm acum, în spaţiul public. Sunt necesare în continuare armonizări, sunt necesare discuţii şi cred că este bine ca acest proces să se desfăşoare direct între parteneri şi doar la final să facem declaraţii.”
Jurnalist: „Dar ce anume mai îngrijorează acum în ceea ce priveşte eventuala primire a României în spaţiul Schengen?”
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu numai cetăţenii, ci şi mulţi politicieni sunt speriaţi de criza prin care trecem. Unii sunt de-a dreptul speriaţi de faptul că nu reuşim să controlăm foarte bine migraţia, alţii sunt foarte preocupaţi că în continuare mai avem mult de lucru până când să securizăm frontierele externe, şi aici, sigur, România face o excepţie notabilă şi pozitivă. La noi nu a apărut nicio sincopă în apărarea frontierelor externe şi acesta va fi cu siguranţă un argument favorabil pentru noi, când intrăm pe discuţia pe Schengen. Alţii sunt, trebuie să o spunem franc, foarte preocupaţi fiindcă au alegeri la ei în ţară. În 2017 sunt câteva ţări importante unde au loc alegeri şi lumea este îngrijorată de ascensiunea partidelor extremiste, populiste, eurosceptice. Sunt chestiuni foarte complexe care mai trebuie negociate.”
Jurnalist: „După ce aţi purtat aceste discuţii informale în marja Summitului, aţi mai spune că este oportună o discuţie oficială legată de primirea României în spaţiul Schengen? Momentul este unul potrivit?”
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Îmi păstrez evaluarea pe care v-am spus-o azi dimineaţă. Chestiunea Schengen nu este rezolvată, dar cred că suntem pe o evoluţie cu trend pozitiv.”
Jurnalist: „În ceea ce priveşte ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, sunt câteva instituţii europene pe care Marea Britanie le găzduieşte şi care, probabil, vor trebui să-şi găsească sedii în altă parte. Este un obiectiv pentru România să găzduiască instituții europene? Agenţia Europeană a Medicamentului ar fi un exemplu.”
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Aceste chestiuni nu s-au discutat şi nici nu se vor discuta. Aş vrea să fac o remarcă legată de Brexit. Este o chestiune care ne preocupă, dar important pentru noi nu este ce face Marea Britanie. Asta e treaba Marii Britanii, care a hotărât, din păcate, să părăsească Uniunea. Ceea ce ne preocupă pe noi este ce facem noi, cei 27, în continuare şi probabil cea mai importantă concluzie din discuţiile şi din Consiliul trecut şi din acest Consiliu este că vrem să rămânem împreună, vrem să facem Uniunea mai puternică şi mai performantă, dar în chestiunea menţionată de dumneavoastră, este, recunosc, o preocupare a noastră faptul că România nu găzduieşte nici o agenţie europeană. Dacă vom reuşi să convingem partenerii ca una din agenţiile care vor pleca din Marea Britanie să vină din Londra în Bucureşti, sau dacă putem să găzduim o agenţie care se va înfiinţa, asta este o chestiune la care nu pot să vă răspund fiindcă nu s-a discutat. Sigur, noi, în continuare, încercăm să convingem partenerii că România este o ţară serioasă, performantă, care poate să găzduiască o agenţie.”
Jurnalist: „Încă o întrebare, dacă îmi permiteţi. Dacă ar fi să evaluaţi acest Summit informal, am urmărit cu atenţie temele care au preocupat liderii europeni, astăzi, sunt teme cronice, aş putea să spun: migraţia, şomajul, securitatea, situaţia economică - prin ce a fost diferit acest Summit, ca rezultate, de unul de acum şase luni sau de acum un an?”
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Acum, cred că putem să tragem o concluzie foarte importantă. Cu toate aceste crize, Uniunea nu este un pacient cronic, ci este o reuşită. Am discutat despre câte dosare sau câte chestiuni europene sunt în curs de rezolvare sau rezolvate (...) din toate chestiunile şi dosarele care sunt în discuţie şi au fost în ultimele luni în discuţie, cam 90% sunt rezolvate sau în curs de rezolvare pozitivă, doar 10% sunt încă pending, adică aşteaptă soluţii şi e bine să spunem aceste lucruri. De prea multe ori, noi ne concentrăm doar pe probleme și se creează, pentru cetățeanul european, impresia că Uniunea este un eșec. Nu. Uniunea este o reușită, dar, cum toate țările au problemele lor, și Uniunea are problemele ei, și de asta ne întâlnim; ca să le rezolvăm. Vă rog!”
Jurnalist: „Domnule Președinte, m-ar interesa în ce măsură ați discutat astăzi despre crearea așa-numitei armate europene și dacă s-a evaluat și impactul pe care o astfel de forță l-ar avea asupra angajamentelor bugetare pe care țările membre NATO le-au asumat deja - mă refer la bugetul de 2% pentru Apărare, anual. Mulțumesc!”
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu s-a discutat astăzi despre o armată europeană și nici în viitorul apropiat nu se va discuta despre așa ceva. Inițiativele care există în domeniul apărării nu vizează crearea unei armate europene. Este o informație care s-a dus, cum se spune, în media, doar că ea nu reflectă preocupările conducerii UE. Ceea ce este adevărat și ceea ce vrem este ca inițiativele pe zona de apărare, pe intervenții în zone de criză, pe apărarea frontierelor, să fie mult mai bine coordonate. Și vrem să avem într-adevăr, un centru de coordonare - un headquarter, cum este menționat în documentație - pentru aceste zone de intervenții unde intervin forțele armate ale membrelor Uniunii Europene. Peste tot se menționează și vreau să subliniez acest lucru: nu intenționează nimeni să creeze ceva în paralel sau în loc de NATO. NATO rămâne, este baza, cel puțin pentru România, pot să spun clar că este baza securității în Europa. Și dacă vorbim de NATO, vă amintesc că, la Summitul de la Varșovia, s-a semnat o înțelegere între NATO și Uniunea Europeană, tocmai pentru a permite o mai bună coordonare și abordare comună complementară - de la caz, la caz - a diferitelor chestiuni. Deci, în momentul de față, în domeniul apărării, avem de-a face cu proiecte care vizează o mai bună coordonare, o mai eficientă coordonare și, da, s-a discutat și despre industria de apărare; nu astăzi, nu a fost astăzi tema, dar, în alte formate, industria de apărare europeană a fost o temă și cred că toată lumea este de acord că este de interes și pentru noi. Dacă industria de apărare europeană se revigorează, atunci, automat, apar noi locuri de muncă, se salvează locații unde industria de apărare are tradiție, de exemplu, România, și această evoluție nu putem decât s-o salutăm. Vă mulțumesc!”

duminică, 28 august 2016

O reacție a lui Cioloș foarte bine venită. Poate este reținută de cei interesați dar și de cei care spun tâmpenii.


Agerpres. Cioloș anunță că săptămâna următoare va avea o deplasare în Germania, pentru probleme economice, în trei landuri. Președintele Iohannis, în dialog permanent cu Angela Merkel, se va întâlni cu aceasta în perioada imediat următoare.

Niște jurnaliști de doi bani bucata și niște analiști politici de mântuială au iscat zvonuri și au indus alarme false privind „aruncarea României la marginea Europei” pentru că, vezi-Doamne, Angela Merkel nu și-a programat o întâlnire cu Cioloș sau Klaus Iohannis în vederea pregătirilor pentru summit-ul de la Bratislava.

Ei bine, Cioloș îi contrazice prin ce a declarat la Radio România Actualități.
Săptămâna viitoare voi fi din nou în Germania, de data asta în trei landuri, pentru întâlniri cu profil economic. Mă voi întâlni cu companii germane care au investit deja în România, dar și care urmează să investească. În landul Bavaria, în Baden-Wurttemberg și în Nord Westfalia. Deci, relația noastră cu Germania continuă în mod dinamic, nu doar la nivel politic, ci și economic
Asta vrem să facem acum și cu Polonia și cu alți parteneri, să pregătim idei, nu doar să participăm la aceste dezbateri, să pregătim și să punem pe masă idei, teme de compromis pe principalele subiecte care se discută cu ocazia negocierilor privind ieșirea Marii Britanii din UE. Cu siguranță vor fi puse în discuție și viitorul bugetului european, viitorul principalelor politici comunitare europene și vrem să venim împreună cu idei și cu propuneri. România va fi și ea parte a acestui proces de consultări, inclusiv cu Germania. Domnul președinte Iohannis este în contact cu doamna Merkel și vor avea o întâlnire în perioada următoare. Președintele Hollande vine în România înainte de summit-ul european de la Bratislava. Vom avea din nou o discuție și cu Franța legată de aceste principale puncte de pe agendă. Eu m-am întâlnit acum cu doamna prim-ministru al Poloniei. Deci suntem într-un proces foarte dinamic de consultări
Această așa-zisă axă București-Varșovia, pe care eu aș dori-o dinamizată în anii următori, indiferent cine ar fi la guvernare în Polonia sau în România, nu este doar o contrapondere la vechea Europă, ci se dorește să fie o modalitate de a echilibra lucrurile în UE. Vreau să fiu foarte clar. Nu dorim prin asta să adâncim falia dintre vechea Europă și noua Europă, ci să găsim modalități prin care să discutăm și să fim parte a procesului decizional de la egal la egal: și cei din est, și cei din vest, și cei din sud, și cei din nord, și cei mai vechi, și cei mai noi. Am discutat și cu doamna cancelar Merkel încă din ianuarie, când am avut acea vizită la Berlin și când dânsa m-a întrebat cum îmi explic această atitudine a unor lideri politici din Europa de Est vizavi de anumite teme de discuții decizionale la nivel european. I-am spus că din punctul meu de vedere și cu experiența pe care o am există o anumită frustrare în est că aceste țări nu sunt suficient implicate în mod practic în procesul de pregătire decizională europeană. Dânsa mi-a spus: 'Nimeni nu vă împiedică să fiți parte activă a acestui proces, dar asta presupune să fiți și voi mai activi, mai dinamici'
Concentrat, corect, rațional. De ce ne ocolește Merkel ?! Uite că urmează să discute cu Iohannis în Germania. Hollande vine el la București. Dacă ar avea mai multă minte cei ce se legitimează ca jurnaliști sau cei care se pretind analiști politici, ar fi priceput că Germania și Franța și-au împărțit sarcinile înainte de Bratislava. Germania a luat zona ei de influență tradițională iar Franța pe a ei. Iar dacă se uită respectivii pomeniți de mine cu și mai mare atenție, Germania a mers la contestatarii ei ! Din moment ce România este aliniată deciziilor UE în foarte multe domenii, iar în ce privește refugiații a compensat numărul mic de acceptări cu participarea Poliției de Frontieră Române la supravegherea frontierelor maritime - ia vedeți voi o declarație mai proaspătă a a unui parlamentar german -, România nu a fost și nu este un stat care să nege UE. De aceea ea este văzut ca un stat stabil politic, în curs de dezvoltare, ferm în susținerea UE. Hollande va confirma după vizita în România linia comună la summit-ul de la Bratislava. Apoi, ia să ne mai uităm odată la situație ! Franța nu a prea fost în România, în afara ambasadorului ei. Poate că Hollande profită de aceste vizite înaintea summit-ului de la Bratislava pentru a împușca doi iepuri dintr-un foc. Își face vizita oficială și preia poziția României cu privire la UE după Brexit.

Zău dacă nu mă gândesc uneori că nu avem jurnaliști și nici oameni de treabă care să facă analize politice. Mai avem până să ajungem să fim pregătiți pentru UE.

marți, 21 iunie 2016

Summit-ul NATO de la Varșovia agită multe spirite. Rușii, prietenii lor politici, adversarii lor, noi avem puncte de vedere diferite.


Se apropie summit-ul de la Varșovia unde statele membre NATO vor lua unele decizii pentru viitor. Se vor analiza și își va spune părerea fiecare stat în parte cu privire la ce s-a petrecut de la Summit-ul NATO din Țara Galilor, 4-5 septembrie 2014.

În Declarația comună a summit-ului se afirmă la punctul 1:

„1. Noi, şefii de stat şi de guvern din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice, ne-am reunit în Ţara Galilor, într-un moment crucial pentru securitatea euro-atlantică. Acţiunile agresive ale Rusiei împotriva Ucrainei au reprezentat o provocare fundamentală pentru viziunea noastră a unei Europe întregi, libere şi în pace. Creşterea instabilităţii în vecinătatea noastră sudică, din Orientul Mijlociu până în Nordul Africii, precum şi ameninţările transnaţionale şi multi-dimensionale, constituie, de asemenea, provocări la adresa securităţii noastre. Toate acestea pot avea consecinţe pe termen lung pentru pacea şi securitatea regiunii euro-atlantice şi stabilitatea în întreaga lume.”

Fără echivoc.

La punctul 2 din Declarație, este angajamentul cadru, pe care propagandiștii altor variante de acțiune ar trebui să îl înțeleagă:

„2. Alianţa noastră rămâne o sursă esenţială a stabilităţii în această lume impredictibilă. Împreună, ca democraţii puternice, suntem uniţi în angajamentul nostru faţă de Tratatul de la Washington, precum şi faţă de obiectivele şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Având drept fundament solidaritatea, coeziunea Aliată şi indivizibilitatea securităţii, NATO rămâne formatul transatlantic pentru o apărare colectivă puternică şi forumul esenţial pentru consultări şi decizii de securitate între Aliaţi. Cea mai mare responsabilitate a Alianţei este să protejeze şi să apere teritoriile şi populaţiile noastre împotriva unui atac, aşa cum prevede Art. 5 al Tratatului de la Washington. Aşa cum am afirmat în Declaraţia Transatlantică pe care am adoptat-o astăzi, ne-am angajat să consolidăm mai departe legătura transatlantică şi să asigurăm resursele, capabilităţile şi voinţa politică necesare pentru a ne asigura că Alianţa noastră rămâne gata să facă faţă oricărei provocări. Suntem pregătiţi să acţionăm împreună şi cu hotărâre pentru a apăra libertatea şi valorile noastre comune privind libertatea individului, drepturile omului, democraţia şi statul de drept.”

Punct !

Declarația se poate citi la link-ul dat de mine. Este pe site-ul MAE. Disponibilă pentru oricine.

La punctul 5, se spune clar că Rusia este un stat care „provoacă”, un stat care crează temeri statelor NATO privind securitatea lor. De aceea s-a aprobat un Plan de acțiune pentru creșterea nivelului de reacție. Aici intră toate măsurile privind prezența forțelor NATO în statele din prima linie vizavi de Rusia:

„5. Pentru a ne asigura că Alianţa noastră este pregătită să răspundă rapid şi ferm la noile provocări de securitate, am aprobat astăzi Planul de acţiune al NATO pentru creşterea nivelului de reacţie. Acesta furnizează un pachet coerent şi cuprinzător de măsuri necesare pentru a răspunde schimbărilor mediului de securitate atât de la graniţele NATO, cât şi mai îndepărtate, care reprezintă o preocupare pentru Aliaţi. El răspunde provocărilor Rusiei şi implicaţiilor strategice ale acestora. Totodată, răspunde riscurilor şi ameninţărilor originare din vecinătatea noastră sudică, din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii. Planul întăreşte apărarea colectivă a NATO. Întăreşte, de asemenea, capacitatea noastră de management al crizelor. Planul va contribui la menţinerea NATO ca Alianţă puternică, pregătită, robustă şi reactivă, capabilă să răspundă provocărilor curente şi viitoare, de oriunde vor apărea.”

În apropierea datei summit-ului de la Varșovia care va analiza și va da notă realizărilor din Planul NATO adoptat în Țara Galilor acum doi ani, Putin a organizat o conferință de presă cu participarea presei internaționale în care a lansat tot felul de mesaje „de pace”. Pervers, perfid, mincinos. S-a prezentat în fața mediei străine nici mai mult și nici mai puțin ca „Făt Frumos din Lacrimă”. El, Putin, luptă ca un cruciat cu „Zmeul cel rău” dar nu este înțeles de unele state care nu au ajuns la maturitate politică deplină, devenite „slugi” ale „perverșilor americani”.

Prietenii politici ai lui Putin, politicieni de anvergură din unele state europene, membre ale UE sau nu, au sărit în sus, ca la comandă. Voi, nu se poate, ce gingaș este Putin, ce sensibil, vai că Rusia nu este „bau-bau-ul” mondial, este o parte a raiului de pe pământ. Că ar trebui să fim mai sensibili față de mesajele pe care „marele” Putin le transmite lumii, mesajele de pace și bună colaborare, de cooperare bla, bla, bla. Fleoșc ! Mai mult, au atacat și deciziile NATO luate în Țara Galilor pentru a încerca o pregătire a terenului în vederea unei posibile opoziții la unele decizii ce se vor lua la summit-ul de la Varșovia.

Iar la summit-ul de la Varșovia avem un mare interes. Să se continue în direcția măsurilor luate în 2014 ba chiar să se ia unele măsuri ca reacție la militarizarea excesivă de către Rusia a bazinului Mării Negre. Este vorba despre mult discutata și contestată „Flotila Aliată in Marea Neagra / Black Sea Flotilla” care nu este decât o propunere a României de antrenamente comune și training ale flotelor statelor membre NATO la Marea Neagră. Ideea de Flotă a NATO la Marea Neagră a fost lansată de Rusia, prin oficialii ei militari și cei de la ministerul de externe. Ideea de „Flotă NATO la Marea Neagră” a fost dusă de propaganda rusă în toate statele europene în care propaganda rusă are puternice rădăcini cu concursul binevoitor al unor partide politice. Pe diferite voci, Rusia a declarat că se opune obiectivului propus de România la summit-ul de la Varșovia. Vocilor rusești s-au alăturat vocile „prietenilor” de suflet ai Moscovei. Bulgaria, țară invitată să participe la proiect, a ieșit în evidență cu declarații șocante de refuz categoric, afirmând că ea nu participă la așa ceva decât dacă este o acțiune a NATO, în speranța, cred eu. că la summit-ul de la Varșovia, prietenii Rusiei vor bloca propunerea României și a Turciei. Pe lângă refuzul destul de ciudat formulat, mai mult ca jignire adusă țării vecine, nu mai spun de „calificativele” acordate „sasului din România care a plecat cu coada'ntre picioare”, apare și informația potrivit căreia Bulgaria își negociază revenirea la parteneriatul economic cu Rusia de dinainte de aderarea la UE. Ca să vezi !

România are tot interesul ca la summit-ul de la Varșovia să se meargă mai departe. Nu cu mult timp în urmă a fost aprobată Strategia Națională de Apărare a României care definește liniile directoare ale țării noastre în domeniul militar și de securitate în strânsă legătură cu proiectele de apărare și securitate ale NATO.

„România traversează în prezent o perioadă în care multiple riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi uneori se intersectează, iar alteori se suprapun, generând efecte imprevizibile nu doar la nivel naţional, ci şi global.

Plecând de la schimbările de paradigmă la nivel mondial, de la actualul status quo, de la evaluarea amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 aduce noutăți semnificative. Documentul operează cu un concept de securitate națională extinsă, în deplin acord cu principiile europene.

Există astăzi interese multiple care converg spre asigurarea securității naționale. Strategia Națională de Apărare își propune o abordare integratoare și echilibrată, fără a se limita la dimensiunea de apărare.

Într-o zonă caracterizată de coliziunea intereselor şi într-o perioadă marcată de modificări geopolitice rapide, credibilitatea strategică reprezintă o valoare naţională importantă atât în relaţia cu aliaţii şi partenerii noştri, cât şi cu propriii cetăţeni.

Tocmai de aceea, avantajul statutului nostru de aliat NATO, de stat membru al Uniunii Europene şi partener strategic credibil este dat de cunoaşterea acelor oportunităţi care să ne permită să generăm apărare şi securitate la nivel naţional, să contribuim solidar la apărarea colectivă şi să promovăm stabilitatea şi securitatea colectivă la nivel internaţional.

Pentru ca România să gestioneze coerent şi responsabil riscurile şi răspunsurile la ameninţări, este nevoie mai mult decât oricând de coeziune şi consens la nivel naţional în problemele vitale pentru ţara noastră. Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru apărare constituie un act de voinţă politică, care trebuie dublat atât de un cadru legislativ adaptat, cât şi de un proces continuu, multianual şi riguros de planificare.”

România a ajuns să irite, prin independența ce o manifestă față de interesele ruse în zona Mării Negre, atât pe Putin cât și pe aliații lui, declarați sau ascunși. Deveselu, propunerea cu Flotila Aliată în Marea Neagră, alianța strategică cu Turcia și proiectele de colaborare economică în construcția și dezvoltarea armamentelor, alianța strategică cu SUA care va duce, fără doar și poate, la apărarea de către SUA a propriilor interese în România mai mult decât în alte zone, comandamentele NATO din România și, în plus, ultima dintre propunerile României, oferta către NATO de a primi pe teritoriul ei efectivele unei brigăzi multinaționale NATO de 5000 de militari cu tehnica aferentă. Această dezvoltare a relațiilor cu SUA și NATO duce către dezvoltare. Economică, a infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene, navale, dezvoltare comercială, ocuparea forței de muncă, transfer tehnologic etc.

Alături de noi, în plasa criticilor ruse și ale prietenilor Rusiei, se află Polonia și Turcia. Țările baltice sunt și ele victime ale unei propagande deșănțate. Culmea, între noi și Polonia sunt ungurii și slovacii, cumva mai dispuși să colaboreze cu Rusia peste parteneriatul pe care îl au cu Polonia și România, între noi și Turcia este Bulgaria care are alături pe declaratul aliat al Rusiei, Serbia. Peste Serbia este Croația care este din ce în ce mai apropiată de noi. La fel este situația cu Albania. Situația este destul de complexă.

Supărarea rușilor este mare. Întărirea pentru apărare a statelor europene din apropierea frontierelor ei este pentru ei un lucru rău. A devenit o obișnuință amenințarea rușilor că „vor lua măsurile adecvate” la fiecare acțiune de întărire a statelor membre NATO aflate, până în urmă cu niște ani în urmă la discreția puterii militare a Rusiei. Vor lua, mereu la viitor și mereu în creștere, are o limită. Cât va mai putea duce Rusia aceste măsuri care consumă resursele care ar putea fi alocate creșterii nivelului de trai al populației ?

marți, 8 martie 2016

Între europenism și mârlănism. Tăriceanu, Băsescu și alții sunt pe același culoar al politichiei. Sunt concurenți.

A avut loc mult-așteptata întâlnire UE-Turcia. Nu a fost Consiliul European, a fost o întâlnire informală care și-a păstrat caracterul chiar dacă a fost plină de „surprize”. Iar una dintre marile surprize o constituie o propunere a Turciei. Excelentă !

Dacian Cioloș a dat explicațiile necesare, în limita posibilă a descrierii evenimentelor internaționale, cu privire la întâlnire. Agerpres (aici). De la o discuție care avea ca obiectiv doar cunoașterea mai clară a poziției țărilor din UE referitoare la migrație și la relațiile cu Turcia s-a ajuns la o altă abordare a problemelor, fără a se lua decizii, determinată de propunerile Turciei. O surpriză, spun eu, plăcută.

Preiau textul cu declarația lui Cioloș care detaliază propunerea Turciei:

„Această propunere surpriză, aș putea spune, a fost în general bune primită de șefii de stat și de guvern europeni, însă, datorită consistenței ei, s-a ajuns la concluzia că nu se poate lua o decizie astăzi dat fiind și formatul acestei întâlniri. (...) Această propunere venită din partea Turciei, după discuții cu președintele Tusk, presupune un angajament din partea Turciei de a prelua toți migranții ilegali care trec de frontiera Turciei în Uniunea Europeană, deci în Grecia, cu obiectivul de a returna în țările de origine acei migranți care nu provin din Siria și de a accepta ca migranți azilanți doar pe sirieni în tabere din Turcia, în responsabilitatea Turciei. Turcia a solicitat din partea UE pentru fiecare migrant ilegal care ar fi trecut din Turcia în Grecia și care ar urma urma să fie acceptat de Turcia în retur, Turcia să trimită în raport de unu la unu migranți legal din Turcia spre Uniunea Europeană”.

Textul este mare însă se poate simplifica.

Turcia se angajează să primească pe teritoriul său doar refugiați sirieni, să trimită în statele de origine imigranții economici, să preia imigranții economici care au ajuns în UE plecând din Turcia, dar și să trimită în locul lor pe refugiații sirieni aflați în Turcia, în raport de unul la unul. Normal că îi va trimite în UE doar pe refugiații care doresc acest lucru. Este evident că unii dintre sirieni nu au de gând să rămână în Turcia sau altă țară, vor dori să se întoarcă în Siria după terminarea războiului și instaurarea păcii. Sunt și sirienii oameni cu dragoste de țară.

Abordarea propusă de Turcia este o surpriză. O mare surpriză. Aproape că obligă la schimbarea întregii paradigme a problematicii migrației din aceste zile. Ca să fiu rău, pune în dificultate toate statele europene care au tratat cu superficialitate problematica migrației și ajutorul umanitar acordat refugiaților de război.

Pentru ca propunerea Turciei să devină un acord cu UE trebuie acceptată de Consiliul European care va avea loc săptămâna viitoare. Ca prim pas. Va urma detalierea problemelor la comisiile tehnice ale CE în procesul de negociere cu responsabilii desemnați de Turcia și aprobarea acordului final și de către Parlamentul European (codecizia !). Pentru că propunerea Turciei are și anexe. Urgentarea acceptării liberei circulații a cetățenilor turci în UE, nu din toamna anului ci de la începutul verii, acceptul UE ca Turcia să deschidă și alte capitole de negociere pentru aderarea la UE, contribuția UE la finanțarea migrației și a măsurilor de combatere a migrației începând de pe teritoriul Turciei să fie mai mare de 3 miliarde euro etc.

Cioloș spune că propunerea Turciei, discutată în prealabil cu Donald Tusk, a fost primită favorabil de celelalte state. Cred și eu ! Are calitatea unei mari clarificări a naturii migrației. Sprijină toate statele europene să scape de imigranții economici, majoritatea nedoriți însă și obligă.

Statele europene vor accepta, probabil, propunerile Turciei. Migrația este o problemă foarte serioasă care are deja consecințe grave. Creșterea exponențială a vizibilității partidelor extremiste și schimbarea componenței politice a legislativelor europene unde partidele extremiste cuceresc locuri este una dintre cele mai grave probleme cu care Europa se înfruntă. Nu mai spun de conflictul real între culturi. Cultura islamică a imigranților a devenit agresivă imediat ce imigranții au pătruns în spațiul european. Înfruntările între imigranți și organele de ordine publică au devenit știri curente. Agresiunea unor grupuri de imigranți asupra populației autohtone are zilnic loc în paginile ziarelor și pe ecranele televizoarelor. Europa este în disoluție - spațiul Schengen a fost pus serios în discuție după ce statele și-au luat măsuri de protecție -, iar resurse importante ale UE se cheltuie pentru imigranți în loc să meargă către programele de dezvoltare ale statelor europene. Migrația este o formă negativă de lux de care nu avem nevoie.

Mă gândesc că de va fi aprobată propunerea Turciei, aceasta va avea efectul unui ardei iute băgat în fund. Germania va trebui să îi caute pe cei peste 400.000 de imigranți intrați în țară și de care nu mai știe nimic. Cine sunt și unde au ajuns ? Ce au de gând să facă ? Cu ce scop au venit în Europa ? Faptul că au evitat înregistrarea pentru obținerea vizei de refugiat sau faptul că după înregistrare au dispărut ridică mari semne de întrebare. Toate statele europene din spațiul Schengen sunt în alertă. Dacă o parte dintre imigranții ajunși în Europa, o parte substanțială - peste 400.000 numai în Germania, fără a-i pune la socoteală pe cei din alte state -, evită înregistrarea, evită intrarea în legalitate, problema este deosebit de gravă. Fără menajamente, pot considera că anumite decizii politice luate în Germania, Austria, Suedia dar și în alte state care au sprijinit, irațional aceste decizii, au dus la un import masiv de infracționalitate și, mai grav, de terorism. Comportamentul Greciei și Italiei este impardonabil. Este un comportament agresiv față de celelalte state ale Uniunii Europene.

Toate statele vor trimite forțele de ordine publică pe teren pentru a descoperi imigranții și a-i depune în centrele de cazare în vederea returnării în Turcia. Va fi un efort uriaș după o perioadă de „lasă că merge și așa”. Înlocuirea imigranților economici cu refugiați sirieni va schimba și problematica regimului acestora. Termenul de 3 ani pentru viza de refugiat va avea o anume însemnătate. Siria va ști că cetățenii ei vor reveni în țară la terminarea războiului și va avea cu cine să refacă țara. Siria va avea politic un sprijin. Indiferent de cine va conduce Siria. Statele europene au posibilitatea ca în acești 3 ani, dacă doresc ca unii refugiați să rămână, să vadă care dintre ei au capacitatea de a se adapta culturii locale, limbii și specificului muncii. Se atenuează conflictul cultural între refugiații care știu că se vor întoarce acasă după terminarea războiului și gazdele lor, populația autohtonă a diferitelor state. Devine acceptabilă repartiția unor refugiați între state, scopul repartiției într-o țară anume ieșind din calcul. Poate fi o dorință însă nu este obligatoriu să fie îndeplinită.

Ar mai fi de scris, rămâne să continui abia după ce Consiliul European se va întruni și va da o formă finală pachetului de propuneri. Rămân consecvent ideii că Turcia trebuie să intre în UE. Avem nevoie de Turcia în UE la fel de mult cum Turcia are nevoie de UE. Din foarte multe considerente.

Nu pot încheia fără să evidențiez pe doi dintre politicienii români care nu scapă ocazia să se facă de râs. Călin Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu.

Băsescu s-a grăbit să iasă în față ca o codoașă declarând că Iohannis ar fi trebuit să amâne vizita în Israel și Palestina și să meargă la summit-ul UE-Turcia. Ei bine, nu a fost nevoie. Iar rezultatul participării lui Cioloș este unul bun. Chiar foarte bun. Este și mai bun pentru modul de a face politică în România. În același timp, respectând calendarul diplomatic, Iohannis a făcut o figură bună în Israel. Declarația lui că securitatea Israelului este axiomatică, întărind astfel convingerea israelienilor că România este un partener de nădejde, un aliat serios, în care poate avea maximă încredere, are reverberații și asupra partenerilor României din lumea islamică. Să nu uităm și faptul că nu cu mult înainte, ministrul de externe, Lazăr Comănescu a fost în Iran unde a revăzut cu iranienii problematica româno-iraniană și au convenit asupra dezvoltării relațiilor. Comănescu a fost primit la cele mai înalte nivele ale conducerii Iranului, a avut un mandat deplin, un mandat care a permis adoptarea unor decizii în funcție de situația constatată și posibilitățile de cooperare. Băsescu este deja depășit de situație. Se comportă ca un mahalagiu. Bine, comportamentul lui are scop politic. Vrea să atragă lângă Mișcarea Populară pe cei care îl înjură pe Klaus Iohannis. Vrea să îi atragă pe cei care înjură pe Dacian Cioloș și Guvernul condus de acesta.

Băsescu este pe același culoar cu Tăriceanu. Și Tăriceanu nu scapă ocazia de a „da cu munci'n fasole” când îl atacă pe Iohannis sau atacă pe Cioloș. Ultima găselniță a lui Tăriceanu a fost să declare summit-ul UE-Turcia drept Consiliul European și să cheme pe Cioloș să dea socoteală în Parlament că a mers fără mandat de la el, Tăriceanu.

Tăriceanu și Băsescu devin, pe zi ce trece, doi maimuțoi penibili.

Putem compara comportamentul lui Iohannnis și Cioloș cu comportamentul lui Băsescu și Tăriceanu. Pentru Băsescu trebuie să mergem cu ceva timp în urmă când se dădea rotund ca Președinte al României. Compararea nu lasă loc de dubii. Tăriceanu și Băsescu se comportă ca doi mârlani. Iohannis și Cioloș se comportă ca doi lideri politici europeni. Fără discuție.

luni, 16 noiembrie 2015

G 20 Antalya a decis dar ... încă nu s-a semnat.

Agerpres (aici).

Summit-ul G 20 din Antalya s-a finalizat. Evenimentul tragic de la Paris a schimbat importanța problemelor de pe ordinea de zi. Terorismul și combaterea lui au devenit prioritare. Nu poți colabora pe plan internațional și face economie în nesiguranță.

Este evident că între liderii statelor dezvoltate au avut loc întâlniri și au convenit fie aplanarea unor conflicte „specifice” fie întărirea colaborării. Ce ? Nu știm. Specialiștii speculează. Unii mai aproape de adevăr, alții departe de el.

Important este că s-a ajuns la consens privind terorismul. Combaterea lui se va face „împreună”, aici intrând acceptul întăririi controlului la frontiere, întărirea controlului persoanelor care folosesc zborurile aeriene și ... identificarea surselor de finanțare ale organizațiilor teroriste.

Cele 3 (trei) elemente se „desfac” în foarte multe acțiuni care permit colaborarea. Schimbul de informații este prioritar. Sunt informații ale serviciilor specializate axate pe organizațiile teroriste și membrii acestora plus sursele de finanțare care, de obicei, sunt ținute sub cheie de către fiecare stat în parte și sunt „oferite” altor state doar atunci când există un anume interes. Se pare că un anume nivel al acestor informații va fi disponibil tuturor celorlalte state pentru combaterea terorismului. Dacă s-a ajuns la această înțelegere (care urmează a fi semnată de șefii statelor participante la summit !), atunci se va îmbunătăți semnificativ activitatea consulară (controlul preventiv la acordarea vizelor !), controlul la frontierele statelor, controlul ulterior al polițiilor naționale și al serviciilor de informații care activează intern. Se va putea acționa preventiv pentru blocarea fondurilor care finanțează terorismul - fie în sistemul bancar, fie în schimburile comerciale, fie în transferul „cu sacoșa” a sumelor de bani peste frontieră -, și vor putea fi desființate sau ținute sub control societățile comerciale sau alte surse de finanțare ale organizațiilor teroriste.

Ei bine, o veste tristă pentru cei care colportează idei care scot în evidență „încălcarea drepturilor omului” este aceea că toate aceste informații vor fi obținute prin supravegherea tuturor căilor de comunicare. De la mesajele subliminale de pe sursele de informare cunoscute - inclusiv televiziuni, posturi de radio, presă scrisă sau on-line, comentarii în on-line -, la rețelele de socializare cunoscute sau mai puțin cunoscute inclusiv paginile de comentarii de pe jocurile care se desfășoară on-line, comentariile de pe site-urile care promovează muzică, filme, clipuri etc. Evenimentul de la Paris a fost organizat și prin folosirea unei rețele de socializare axată pe muzică.

Acum, sincer, cei care au atribute instituționale pentru apărarea vieții și proprietății cetățenilor unei țări nu se împiedică de „securitatea” informațiilor unei persoane. Cei care au un calculator sau un server plin de „informații personale sau confidențiale” pun, practic, la dispoziția tuturor acele informații la conectarea instalațiilor la internet. Problema securității acestor dispozitive este absolut relativă. Nu vrei să fie publice, pui informațiile în altă parte înainte de a face conectarea la internet. Sau nu te conectezi cu acele dispozitive.  Simplu.

Să sperăm că summit-ul de la Antalya va avea rezultate cât mai repede. Să sperăm că „tradiționalele rețineri” în comunicarea de informații se vor schimba în „tradiționalele disponibilități de colaborare și chiar cooperare” inter-instituțională pentru atingerea unui interes comun: salvarea vieților oamenilor și a proprietăților acestora.

luni, 26 octombrie 2015

Nu închiderea frontierelor ci gestionarea imigrării. Soluția stă în acțiune nu în inacțiune.

Și a avut loc summit-ul așteptat. Rezultatele sunt aici (poate nu toate !). Se pot spune mai multe.

Întâlnirea româno-bulgaro-sârbă care s-a încheiat cu amenințarea „închiderii granițelor” dacă Germania și Austria o vor face la rândul lor și-a pierdut deja decizia. Ponta nu a avut mandatul să angajeze țara în astfel de decizii.

Tot la acea întâlnire s-a mai stabilit că cele trei țări vor fi „o voce” în UE. Am avut de la momentul aflării deciziei o strângere de inimă. În ce sens ? Nu a trecut mult și am citit că ambasadorul Rusiei la Belgrad a informat că premierul sârb va merge la Moscova pentru întărirea colaborării între cele două state. Ponta ce a mai angajat în acest sens ?

Punând informații cap la cap sunt obligat să trag concluzia că Ponta, ca prim-ministru al PSD și Traian Băsescu ca „nou” lider al noului partid numit Mișcarea Populară au luat ceva din discursul dar și din tipul de acțiune politică al lui Viktor Orban din Ungaria. Poziționarea lui Ponta împotriva UE și radicalismul politic împotriva Germaniei și Franței, chiar fără a spune că există ceva influență rusească, nu este de bun augur.

Este bine că Președintele Klaus Iohannis a calificat „mișcarea” lui Ponta ca fiind doar o discuție de weekend a lui Ponta cu omologii din Bulgaria și Serbia. Este bine pentru că nu pot accepta, azi, ca România să formeze cu Serbia o asociere de state cu obiective politice comune, în special externe, cât timp Serbia este parteneră militară a Rusiei ! Cu Bulgaria este altceva. Dar, cine știe, poate că în viitor Serbia va renunța la „mama” Rusia.

Summit-ul are rezultate bune. Din anumite puncte de vedere chiar foarte bune. Am în vedere faptul că nu mai este luat totul la grămadă. Se face distincție între imigranți. Au fost trase concluzii în urma unor experiențe dureroase. Președintele ceh a avut o intervenție publică care a tras un semnal de alarmă (aici). Imigranții folosesc copiii pentru a înmuia inima autorităților și a intra în spațiul european. Tineri care și-au desconsiderat propria țară și au venit în Europa pentru a trăi din mila publică. Premierul Sloveniei vede cum UE este pe cale să se destrame din cauza abordării greșite a crizei imigranților (aici). Are dreptate omul. Nu pot să nu fiu de acord cu el și dau, cumva, dreptate și lui Viktor Orban din Ungaria care critică „unele state” importante din UE care au luat decizii de politică externă, în special cu privire la imigrație, care au afectat grav stabilitatea și securitatea altor state europene (Germania și Franța).

Președintele CE, Jean Claude-Junker a propus un plan de măsuri. O parte din el a fost adoptat. Sigur nu în totalitate. Chiar dacă Angela Merkel a venit la summit (cerut se pare de Germania) pentru a obține de la statele rutei balcanice o mai mare contribuție la soluționarea crizei. În favoarea Germaniei, pentru că de la Germania a plecat criza și tot la Germania va ajunge „puroiul infecției”. Cumva, summit-ul are rolul de a mai spăla obrazul unora care au o anume răspundere. Sunt sigur că în cadrul discuțiilor (nu sunt publice) s-au spus mai multe lucruri neplăcute pentru Germania și sunt la fel de sigur că Germania va contribui financiar, cu personal și tehnică pentru ca angajamentele luate să fie realizate.

Ca o particularitate, angajamentele summit-ului sunt mai intense în partea UE, din foarte multe puncte de vedere decât din partea statelor care au participat la summit și care își pun teritoriul la dispoziție.

Grecia a acceptat să pună la dispoziție teritoriul în care să fie amplasate tabere pentru trierea imigranților. Locații care să primească 30.000 de imigranți până la sfârșitul anului și încă 20.000 de imigranți în anul 2016. Nu doar UE va fi implicată în construirea taberelor ci și ONU prin UNHCR, care va finanța cele 20.000 de locuri noi. Albania, Macedonia și Serbia au acceptat să asigure teritoriul necesar pentru alte tabere care vor putea găzdui 50.000 de imigranți.

Slovenia va primi, urgent, 400 de polițiști de frontieră din alte state UE pentru a face față imigranților de pe propriul teritoriu. Grecia va fi sprijinită atât la frontiera maritimă cât și la frontiera de uscat cu Turcia, Macedonia și Albania cu forțe ale polițiilor de frontieră europene sub coordonarea FRONTEX. Se pun în mișcare și structurile de cooperare și colaborare polițienească europene și nu numai pentru controlul migrației în interiorul statelor.

Toți imigranții vor fi opriți și amprentați în țara europeană în care intră. Este absolut obligatorie o astfel de măsură. Foarte mulți imigranți nu vor primi viza politică. Vor fi întorși în țările de proveniență. Cei care vor primi viza vor fi obligați ca pentru perioada vizei să nu se plimbe ca „vodă prin lobodă” prin Europa. Fotografia, amprentele, alte date biometrice ce vor fi prelevate vor permite polițiilor europene să aibă un control asupra imigranților.

Descurajarea migrării necontrolate este iar o măsură bună. Vor putea pleca mai departe doar cei care primesc acceptul de la țara aflată pe traseul de migrație care, la rândul ei, face parte dintre țările care le acceptă viza pentru rezidență pe perioada de valabilitate a acesteia sau are acceptul altui stat, către care imigranții se vor îndrepta. Țară care va fi informată de țara care îi are pe imigranți sub control.

Statele care au acceptat aceste condiții dar și altele vor fi sprijinite cu finanțare de la BEI - Banca Europeană de Investiții - și BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Bănuiesc că nu vor fi împrumuturi acordate acestor state, împrumuturile presupun înapoierea sumelor iar țările respective nu sunt „beneficiarele” acestor împrumuturi. Probabil că acestea vor fi împrumuturi ale altor state sau ale UE în ansamblul lor. Mă gândesc că Germania va fi unul dintre statele care vor achita aceste împrumuturi, nu de alta dar aceste măsuri sunt în sprijinul Germaniei, Austriei, Suediei etc.

Combaterea traficului cu ființe umane va crește în intensitate. Măsura aceasta este legată ferm de colaborarea cu Turcia dar și cu alte state, în special cu cele care sunt sursă de imigranți. Imigranții din Pakistan, Afganistan, Irak și Bangladesh vor fi înapoiați țărilor de care aparțin. Probabil nu toți însă în marea lor majoritate. Cooperarea cu aceste state pentru combaterea traficului cu ființe umane este obligatorie și poate fi realizată. Este, cumva, în interesul lor să nu le plece populația din țară. Mai ales cea tânără și cu un grad mai mare de instruire.

Cât despre acțiunea de politică externă a lui Ponta la Sofia ... așa este când te duci bou și te întorci vacă.

joi, 15 octombrie 2015

Poziția României este clară. Foarte clară. UE, SUA, NATO. Fără Rusia.

Agerpres (aici).

La un forum organizat de Institutul Aspen România, Bogdan Aurescu, ministrul nostru de externe, a formulat clar poziția României într-o problemă sensibilă sau care devine sensibilă în cadrul UE:

„Cooperarea transatlantică este crucială. Prezența Statelor Unite în Europa reprezintă un angajament puternic pentru securitatea noastră comună și pentru securitatea mondială, fundamentală pentru securitatea comună. Numai o comunitate euroatlantică unită poate face față amenințărilor și poate proiecta stabilitate. România poate depune mărturie în acest sens. Parteneriatul strategic cu Statele Unite este una dintre dimensiunile fundamentale ale politicii externe românești. Prezența Statelor Unite în România este un factor de reasigurare”.

Mai zilele trecute, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a emis niște aprecieri cu privire la Rusia care nu concordă cu părerile pe care le au statele membre ale UE.

Hotnews (aici):

„Trebuie, o spun deschis, sa ii tratam pe rusi corect. Stiu din conversatiile mele cu Putin ca nu accepta fraze ca cea in care Barack Obama a spus ca Rusia este o putere regionala. Ce vrea sa insemna asta! Nu vorbim asa de Rusia!

Rusii vor sa fie tratati de la egal la egal si aici rusii au dreptate, nu trebuie impinsi in spatele scenei pentru ca, asa cum am vazut, fac sa se vorbeasca despre ei foarte repede”.

Președintele Iohannis a avut o reacție foarte civilizată însă fermă:

„Aceasta pozitie e una surprinzatoare si voi afla mai multe detalii cu ocazia intalnirilor de la Consiliul European.  E neobisnuit ca presedintele CE sa faca declaratii in chestiuni cheie fara sa armonizeze aceste declaratii cu statele membre.  Prefer sa aflu ce a dorit sa spuna si dupa aceea sa comentam”.

Am câteva observații de făcut.

Juncker a comis-o. Problema lui. Așa cum bine observă Iohannis, este neobișnuit ca președintele CE să facă declarații de politică externă care privesc statele membre fără să aibă acceptul acestor state. Sunt probleme care țin de securitatea statelor membre, probleme care nu sunt de competența UE. Țin de competența NATO iar CE nu are ce căuta în această zonă.

Cu toată înțelegerea de care statele membre vor da dovadă, declarațiile lui Juncker vor fi taxate, în continuare, sever. În PE au fost deja exprimate critici severe la adresa lui Juncker. Tocmai din partea popularilor europeni, cei care l-au pus în funcția de astăzi. Bine, probabil că socialiștii și aldiștii din PE aplaudă. Ei sunt susținătorii Rusiei în spațiul UE. Socialiștii sunt și oponenții severi ai colaborării cu SUA.

La forumul despre care fac vorbire, Bogdan Aurescu pune punctul pe „i”. România nu este de acord cu Juncker și consideră colaborarea și cooperarea cu SUA, chiar și în afara cadrului NATO însă cu sprijin pe această organizație militară ca fiind vitală pentru securitatea României.

Păi cum altfel ?!

Germania a transferat tehnologie militară înaltă Rusiei, Franța era să îi vândă două nave ultra-moderne de desant și sprijin aerian al trupelor care debarcă, nave care ajung astăzi în Egipt. Doar din ce am aflat din presă. Dacă ne uităm la hartă, vom vedea că în partea europeană a granițelor Rusiei sunt Ucraina, Georgia, Turcia, România, Polonia, țările baltice, Finlanda, Norvegia. Împotriva căror state ar fi urmat Rusia să folosească tehnica și tehnologia preluată de la Germania și Franța ? Împotriva noastră, în mod sigur. Pe cine apără Juncker acum, vorbind „frumos” despre Rusia ? Pe cei care i-au vândut Rusiei tehnologia cu care aceasta iese în evidență în teatrele de operațiuni militare,  în aplicațiile desfășurate până acum. Tehnologie care este „parte” a amenințărilor proferate de oficialii ruși la adresa statelor din vecinătatea lor, inclusiv a noastră.

UE nu are o poziție de politică externă fermă. O băltește. Când așa, când invers. După cum dictează interesele economice și financiare ale statelor mai dezvoltate. Juncker își depășește sfera de competență și lucrează în numele unor interese private. Se pare că sancțiunile impuse Rusiei a golit niște pușculite europene obișnuite cu abundența. Practic, Juncker nu mai este credibil. De când cu imigranții o dă în baltă continuu.

Noi trebuie să ne apărăm interesele. Ca țară. Este sigur că nu avem interese de politică externă comune cu a altor state europene. Nu putem dormi „în papuci” când există un al doilea stat românesc cu teritoriul ocupat de armata rusă, unde Moscova își impune deciziile de politică externă. Nu putem sta nepăsători când Rusia ocupă, prin folosirea forței armate, teritorii din statul vecin Ucraina - după peninsula Crimeea au ajuns să ocupe o parte a regiunii Donbas, regiunea cea mai industrializată din Ucraina -, nu putem sta liniștiți când Rusia menține și distruge suveranitatea Georgiei. Nu putem pentru că după aceste state putem fi următorii pe listă. Avem încă ambasadă la Damasc, avem ambasade și în alte părți de unde „fermii” europeni din vest s-au retras „cu indignare”. Avem nevoie de SUA ca partener strategic, împotriva părerii lui Juncker și a celor din spatele lui care își doresc o mai mare „independență” față de SUA. O „independență” care capătă luciditate abia când pericolul este cât casa.

Pot înțelege grija patronilor din industria auto din Europa după ce s-a descoperit că Volkswagen a furat, a mințit și a poluat - acum s-a mai descoperit o înșelăciune, încă un program ascuns -, pot înțelege grija lor față de pierderea unor piețe de desfacere însă nu pot fi de acord cu afectarea siguranței statelor care sunt în relații strategice cu SUA. Înțeleg faptul că Germania va avea de suferit în urma acestei crize a mediului și a reputației industriei auto germane, înțeleg că investițiile private în Germania vor fi sever amputate, înțeleg că bugetul de stat al Germania va suferi niște pierderi (la nivelul bugetelor locale, în special), înțeleg că se pun serioase probleme privind evoluția unor localități germane dependente de industria auto însă nu am de gând să înțeleg și să fiu de acord cu ruperea relațiilor cu SUA doar pentru a „răzbuna” onoarea pierdută a unor „lăcomilă”. Mai mult, nu pot fi de acord cu „reevaluarea” Rusiei ca urmare a problemelor pe care produsele auto germane le au pe piața SUA. Să fin serioși !

La summit-ul de azi, Iohannis va spune ce ne-a comunicat la plecare dar, trebuie să înțelegem că va spune și în cazuri particulare ceea ce Bogdan Aurescu a spus la forumul Institutului Aspen din România. Uniunea Europeană nu are atribuții în asigurarea securității statelor membre, Franța și Germania, Austria mai aproape de noi, precum și alte state fondatoare au fost împotriva unei politici comune privind securitatea și apărarea comună. Mai grav, au fost foarte vocale în susținerea cerințelor Moscovei de reducere a armatelor și a armamentelor, de reducere a cheltuielilor pentru apărare. Moscova rămânând cu tehnologia scoasă din Europa în spațiul asiatic, azi nu face decât să o aducă câteva mii de km cu trenul punând Europa în fața faptului împlinit. Ei au, noi nu. Încercăm să modernizăm și imediat sare Rusia de fund în sus. De ce modernizăm ? Împotriva cui modernizăm ? Ca un făcut, în anumite capitale europene apar oficiali care cer să „negociem” cu Rusia câtă apărare să ne asigurăm. Ca să nu îi supărăm pe ruși.

Așa cum face Juncker în aceste zile.