Sărut mâna, bună ziua!
După cum bine știți o delegație a PNL formată din treizeci de reprezentanți ai partidului a participat la Congresul Partidului Popular European care a avut loc la Helsinki. În cadrul Congresului Popular European principala decizie care a fost luată a fost aceea de desemnare în funcția de candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene a liderului grupului parlamentar din Parlamentul European a Partidului Popular European, Manfred Weber.
PNL a susținut candidatura lui Manfred Weber pe care îl considerăm un bun cunoscător al situației din România. Domnul Weber este un lider european apropiat de PNL și mai ales un lider care are capacitatea ca în viitorul mandat de președinte al Comisiei Europene să ofere răspunsuri convingătoare pentru problemele cu care se confruntă Europa și problemele cu care se confruntă fiecare țară a Uniunii Europene.
Cu ocazia Congresului, atât eu cât și colegi de-ai mei am avut întâlniri bilaterale, extrem de importante, în care am abordat o serie de probleme privitoare la România, privitoare la relația dintre România și Uniunea Europeană, privitoare la modalitatea în care, la nivel European, se pot lua decizii în beneficiul României și al cetățenilor români.
Am avut întâlniri cu președintele Partidului Popular European, Joseph Daul , cu secretarul general al Partidului Popular European, domnul López-Istúriz , de asemenea, am avut întâlniri bilaterale cu trei premieri din țări europene și întâlniri cu cinci comisari europeni, de asemenea, cu foarte mulți alți lideri europeni importanți, care au influență în deciziile care se iau de la nivel european.
În discuțiile purtate, în special cu comisarii europeni, printre care menționez întâlnirea pe care am avut-o cu Phil Hogan, comisarul pe agricultură , întâlnirea pe care am avut-o cu Günther Oettinger, comisarul responsabil pentru buget, cu Mariya Gabriel, comisarul responsabil pentru digitalizare și cu alți comisari importanți.
Am abordat problema viitorului buget al Uniunii Europene, poziția noastră clară ca în urma Brexit-ului să nu fie afectate bugetele alocate pentru coeziune și pentru agricultură în special. În ceea ce privește discuțiile pe care le-am avut cu comisarul pe agricultură, am reiterat poziția PNL care este foarte clară și anume, aceea de a sprijini un mecanism de creștere a subvențiilor care se acordă la hectar, către România pentru a ajunge la un nivel cât mai apropiat de media subvențiilor la nivel european astfel încât să putem asigura creșterea competitivității agriculturii românești la nivel european și la nivel internațional.
De asemenea, cu comisarul pentru buget am discutat despre structura bugetului Uniunii Europene pentru viitorul exercițiu financiar-bugetar. Ambilor comisari l-am solicitat sprijinul pentru amendamentul formulat de PNL, care a fost aprobat de Parlamentul European, de alocare a unei sume de 50 de milioane de euro ca și despăgubiri pentru cetățenii români afectați de pesta porcină. De asemenea, am discutat de principiul legat de tema plafonării subvențiilor pentru marile exploatații agricole care ar putea să permită o creștere a sumelor alocate către fermierii mici și mijlocii precum și o serie de multe alte subiecte de interes pentru România.
În cadrul Congresului PPE a fost adoptată în unanimitate, la propunerea PNL care a inițiat această rezoluție , a fost adoptată rezoluția numărul 5 privitoare la situația din Republica Moldova. Această rezoluție am gândit-o împreună cu partidele partenere din Republica Moldova, cu PAS și cu PDA conduse de Maia Sandu și de Andrei Năstase. Rezoluția PPE adoptată la Congres este o rezoluție prin care se solicită autorităților din Republica Moldova să garanteze principiul reprezentării democratice și să asigure că voința cetățenilor este respectată, așa cum a fost exprimată ea în cadrul alegerilor de la Chișinău, să asigure principiul independenței justiției și să renunțe la practicile nedemocratice de politizare a sistemului de justiție și de instrumentare a unui sistem de justiție care să aibă obiective politice, să garanteze pluralismul politic și să stopeze autoritățile din Republica Moldova hărțuirea și intimidarea permanentă a liderilor din opoziție și să înceteze toate persecuțiile și celelalte acțiuni de intimidare contra membrilor opoziției. De asemenea, să respecte recomandările OSCE și ale Comisiei de la Veneția în ceea ce privește reforma electorală și să modifice legislația în conformitate cu recomandările formulate de aceste două organizații importante, de asemenea, să garanteze integritatea viitorului proces electoral și abținerea de la utilizarea de mijloace administrative și de resurse ilegale deținute de instituțiile statului în campanie și împotriva oponenților politici. De asemenea, să asigure dreptul legal în cadrul alegerilor prin permiterea cetățenilor Republicii Moldova care trăiesc în afara granițelor, să poată să-și exprime dreptul de vot, de asemenea, să respecte principiile internaționale și cele mai bune practici și să garanteze un mediu care să permită activitatea societății civile și a tuturor organizațiilor neguvernamentale.
Această rezoluție, repet, a fost adoptată în unanimitate și arată poziția Partidului Popular European privitor la gravele derapaje de la democrație care s-au produs în ultima perioadă în Republica Moldova.
În ceea ce privește temele de politică internă, solicit demisia din funcţia de preşedinte al Senatului a domnului Călin Popescu Tăriceanu și punerea la dispoziția Justiției. Cererea de urmărire penală este o formă prin care, domnul Tăriceanu, în cazul în care se consideră nevinovat, se poate apăra de suspiciunile și de acuzațiile care i se aduc pentru că în ultimă instanță, decizia dacă un cetăţean este sau nu vinovat este luată de instanţele de judecată. Orice încercare de victimizare politică, ca urmare a formulării acestei cereri de urmărire penală, nu face altceva decât să arate odată în plus că Dragnea şi cu Tăriceanu folosesc puterea politică nu pentru a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor, nu pentru a pune în practică programul de guvernare cu care s-au prezentat în faţa cetăţenilor, ci că uzează de puterea politică dobândită numai în scop personal şi numai pentru a scăpa de anchetele penale sau de urmările faptelor comise de cei doi. De asemenea, solicităm senatorilor să voteze aşa cum va vota PNL - şi anume în favoarea cererii de urmărire penală.
În ceea ce privește săptămâna viitoare, readucem aminte că va fi aprobat raportul privind MCV și că de asemenea, se va dezbate și va fi votată în Parlamentul European o rezoluție privitoare la România.
Facem un ultim apel către partidele din coaliția majoritară și către Tăriceanu și Dragnea, suntem în ceasul al doisprezecelea, România și mai ales autoritățile guvernamentale și majoritatea parlamentară nu mai pot să-și bată joc de imaginea României și de interesele fundamentale ale României. După toate informațiile pe care le avem, raportul privind MCV va fi un raport extrem de critic. De asemenea, a apărut în România și opinia publică din România deja cunoaște proiectul rezoluției care urmează să se dezbată și să fie votată în Parlamentul European. Solicităm din nou majorității guvernamentale să aprobe solicitarea formulată de PNL și să ia decizia în conducerea Camerei Deputaților și a Senatului, să solicite asistența experților Comisiei de la Veneția și asistența experților Comisiei Europene în procesul de modificare a codului penal, a Codului de procedură penală și de asemenea, ale celor trei legi ale justiției și de asemenea, să transpună în practică toate recomandările Comisiei de la Veneția și punctele de vedere exprimate de la nivelul partenerilor noștri internaționali.
Refuzul de a face acest minim gest de bună intenție nu va face altceva decât să afecteze grav interesele României existând un risc foarte mare ca România și cetățenii români să aibă de suferit de pe urma deciziilor și acțiunilor nedemocratice, anti-europene pe care le iau și le fac membrii coaliției majoritare, în special domnul Dragnea și cu domnul Tăriceanu.
Repet, este o solicitare de bun-simț în care nu vedem un motiv plauzibil pentru care poate fi respinsă. De altfel, readuc aminte că Florin Iordache, președintele Comisiei speciale a și solicitat acest lucru în plenul Comisiei de la Veneția.
În ceea ce privește rezoluția din Parlamentul European, luni vom lua o decizie în cadrul Biroului Executiv, cum ne vom poziționa față de această rezoluție. Readuc aminte că poziția noastră inițială a fost aceea de a considera inoportună inițierea unei rezoluții referitoare la România, care să ducă la sancțiuni care să afecteze românii.
Din păcate, nici măcar existând acest avertisment și această perspectivă îngrijorătoare pentru România, ca Parlamentul European să adopte o rezoluție, autoritățile din România, Guvernul, nu au dat nici cel mai mic semnal de dorință de cooperare loială sau de intenție de a ține cont în vreun fel de pozițiile oficiale exprimate de liderii europeni, de instituțiile europene, de Comisia de la Veneția, de Grupul Statelor Anticorupție și de toți ceilalți parteneri ai noștri.
S-a ajuns la situația în care se va dezbate și va fi votată o rezoluție privitoare la România, o rezoluție care nu ne face bine, o rezoluție care afectează capacitatea noastră de a gira efectiv cu rezultate benefice pentru România președinția Consiliului Uniunii Europene, o rezoluție în schimb care, din fericire, nu conține nici un element de sancționare a României și este o rezoluție în care, practic, cei care sunt puși la colț sunt cei care guvernează astăzi România, în mare parte cu foarte multe argumente pe care le-a folosit și PNL în dezbaterea publică internă. Vom lua o decizie legat de acest subiect pe care o vom prezenta public după reuniunea Biroului Executiv de luni.
Închei această conferință de presă prin a atrage atenția din nou guvernanților că și-au bătut joc de oportunitățile formidabile pe care le-a avut și le are România de a-și asigura o dezvoltare economică accelerată. Toate politicile economice guvernamentale nu au făcut altceva decât să compromită șansele României de a avea o creștere economică solidă pe baze sănătoase, o creștere economică care să ducă șla creșterea veniturilor cetățenilor și mai ales la îmbunătățirea puterii de cumpărare pe care le înregistrează cetățenii. Ați văzut foarte clar că în evaluarea făcută de Comisia Europeană, perspectivele de creștere economică a României pe anul 2018 au fost ajustate în minus. De unde autoritățile românești au previzionat o creștere economică de 5,5% pentru anul 2018, se vede foarte clar că România nu va avea o astfel de creștere economică, se vede foarte clar că de câteva luni se resimte o scădere dramatică a creșterii economice iar creșterea economică estimată de la nivel european pe 2018 pentru România este de 3,6%.
De asemenea, în ceea ce privește evaluarea inflației, prognoza este de creștere a inflației la 4,3%. În ceea ce privește echilibrul bugetar, Comisia Europeană, în baza analizei execuției bugetare semnalează riscul deficitului bugetar de 3%, deficitul acceptat, conform Tratatului și atingerea unui deficit estimat de 3,3%.
La fel de prost stăm și în ceea ce privește deficitul comercial de aproape 10 miliarde euro, ceea ce din perspectiva noastră va face ca la sfârșitul anului, acest dezechilibru afectând extrem de grav foarte mulți parametrii ai economiei românești.
Se arată foarte limpede că analfabeții economici care au fost puși în fruntea Guvernului și în fruntea Ministerelor Economice, și-au bătut joc de România, și-au bătut joc de șansa României de a beneficia de o creștere economică solidă și sănătoasă, au pus pe butuci economia românească creând perspective extrem de nefaste pentru evoluțiile ulterioare ale economiei românești. Deși Comisia Europeană încă păstrează o perspectivă de creștere economică pe 2019 destul de mare, din punctul nostru de vedere, la ritmul de încetinire a creșterii economice, economia românească în anul 2019 nu va crește cu mai mult de 2-2,5%. Asta în paralel cu un nou puseu inflaționist pe care îl pregătește Guvernul, prin mărirea accizelor pe baza ratei inflației, gândiți-vă că vor fi afectate toate produsele care sunt accizate, care vor duce cu siguranță la un nou puseu inflaționist .
Perspectivele de creștere a inflației peste prognoza care a fost făcută de Comisia Europeană sunt aproape evidente dacă ținem cont și de datele din ultimele 3 luni prin care se vede o restrângere a cererii, o scădere a consumului, ținând cont de faptul că principalul motor de creștere economică care a fost folosit de actualii guvernanți a fost creșterea artificială a cererii și implicit a consumului, prin creșteri de venituri salariale în sectorul public sau de pensii. O dată ce și acest motor de creștere se gripează, din punctul nostru de vedere, pe un orizont de timp de maxim 2 ani de zile, e posibil ca economia românească să nu mai aibă creștere, ba chiar să intre în recesiune.
(Ați luat o decizie în privința moțiunii de cenzură când o veți depune?)
Când vom lua o decizie, o vom anunța public. Normal că o vom depune împreună cu colegii noștri din opoziție.
(Liviu Dragnea spunea legat de două evenimente –cererea procurorilor de încuviințare pentru începerea urmării penale pe numele lui Tăriceanu și demersul opoziției de a face o moțiune de cenzură, spunea că nu crede în coincidențe)
Domnul Dragnea trebuie să se ducă la doctor. Nu am nicio altă explicație pentru această stupizenie pentru acest porumbel care i-a ieșit pe gură. Evident că e o prostie.
(Și Călin Popescu Tăriceanu spunea că se teme că mai degrabă această solicitare a procurorilor ar fi o încercare de a crea “Guvernul meu II”. Are vreo legătură cu președintele Klaus Iohannis?)
Aici am explicat punctul nostru de vedere. Atunci când un lider politic este acuzat de săvârșirea unei infracțiuni, când se cere urmărirea penală, toți liderii trebuie să procedeze așa cum au procedat liderii Partidului Național Liberal și cum a procedat Partidul Național Liberal, în Parlament, votând la toate cererile de urmărire penală, votând la vedere în favoarea acestor cereri.
Justiția nu se face în Parlament. Justiția se face în cadrul sistemului de justiție, în instanțele de judecată. Decizia, dacă un cetățean este sau nu este vinovat, o ia instanța. Dacă se consideră nevinovat, domnul Tăriceanu, nu văd de ce i-ar fi frică. Ar trebui să fie primul care să solicite ca Senatul să voteze în favoarea cererii de urmărire penală.
În rest, propaganda asta mizerabilă, încercarea de a muta atenția de la fondul problemei, și anume de ce se cere urmărirea penală, spre scenarii fantasmagorice, această victimizare politică, această retransformare a DNA-ului într-un bau-bau care execută comenzi. Readuc aminte doar câteva lucruri. Nu mai este Codruța Koveși șeful DNA. La conducerea DNA se află un procuror care girează interimatul, care nu poate fi suspectat că are vreun partizanat politic. În ceea ce privește toate celelalte instituți, la DIICOT, Tudorel și-a impus omul pe care l-a vrut. În ceea ce privește PIICCJ e o procedură în curs, în care procurorul general, Augustin Lazăr a atacat propunerea, decizia de începere a procedurii de revocare. Deci nu se mai pot plânge, nu se mai pot victimiza. Nu mai pot să inventeze existența unor dușmani invizibili care să pună la cale diferite manopere împotriva lor.
Despre Dragnea se știe limpede, a fost condamnat într-un proces. Este condamnat de instanța de fond în al doilea proces și urmează să se decidă instanța de apel să ia decizia finală în dosarul său. Toată folosirea Guvernului pentru a genera conflicte între autorități la Curtea Constituțională, folosirea Camerei Deputaților prin intermediul lui Florin Iordache pentru același scop. Folosirea în general a puterii pe care o au la dispoziție, puterii de legiferare, puterii de a numi oameni în fruntea instituțiilor numai și numai pentru obsesia lor de a scăpa de pușcărie și de a nu da seamă în fața legii pentru fărădelegile pe care le-au comis, riscă să arunce în aer România, să distrugă orice fel de perspectivă de evoluție pozitivă pentru România.
(Ați avut discuții cu celelalte partide despre revocarea (..)
V-am spus că am avut discuții cu Uniunea Creștin Democrată la nivelul congresului Partidului Popular European, cu Les Républicains.
(Proiectul privind revocarea lui Dragnea din fruntea Camerei Deputaților va fi depus în Parlament?)
Suntem în prima procedură, și anume modificarea regulamentului. Tot cu același scop ca să putem să inițiem demiterea lui Dragnea din fruntea Camerei Deputaților. Cu siguranță în funcție de evoluția acestui proiect de modificare a regulamentului, în cazul în care el va fi adoptat, vom iniția o treime dintre deputați demiterea lui Dragnea. În cazul în care bate pasul pe loc sau va fi respins, avem la dispoziție o procedură la care vom apela și vom iniția un proiect de hotărâre pentru demiterea lui Liviu Dragnea.
(Ați negociat în ultima vreme eventual cu parlamentarii ALDE sau cu disidenții…)
Am purtat discuții cu foarte mulți parlamentari din coaliția majoritară.
(Cum vedeți participarea Alinei Gorghiu la acea aniversare a lui Gabriel Vlase, unde au venit și foști membrii ai PSD?)
Dacă eu aș fi fost invitat, nu m-as fi dus.
(Ați stat de vorbă cu Alina Gorghiu dupa acest..)
Nu.
(Ce anume aveți să îi reproșați exact în afară de participare?)
V-am dat răspunsul la întrebare.
(Cum vedeți faptul că Autoritatea de supraveghere a datelor cu caracter personal a cerut divulgarea surselor celor de la RISE Project?)
Este un caz similar cum a fost decizia ASF de a interzice, de a-i retrage licența profesională acelei angajate care a semnalat intenția Guvernului de naționalizare a pilonului II de pensii și care din fericire a reușit să câștige în instanță și să anuleze această decizie ticăloasă. De la începutul preluării, de la începutul guvernării unul dintre principalele obiective pe care le-a urmărit coaliția Dragnea – Tăriceanu, a fost aceea de a pune în fruntea instituțiilor publice slugi politice care să transforme instituțiile publice într-un instrument de reprimare a opoziției din societate.
Evident, nu numai că cerem demisia conducerii acestei autorități, dar vom și iniția procedura de revocare, chiar dacă ea nu are foarte mari șanse, dar noi o vom iniția pentru că este inadmisibil, este un atac împotriva libertății de exprimare, este un atac libertății mass-media ca o autoritate a statului să își permite să solicite unei instituții media să își divulge sursele de informații și, mai ales , prin acest demers, de fapt, să transmită un semnal de intimidare către toți jurnaliștii independenți, către toți jurnaliștii care exprimă opinii critice față de actuala putere.
(Revenind la cererea pe numele șefului Senatului, vă așteptați ca această solicitare să fie votată în plen chiar și de sociali democrați, dat fiind faptul că am remarcat cu toții că în ultima vreme există tensiuni între liderii coaliției și, mai mult, Liviu Dragnea spunea ieri că trebuie prima dată să analizeze dosarul, deși știm că atunci când au fost alte persoane asupra cărora au existat astfel de cereri nu a ezitat să spună că DNA face abuzuri)
Obiceiul PSD este acela de a face zid în jurul infractorilor din partid sau din partidele partenere. Nu mă aștept ca senatorii să voteze în favoarea cererii de urmărire penală. Dacă tot n-au de gând să voteze, măcar să stea acasă și să lase ceilalți senatori să își exprime votul în deplină cunoștință de cauză.
În ceea ce privește, repet, poziția lui Dragnea, sigur că în momentul de față cred că se bucură că are un motiv să îi scoată ochii lui Tăriceanu, că nu a fost în favoarea emiterii ordonanței privind amnistia și grațierea, dar mă îndoiesc că senatorii PSD și Liviu Dragnea ar putea cumva să înțeleagă că Parlamentul României nu trebuie să blocheze nicio anchetă judiciară care privește lideri politici importanți. Se știe foarte clar că blocarea de către majoritatea parlamentară a anchetelor penale este unul dintre punctele cele mai critice care au apărut în rapoartele MCV despre România.
(Legat de autostrada Unirii, este un proiect pe care l-ați avut în Parlament zilele trecute. Ce credeți că se va întâmpla acum după ce a fost votată?)
Obligația Guvernului este să pună în practică acest proiect de lege. De altfel obligația Guvernului era să respecte Master Planul. Master Planul nu este o bucată de hârtie cu care poate Dăncilă și Șova să o mototolească, să o arunce la coș, așa cum fac cu alte documente.
Master Planul este o condiție fără de care România nu putea să beneficieze de finanțare din fonduri nerambursabile pentru marile proiecte de infrastructură, pentru că europenii tocmai de aceea ne-au cerut adoptarea acestui master plan ca să fie convinși că resursele financiare care sunt puse la dispoziția României, pentru dezvoltarea infrastructurii critice de transport sunt folosite pentru niște obiective care sunt convenite la nivel național de toate forțele politice.
Deși master planul este inițiat și până la urmă a fost adoptat tot de o guvernare PSD, ei nu respectă master planul. Sigur că, din păcate, legea nu are și niște sancțiuni. Ar fi trebuit niște sancțiuni drastice pentru nerespectarea acestui proiect de lege.
A fost foarte dificil să mai putem să amendăm, că până la urmă ne-am bucurat că acest proiect de lege a fost adoptat. Sperăm să nu fie doar un vot formal, sperăm ca votul la această lege să reprezinte un angajament, cel puțin a parlamentarilor din coaliției majoritate din Moldova, că vor bate la cap Guvernul să transpună în practică. Și mai ales, este simplu, primul și cel mai important lucru care trebuie făcut este ca doamna Dăncilă să trimită o cerere de finanțare la Comisia Europeană pentru finanțarea Autostrăzii Unirii, pe fonduri europene, este atât de simplu. Dar să nu o facă cum a mințit în alte cazuri. Dăncilă a mințit că a trimis cererea de finanțare pentru finanțarea Autostrăzii de Centură a Bucureștiului. Nu a fost trimisă cererea de finanțare. Nu a fost trimisă cererea de finanțare pentru realizarea drumului expres Craiova-Pitești, deci, din nou guvernanții au mințit pe această temă. Practic, în momentul de față nu avem nici un proiect nou de infrastructură mare, pe fonduri europene care să fie început în guvernările PSD de la începutul exercițiului financiar 2014-2020.
( Face bine Economiei această OUG privind salariul minim diferențiat?)
A fost adoptat?
( Da, urmează să se dea și o OUG)
Poziția oficială a PNL privind salariul minim este aceea că Guvernul nu trebuie să aibă nici o treabă cu stabilirea salariului minim brut pe economie. Decizia nu trebuie să fie administrativ-politică, luată de Guvern ci decizia privitoare la salariul minim pe economie trebuie să fie rezultatul negocierii dintre patronate și sindicate, între partenerii sociali și trebuie să aibă la bază indicatori economici obiectivi care să împiedice fluctuațiile. Mai precis, fie se stabilește creșterea economică, fie se stabilește creșterea salariului mediu brut, fie se stabilește indicele de productivitate, varianta pe care o preferăm noi, pe ramură. Iar creșterea salariului minim pe economie, din punctul nostru de vedere, trebuie să se facă pe ramură, în funcție de indicele creșterii de productivitate, prin negociere între patronate și sindicate. Atâta timp cât va rămâne la Guvern, decizia va fi subiectivă și nu va avea în spate considerente de natură economică ci numai considerente de natură politico-electorală .
