marți, 21 iunie 2016

Summit-ul NATO de la Varșovia agită multe spirite. Rușii, prietenii lor politici, adversarii lor, noi avem puncte de vedere diferite.


Se apropie summit-ul de la Varșovia unde statele membre NATO vor lua unele decizii pentru viitor. Se vor analiza și își va spune părerea fiecare stat în parte cu privire la ce s-a petrecut de la Summit-ul NATO din Țara Galilor, 4-5 septembrie 2014.

În Declarația comună a summit-ului se afirmă la punctul 1:

1. Noi, şefii de stat şi de guvern din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice, ne-am reunit în Ţara Galilor, într-un moment crucial pentru securitatea euro-atlantică. Acţiunile agresive ale Rusiei împotriva Ucrainei au reprezentat o provocare fundamentală pentru viziunea noastră a unei Europe întregi, libere şi în pace. Creşterea instabilităţii în vecinătatea noastră sudică, din Orientul Mijlociu până în Nordul Africii, precum şi ameninţările transnaţionale şi multi-dimensionale, constituie, de asemenea, provocări la adresa securităţii noastre. Toate acestea pot avea consecinţe pe termen lung pentru pacea şi securitatea regiunii euro-atlantice şi stabilitatea în întreaga lume.

Fără echivoc.

La punctul 2 din Declarație, este angajamentul cadru, pe care propagandiștii altor variante de acțiune ar trebui să îl înțeleagă:

2. Alianţa noastră rămâne o sursă esenţială a stabilităţii în această lume impredictibilă. Împreună, ca democraţii puternice, suntem uniţi în angajamentul nostru faţă de Tratatul de la Washington, precum şi faţă de obiectivele şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Având drept fundament solidaritatea, coeziunea Aliată şi indivizibilitatea securităţii, NATO rămâne formatul transatlantic pentru o apărare colectivă puternică şi forumul esenţial pentru consultări şi decizii de securitate între Aliaţi. Cea mai mare responsabilitate a Alianţei este să protejeze şi să apere teritoriile şi populaţiile noastre împotriva unui atac, aşa cum prevede Art. 5 al Tratatului de la Washington. Aşa cum am afirmat în Declaraţia Transatlantică pe care am adoptat-o astăzi, ne-am angajat să consolidăm mai departe legătura transatlantică şi să asigurăm resursele, capabilităţile şi voinţa politică necesare pentru a ne asigura că Alianţa noastră rămâne gata să facă faţă oricărei provocări. Suntem pregătiţi să acţionăm împreună şi cu hotărâre pentru a apăra libertatea şi valorile noastre comune privind libertatea individului, drepturile omului, democraţia şi statul de drept.

Punct !

Declarația se poate citi la link-ul dat de mine. Este pe site-ul MAE. Disponibilă pentru oricine.

La punctul 5, se spune clar că Rusia este un stat care „provoacă”, un stat care crează temeri statelor NATO privind securitatea lor. De aceea s-a aprobat un Plan de acțiune pentru creșterea nivelului de reacție. Aici intră toate măsurile privind prezența forțelor NATO în statele din prima linie vizavi de Rusia:

5. Pentru a ne asigura că Alianţa noastră este pregătită să răspundă rapid şi ferm la noile provocări de securitate, am aprobat astăzi Planul de acţiune al NATO pentru creşterea nivelului de reacţie. Acesta furnizează un pachet coerent şi cuprinzător de măsuri necesare pentru a răspunde schimbărilor mediului de securitate atât de la graniţele NATO, cât şi mai îndepărtate, care reprezintă o preocupare pentru Aliaţi. El răspunde provocărilor Rusiei şi implicaţiilor strategice ale acestora. Totodată, răspunde riscurilor şi ameninţărilor originare din vecinătatea noastră sudică, din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii. Planul întăreşte apărarea colectivă a NATO. Întăreşte, de asemenea, capacitatea noastră de management al crizelor. Planul va contribui la menţinerea NATO ca Alianţă puternică, pregătită, robustă şi reactivă, capabilă să răspundă provocărilor curente şi viitoare, de oriunde vor apărea.

În apropierea datei summit-ului de la Varșovia care va analiza și va da notă realizărilor din Planul NATO adoptat în Țara Galilor acum doi ani, Putin a organizat o conferință de presă cu participarea presei internaționale în care a lansat tot felul de mesaje „de pace”. Pervers, perfid, mincinos. S-a prezentat în fața mediei străine nici mai mult și nici mai puțin ca „Făt Frumos din Lacrimă”. El, Putin, luptă ca un cruciat cu „Zmeul cel rău” dar nu este înțeles de unele state care nu au ajuns la maturitate politică deplină, devenite „slugi” ale „perverșilor americani”.

Prietenii politici ai lui Putin, politicieni de anvergură din unele state europene, membre ale UE sau nu, au sărit în sus, ca la comandă. Voi, nu se poate, ce gingaș este Putin, ce sensibil, vai că Rusia nu este „bau-bau-ul” mondial, este o parte a raiului de pe pământ. Că ar trebui să fim mai sensibili față de mesajele pe care „marele” Putin le transmite lumii, mesajele de pace și bună colaborare, de cooperare bla, bla, bla. Fleoșc ! Mai mult, au atacat și deciziile NATO luate în Țara Galilor pentru a încerca o pregătire a terenului în vederea unei posibile opoziții la unele decizii ce se vor lua la summit-ul de la Varșovia.

Iar la summit-ul de la Varșovia avem un mare interes. Să se continue în direcția măsurilor luate în 2014 ba chiar să se ia unele măsuri ca reacție la militarizarea excesivă de către Rusia a bazinului Mării Negre. Este vorba despre mult discutata și contestată „Flotila Aliată in Marea Neagra / Black Sea Flotilla” care nu este decât o propunere a României de antrenamente comune și training ale flotelor statelor membre NATO la Marea Neagră. Ideea de Flotă a NATO la Marea Neagră a fost lansată de Rusia, prin oficialii ei militari și cei de la ministerul de externe. Ideea de „Flotă NATO la Marea Neagră” a fost dusă de propaganda rusă în toate statele europene în care propaganda rusă are puternice rădăcini cu concursul binevoitor al unor partide politice. Pe diferite voci, Rusia a declarat că se opune obiectivului propus de România la summit-ul de la Varșovia. Vocilor rusești s-au alăturat vocile „prietenilor” de suflet ai Moscovei. Bulgaria, țară invitată să participe la proiect, a ieșit în evidență cu declarații șocante de refuz categoric, afirmând că ea nu participă la așa ceva decât dacă este o acțiune a NATO, în speranța, cred eu. că la summit-ul de la Varșovia, prietenii Rusiei vor bloca propunerea României și a Turciei. Pe lângă refuzul destul de ciudat formulat, mai mult ca jignire adusă țării vecine, nu mai spun de „calificativele” acordate „sasului din România care a plecat cu coada'ntre picioare”, apare și informația potrivit căreia Bulgaria își negociază revenirea la parteneriatul economic cu Rusia de dinainte de aderarea la UE. Ca să vezi !

România are tot interesul ca la summit-ul de la Varșovia să se meargă mai departe. Nu cu mult timp în urmă a fost aprobată Strategia Națională de Apărare a României care definește liniile directoare ale țării noastre în domeniul militar și de securitate în strânsă legătură cu proiectele de apărare și securitate ale NATO.

România traversează în prezent o perioadă în care multiple riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi uneori se intersectează, iar alteori se suprapun, generând efecte imprevizibile nu doar la nivel naţional, ci şi global.

Plecând de la schimbările de paradigmă la nivel mondial, de la actualul status quo, de la evaluarea amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 aduce noutăți semnificative. Documentul operează cu un concept de securitate națională extinsă, în deplin acord cu principiile europene.

Există astăzi interese multiple care converg spre asigurarea securității naționale. Strategia Națională de Apărare își propune o abordare integratoare și echilibrată, fără a se limita la dimensiunea de apărare.

Într-o zonă caracterizată de coliziunea intereselor şi într-o perioadă marcată de modificări geopolitice rapide, credibilitatea strategică reprezintă o valoare naţională importantă atât în relaţia cu aliaţii şi partenerii noştri, cât şi cu propriii cetăţeni.

Tocmai de aceea, avantajul statutului nostru de aliat NATO, de stat membru al Uniunii Europene şi partener strategic credibil este dat de cunoaşterea acelor oportunităţi care să ne permită să generăm apărare şi securitate la nivel naţional, să contribuim solidar la apărarea colectivă şi să promovăm stabilitatea şi securitatea colectivă la nivel internaţional.

Pentru ca România să gestioneze coerent şi responsabil riscurile şi răspunsurile la ameninţări, este nevoie mai mult decât oricând de coeziune şi consens la nivel naţional în problemele vitale pentru ţara noastră. Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru apărare constituie un act de voinţă politică, care trebuie dublat atât de un cadru legislativ adaptat, cât şi de un proces continuu, multianual şi riguros de planificare.

România a ajuns să irite, prin independența ce o manifestă față de interesele ruse în zona Mării Negre, atât pe Putin cât și pe aliații lui, declarați sau ascunși. Deveselu, propunerea cu Flotila Aliată în Marea Neagră, alianța strategică cu Turcia și proiectele de colaborare economică în construcția și dezvoltarea armamentelor, alianța strategică cu SUA care va duce, fără doar și poate, la apărarea de către SUA a propriilor interese în România mai mult decât în alte zone, comandamentele NATO din România și, în plus, ultima dintre propunerile României, oferta către NATO de a primi pe teritoriul ei efectivele unei brigăzi multinaționale NATO de 5000 de militari cu tehnica aferentă. Această dezvoltare a relațiilor cu SUA și NATO duce către dezvoltare. Economică, a infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene, navale, dezvoltare comercială, ocuparea forței de muncă, transfer tehnologic etc.

Alături de noi, în plasa criticilor ruse și ale prietenilor Rusiei, se află Polonia și Turcia. Țările baltice sunt și ele victime ale unei propagande deșănțate. Culmea, între noi și Polonia sunt ungurii și slovacii, cumva mai dispuși să colaboreze cu Rusia peste parteneriatul pe care îl au cu Polonia și România, între noi și Turcia este Bulgaria care are alături pe declaratul aliat al Rusiei, Serbia. Peste Serbia este Croația care este din ce în ce mai apropiată de noi. La fel este situația cu Albania. Situația este destul de complexă.

Supărarea rușilor este mare. Întărirea pentru apărare a statelor europene din apropierea frontierelor ei este pentru ei un lucru rău. A devenit o obișnuință amenințarea rușilor că „vor lua măsurile adecvate” la fiecare acțiune de întărire a statelor membre NATO aflate, până în urmă cu niște ani în urmă la discreția puterii militare a Rusiei. Vor lua, mereu la viitor și mereu în creștere, are o limită. Cât va mai putea duce Rusia aceste măsuri care consumă resursele care ar putea fi alocate creșterii nivelului de trai al populației ?

Niciun comentariu: