DECLARAȚII DE PRESĂ ALE PREȘEDINTELUI PNL, LUDOVIC ORBAN - 31 IANUARIE 2019
( Domnule președinte, pentru că tot vorbeam despre economie, aș vrea să vă întreb despre euro care a crescut foarte mult, s-a devalorizat leul, ce poate face opoziția?)
Nu noi trebuie să facem ceva ci Guvernul trebuie să facă. În ceea ce privește prăbușirea leului, cauzele acestei prăbușiri sunt politicile guvernamentale falimentare care au determinat grave dezechilibre economice, care au pus o presiune enormă asupra cursului de schimb, care au generat neîncredere, neliniște în toată economia.
Este foarte greu să menții un raport leu-euro atâta timp cât deficitul balanței comerciale a ajuns 15 miliarde de euro, atâta timp cât emiți peste noapte acte normative precum OUG 114 prin care ataci cu suprataxare, fără nici un fel de avertisment, domenii vitale ale economiei, cum sunt domeniul financiar-bancar, domeniul energetic, domeniul comunicațiilor și, de asemenea, fondurile de pensii administrate privat.
Nu numai căderea leului ne îngrijorează, uitați-vă că Guvernul nu este în stare, din cauza lipsei de credibilitate, să obțină finanțări pentru finanțarea datoriei publice. Au fost patru tentative de a obține finanțare prin emisia de titluri de stat care toate au înregistrat un eșec, repet, din cauza lipsei de credibilitate a actualului Guvern, din cauza faptului că investitorii nu se așteaptă la nimic bun din partea Guvernului.
( În ceea ce privește un alt subiect, legat de apa de la robinet, am văzut ca este un adevărat scandal între Apa Nova și Ministerul Sănătății. Apa Nova spune că apa de la robinet poate fi folosită, în urma analizelor făcute de Apa Nova, de cealaltă parte, ministrul Sănătății a ieșit public și le-a recomandat bucureștenilor să nu folosească apa pentru că depășește limita cantității de clor.)
Dacă mai stă mult la primărie, primarul PSD, Firea , în curând nu vom mai putea consuma apa potabilă de la robinete din București și o să fim obligați să bem apă numai din sticle de apă plată. Evident, calitatea apei este determinată prin analiză de laborator, evident că Ministerul Sănătății, Direcțiile de sănătate publică au obligația să efectueze aceste analize iar dacă nu sunt respectați parametrii, compoziția, exigențele în ceea ce privește calitatea apei, este normal ca Ministerul Sănătății să emită avertismente pe tema aceasta.
Dacă este așa și dacă apa nu este potabilă iar Primăria Capitalei și Apa Nova nu au anunțat acest lucru, înseamnă că acest lucru este extrem de grav. Pentru că a pune în pericol sănătatea populației prin a pune în rețeaua de apă o apă care nu îndeplinește condițiile de calitate stabilite de lege este un lucru extrem de grav.
(Dar cum vedeți faptul că Ministerul Sănătății spune ceva iar Apa Nova spune altceva?)
Lucrurile acestea se pot demonstra prin analize de laborator. Nu pot să vă spun pentru că nu sunt chimist de profesie. Evident că cei care fac analizele trebuie să facă publice aceste analize și care sunt motivele pentru care susțin un punct de vedere sau altul. Oricum, eu îi sfătuiesc pe bucureșteni să nu bea apă de la robinet pentru că, acuma ca să vă spun drept, nu am încredere nici în Ministerul Sănătății, nu am încredere nici în Primăria Capitalei conduse de PSD.
( Având în vedere că avem niște declarații în care ministrul Sănătății spune să nu consumăm apa de la robinet dar în cealaltă parte, ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, menționa că ar trebui să folosim apa tocmai pentru a ne proteja de gripă. Aceste informații sunt date diferit de fiecare ministru în parte, se bat cap în cap.)
Să bea doamna Andronescu apă de la robinet în fața camerelor TV.
( Este vorba de o decizie a Curții de Apel București, Curtea de Apel cere anularea decretului prin care Klaus Iohannis a semnat prelungirea mandatului ...)
A suspendat până la judecarea pe fond. Nu am obiceiul să comentez deciziile instanțelor, nu cunosc motivele care au stat la baza acestei decizii dar revin și spun și ceea ce am spus și înainte, demersul ministrului Apărării, Gabriel Leș, a fost un demers iresponsabil care a pus în pericol buna funcționare a Armatei Române. Nu pot să nu remarc faptul că o astfel de decizie se ia tocmai în ziua în care are loc o reuniune informală a miniștrilor Apărării din Uniunea Europeană, ziua în care secretarul general al NATO a avut o întrevedere cu președintele României, Klaus Iohannis. În rest, nu comentez deciziile instanțelor.
( Ce părere aveți despre faptul că viceprimarul Capitalei a mințit procurorii în legătură cu protestul din 10 august?)
Aici, ce este important de constatat este faptul că PSD are ceva de ascuns. Dacă PSD a determinat un membru al PSD cu o răspundere atât de importantă, cum e răspunderea de viceprimar al Capitalei, să mintă privitor la evenimentele din 10 august, în faţa procurorilor, înseamnă că PSD are ceva de ascuns. Ce poate să aibă de ascuns altceva decât implicarea în reprimarea brutală a manifestanţilor paşnici din 10 august.
Am încredere că cei care cercetează cele peste 800 de plângeri depuse de cetăţenii agresaţi fără motiv, de cetăţenii care au suferit răni, vătămări corporale, de cei care au fost supuşi unui tratament agresiv din partea forţelor de ordine, repet, am convingerea că aceste plângeri vor fi cercetate şi că vom afla adevărul, iar acest adevăr, după mine, este foarte clar. Jandarmeria nu a intervenit de capul ei, Jandarmeria a executat un ordin politic care, din punctul meu de vedere, a fost un ordin politic dat direct de Dragnea. Şi am încredere că cercetarea care se desfăşoară la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Parchetul Militar va releva acest adevăr.
( Care este mesaju dvs. către Executiv având în vedere nemulțumirea primarilor privind bugetul?)
Mesajul este foarte simplu, Dragnea și acest Guvern își bat joc de cetățenii români și de comunitățile locale. Mai mult decât atât, dezinformează în mod intenționat, cu intenția de a manipula opinia publică în ceea ce privește alocările de fonduri către autoritățile locale. Și PSD face ceea ce știe cel mai bine, cu o mână dă și cu două sau trei mâini ia. Am să vă și explic. Ce au dat? Nu au dat nimic. În programul de guvernare al guvernelor PSD-ALDE era prevăzut încă de la 1 ianuarie 2018 ca impozitul pe venit, în integralitatea sa să se facă sursă de venit la bugetele locale, inclusiv impozitul pe venitul din pensii.
Guvernul s-a făcut că respectă solicitările reprezentanților autorităților locale, și anume, să transfere impozitul pe venit către autoritățile locale, în cota pe care și noi am susținut-o, și anume 60% direct la bugetele locale ale primăriilor, 20% la nivel județean și 20% pentru echilibrare pentru a asigura cheltuielile de funcționare ale fiecărei administrații locale. Dar cu trei mâini ia. O mână cu care ia este mâna prin care nu și-au îndeplinit obligațiile din programul de guvernare de a transfera către bugetele locale impozitul pe venitul din pensie. A doua mână cu care ia este reducerea sumelor transferate din TVA pentru autoritățile locale, iar a treia mână cu care ia este mâna cu care se transferă integral cheltuielile de asistență socială în sarcina bugetelor locale. Anul trecut 90% erau suportate de la bugetul de stat și doar 10% erau suportate de la bugetele locale.
Pe analizele noastre, după ce anul trecut autoritățile locale au pierdut peste 7,5 miliarde roni venituri în bugetele locale, în 2019 autoritățile locale vor pierde peste 4,5 miliarde de roni. Per ansamblu, exact datorită celor trei mâini cu care PSD-ul Ia fără să spună că ia. De fapt, PSD este ca un șut care se face că îți dă un leu pe stradă și în timpul acesta îți bagă mâna în buzunar și îți fură portofelul.
(Proiectul de buget ar urma să intre săptămâna viitoare în Parlament. Considerați că această perioadă este suficientă pentru dezbateri, propuneri?)
Este o bătaie de joc față de cetățeanul român. În primul rând, Guvernul a încălcat grav legea. Obligația Guvernului era să prezinte Parlamentului bugetul până în data de 15 noiembrie, anul 2018. Suntem în 31 ianuarie, imediat intrăm în februarie și încă nu avem un buget prezentat spre dezbatere. În toate țările democratice din Europa și din lumea aceasta, cea mai importantă dezbatere care are loc, de regulă, la nivelul societății și a Parlamentului care decide este dezbaterea asupra bugetului pentru că această dezbatere influențează în mod decisiv evoluția unei țări. Pe ei nu-i interesează ce spun cetățenii acestei țări, nu-i interesează ce spun patronate, sindicate, asociații profesionale, toate categoriile de actori sociali care în mod normal trebuie implicați în această dezbatere asupra bugetului, ei vin cu un dictat care este, de fapt, ticluit în ascuns de câțiva oameni și care, practic, nu va fi supus unei dezbateri reale în societatea românească iar acest buget este o minciună, vă spun din capul locului.
Dacă el se va construi pe cifrele pe care le anunță Comisia de Prognoză, ca baze de alcătuire a bugetului, adică bătaie de joc, deci euro a ajuns 4,76 de roni iar ei își fundamentează bugetul pe un leu de 4,67. Probabil au greșit și au schimbat o cifră. Bătaie de joc, este o minciună. Și bugetul anului trecut la fel a fost făcut. Perspectivele de creștere economică sunt diminuate de toți actorii internaționali care au expertiză în domeniu la sub 4% iar ei își construiesc bugetul pe o creștere economică de 5,5%, care este o creștere din burtă. De asemenea, în ceea ce privește rata inflației, merg pe menținerea ratei inflației anualizate, 4,6% ceea ce, după părerea mea, este imposibil. Pentru că OUG 114, prăbușirea leului, toate dezechilibrele economice vor genera inflație mult crescută. Vă spun numai atât că prețul la energie electrică, prețul la gaz și implicit prețul la energie termică, toate care sunt costuri incluse în costuri importante ale diferitelor companii au crescut între 30 și 50% și se vor simții imediat în costurile tuturor produselor.
În ceea cec privește importurile, și aici readuc aminte, suntem o țară care importăm mai mult decât exportăm. Toate produsele importate din Uniunea Europeană vor fi vândute la prețuri mai mari pentru că este normal, dacă s-a prăbușit leul în raport cu euro, prețul în lei la care vor cumpăra românii va fi mult mai mare.
Deci va fi un nou puseu inflaționist și nu vor fi în stare să respecte această țintă de inflație ca atare, din start, înainte a de a vedea bugetul , vă spun că acest buget nu are baze solide și este construit pe nisip.
( Mihai Tudose și Adrian Țuțuianu și-au anunțat demisiile din PSD în ultima perioadă, vă mai gândiți la o moțiune de cenzură în sesiunea următoare?)
Am dat răspunsul la această întrebare, cu siguranță vom depune o moțiune de cenzură în această sesiune. Vom decide care este cel mai potrivit moment în baza analizei pe care o facem privitor la creșterea numărului de parlamentari care să voteze împotriva actualei guvernări.
Se afișează postările cu eticheta procurori. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta procurori. Afișați toate postările
joi, 31 ianuarie 2019
miercuri, 17 octombrie 2018
Scrisoarea adresată de PNL Avocatului Poporului pentru sesizarea OUG 92/2018 la Curtea Constituțională
Către Avocatul Poporului
Domnului Victor CIORBEA,
Avocat al Poporului
Subscrisul Partidul Naţional Liberal, cu sediul în Bucureşti, Aleea Modrogan, nr. 1, Sector 1, Bucureşti, formulează prezenta cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu Excepţia de neconstituționalitate a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr .874 din 16 octombrie 2018.
Stimate domnule Avocat al Poporului,
În ședința de Guvern, din 15 octombrie a.c., a fost adoptată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiţiei.
I. Prin această ordonanță de urgență au fost modificate și completate următoarele acte normative din justiției: Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 207/2018; Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii; Legea 242/2018 pentru 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018
În opinia noastră, executivul și-a îndeplinit această obligație constituțională doar în ceea ce privește Art. I punctele (5), (6), Art. III punctele (4), (5), (6), (7) și (8), Art. IV, Art. V și Art. VI.
Din lectura atentă a preambulului acestei ordonanțe de urgență, rezultă că puterea executivă nu a motivat existența urgenței adoptării unor măsuri legislative în ceea ce privește Art. I punctele (1), (2), (3), (4), Art. II punctele (1), (2), (3), (4), Art. III, punctele (1), (2), (3) și Art. VII.
Subliniem faptul că emitentul ordonanței de urgență nici măcar nu se referă, nu pomenește despre textele normative modificate prin prevederile mai sus arătate ale acestei ordonanțe de urgență. Așadar nici măcar nu încearcă să motiveze existența urgenței. Procedând astfel, guvernul încalcă norma constituțională prevăzută la art. 115 alin.(4) teza finală, încălcând totodată și prevederea de la art. 1 alin.(5) . De asemenea, nerespectând normele constituționale care prevăd delegarea legislativă, puterea executivă încalcă atribuția esențială a puterii legislative, încălcând principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, ordonanța de urgență fiind adoptată cu încălcare art. 1 alin. (4) din Constituție.
2.) Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiţiei încalcă dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituția României referitoare la obligativitatea erga omnes a deciziilor Curții constituționale. Prin Decizia 45 din 30 ianuarie 2018 privind admiterea obiecției de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 [cu referire la art. 2 alin. (3) teza a treia]; pct. 7 [cu referire la art. 5 alin. (1) tezele penultimă şi ultimă şi alin. (2) teza a doua]; pct. 9 [cu referire la art. 7 alin. (5) şi (7)]; pct. 12 [cu referire la art. 9 alin. (3)]; pct. 44; pct. 53 [cu referire la art. 39 alin. (3) şi (5)]; pct. 54 [cu referire la art. 40 alin. (4)]; pct. 69 [cu referire la art. 49 alin. (1)]; pct. 77 [cu referire la art. 52 alin. (3)]; pct. 87 [cu referire la art. 53 alin. (1), (2), (7), (8), (9) teza întâi şi (10)]; pct. 88 [cu referire la art. 54 alin. (3)]; pct. 97 [cu referire la art. 58 alin. (1) sintagmele "ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite" şi "precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului Justiţiei"]; pct. 108 [cu referire la art. 62 alin. (1^2) şi (1^3)]; pct. 109 [cu referire la art. 62 alin. (3) sintagma "nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi art. 8" prin raportare la art. 62 alin. (1^3)]; pct. 112 [cu referire la art. 62^2, 62^3 şi 62^4]; pct. 134 [cu referire la art. 73 alin. (2)]; pct. 143 [cu referire la art. 82 alin. (2) sintagma „funcţia de ministru al justiţiei“]; pct. 144 [cu referire la art. 82 alin. (2^1) şi (2^2)]; pct. 146 [cu referire la art. 82 alin. (5^1) şi (5^2)]; pct. 153 [cu referire la art. 85^1 sintagma "funcţia de ministru al justiţiei"]; pct. 156 [cu referire la art. 96]; pct. 157 [cu referire la art. 99 lit. r)]; pct. 160 [cu referire la art. 100 alin. (1) lit. d^1)]; pct. 161 [cu referire la art. 100 alin. (2)] şi pct. 163 [cu referire la art. 109 alin. (1) teza întâi şi art. 114] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi legea în ansamblul său, prin paragraful 170, Curtea Constituțională a dispus următoarele:„ legiuitorul nu poate reglementa nicio excepţie de la textele constituţionale ale art. 125 alin. (3) şi art. 132 alin. (2). A evita incompatibilitatea constituţională, printr-un mecanism formal de suspendare din funcţie a judecătorului/procurorului, de care Consiliul Superior al Magistraturii ia act, echivalează tot cu o încălcare a Constituţiei. În condiţiile în care Constituţia fixează, în termeni imperativi, incompatibilităţile acestor funcţii, legiuitorul nu poate să înlăture dispoziţia constituţională. Atât timp cât persoana deţine calitatea de judecător sau procuror nu poate exercita decât activităţile specifice acestor funcţii. Numirea sau detaşarea acestora în funcţii de demnitate publică, indiferent de denumirea pe care acestea o poartă, nu poate fi acceptată prin prisma exigenţelor Constituţiei, întrucât se produce, în mod inevitabil, o modificare a felului muncii pe care aceştia o prestează, care, în realitate, justifică drepturile şi obligaţiile aferente statutului lor. Mai mult, întregul statut al judecătorului/procurorului, în mod axiomatic, se axează pe rolul lor constituţional, astfel cum este definit la art. 124 şi 125, respectiv art. 131 şi 132 din Constituţie. Or, asumându-şi, prin diverse mecanisme [numire/detaşare], un rol diferit celui de înfăptuire a justiţiei şi/sau de apărare a intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, se încalcă în mod direct, pe de o parte, principiul independenţei judecătorului, principiul separaţiei puterilor în stat şi dispoziţiile referitoare la rolul şi incompatibilităţile judecătorului [art. 1 alin. (4), art. 124 şi art. 125 alin. (3) din Constituţie], iar, pe de altă parte, dispoziţiile constituţionale referitoare la rolul şi incompatibilităţile care însoţesc statutul procurorului [art. 131 şi 132 din Constituţie].”
Pe cale de consecință, legiuitorul primar sau delegat, în lumina jurisprudenței constituționale, era obligat să elimine orice normă care intră sub incidența Deciziei nr. 45/2018.
Cu rea-credință, guvernul României a încălcat decizia antecitată și a procedat, prin dispozițiile art. IV din OUG 92/2018, la menținerea temporară, până la data de 30 iunie 2019, a dispozițiilor art. 58 alin. (11) și alin. (12) din Legea 303/2004, declarate neconstituționale.
Față de acestea subliniem faptul că art. VII din OUG 92/2018 încalcă, în opinia noastră, prevederile constituționale de la art. 15 alin. (2).
Așa cum preciza Curtea Constituțională, în Decizia nr. 61/2007 privitoare la neretroactivitatea legii în ceea ce privește condițiile funcției, precum și în Decizia 263/2017, „legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi. ”.
Așadar, în opinia noastră, art. VII din OUG 92/2018 încalcă prevederile principiului neretroactivității, prevăzut de către art. 15 alin. (2) din Constituția României. În ceea ce privește procurorii care ocupă o funcție fiind numiți la o dată anterioară datei intrării în vigoare a OUG 92/2018, procurori care îndeplineau toate condițiile prevăzute de legea în vigoare la data numirii în funcție, aceștia nu pot fi supuși condițiilor prevăzute de noul act normativ fără a fi încălcat principiul neretroactivității, prevăzut de către art. 15 alin. (2) din Constituția României.
Pentru aceste motive, vă adresăm rugămintea ca, în conformitate cu prevederile articolului 13, lit. f) din Legea nr. 35 din 13 martie 1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată, să sesizați Curtea Constituțională pentru a se constata neconstituționalitatea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.874 din 16 octombrie 2018.
În drept, ne motivăm excepţia pe dispoziţiile art. Art.11, alin.(1) din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Partidul Naţional Liberal,
prin Ludovic ORBAN, preşedinte
Domnului Victor CIORBEA,
Avocat al Poporului
Subscrisul Partidul Naţional Liberal, cu sediul în Bucureşti, Aleea Modrogan, nr. 1, Sector 1, Bucureşti, formulează prezenta cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu Excepţia de neconstituționalitate a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr .874 din 16 octombrie 2018.
Stimate domnule Avocat al Poporului,
În ședința de Guvern, din 15 octombrie a.c., a fost adoptată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiţiei.
I. Prin această ordonanță de urgență au fost modificate și completate următoarele acte normative din justiției: Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 207/2018; Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii; Legea 242/2018 pentru 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018
I. Acest demers legislativ al Guvernului României este neconstituțional din următoarele motive:
1. Conform Art. 115, alin. (4) din Constituție: „Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora."
În opinia noastră, executivul și-a îndeplinit această obligație constituțională doar în ceea ce privește Art. I punctele (5), (6), Art. III punctele (4), (5), (6), (7) și (8), Art. IV, Art. V și Art. VI.
Din lectura atentă a preambulului acestei ordonanțe de urgență, rezultă că puterea executivă nu a motivat existența urgenței adoptării unor măsuri legislative în ceea ce privește Art. I punctele (1), (2), (3), (4), Art. II punctele (1), (2), (3), (4), Art. III, punctele (1), (2), (3) și Art. VII.
Subliniem faptul că emitentul ordonanței de urgență nici măcar nu se referă, nu pomenește despre textele normative modificate prin prevederile mai sus arătate ale acestei ordonanțe de urgență. Așadar nici măcar nu încearcă să motiveze existența urgenței. Procedând astfel, guvernul încalcă norma constituțională prevăzută la art. 115 alin.(4) teza finală, încălcând totodată și prevederea de la art. 1 alin.(5) . De asemenea, nerespectând normele constituționale care prevăd delegarea legislativă, puterea executivă încalcă atribuția esențială a puterii legislative, încălcând principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, ordonanța de urgență fiind adoptată cu încălcare art. 1 alin. (4) din Constituție.
2.) Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiţiei încalcă dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituția României referitoare la obligativitatea erga omnes a deciziilor Curții constituționale. Prin Decizia 45 din 30 ianuarie 2018 privind admiterea obiecției de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 [cu referire la art. 2 alin. (3) teza a treia]; pct. 7 [cu referire la art. 5 alin. (1) tezele penultimă şi ultimă şi alin. (2) teza a doua]; pct. 9 [cu referire la art. 7 alin. (5) şi (7)]; pct. 12 [cu referire la art. 9 alin. (3)]; pct. 44; pct. 53 [cu referire la art. 39 alin. (3) şi (5)]; pct. 54 [cu referire la art. 40 alin. (4)]; pct. 69 [cu referire la art. 49 alin. (1)]; pct. 77 [cu referire la art. 52 alin. (3)]; pct. 87 [cu referire la art. 53 alin. (1), (2), (7), (8), (9) teza întâi şi (10)]; pct. 88 [cu referire la art. 54 alin. (3)]; pct. 97 [cu referire la art. 58 alin. (1) sintagmele "ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite" şi "precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului Justiţiei"]; pct. 108 [cu referire la art. 62 alin. (1^2) şi (1^3)]; pct. 109 [cu referire la art. 62 alin. (3) sintagma "nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi art. 8" prin raportare la art. 62 alin. (1^3)]; pct. 112 [cu referire la art. 62^2, 62^3 şi 62^4]; pct. 134 [cu referire la art. 73 alin. (2)]; pct. 143 [cu referire la art. 82 alin. (2) sintagma „funcţia de ministru al justiţiei“]; pct. 144 [cu referire la art. 82 alin. (2^1) şi (2^2)]; pct. 146 [cu referire la art. 82 alin. (5^1) şi (5^2)]; pct. 153 [cu referire la art. 85^1 sintagma "funcţia de ministru al justiţiei"]; pct. 156 [cu referire la art. 96]; pct. 157 [cu referire la art. 99 lit. r)]; pct. 160 [cu referire la art. 100 alin. (1) lit. d^1)]; pct. 161 [cu referire la art. 100 alin. (2)] şi pct. 163 [cu referire la art. 109 alin. (1) teza întâi şi art. 114] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi legea în ansamblul său, prin paragraful 170, Curtea Constituțională a dispus următoarele:„ legiuitorul nu poate reglementa nicio excepţie de la textele constituţionale ale art. 125 alin. (3) şi art. 132 alin. (2). A evita incompatibilitatea constituţională, printr-un mecanism formal de suspendare din funcţie a judecătorului/procurorului, de care Consiliul Superior al Magistraturii ia act, echivalează tot cu o încălcare a Constituţiei. În condiţiile în care Constituţia fixează, în termeni imperativi, incompatibilităţile acestor funcţii, legiuitorul nu poate să înlăture dispoziţia constituţională. Atât timp cât persoana deţine calitatea de judecător sau procuror nu poate exercita decât activităţile specifice acestor funcţii. Numirea sau detaşarea acestora în funcţii de demnitate publică, indiferent de denumirea pe care acestea o poartă, nu poate fi acceptată prin prisma exigenţelor Constituţiei, întrucât se produce, în mod inevitabil, o modificare a felului muncii pe care aceştia o prestează, care, în realitate, justifică drepturile şi obligaţiile aferente statutului lor. Mai mult, întregul statut al judecătorului/procurorului, în mod axiomatic, se axează pe rolul lor constituţional, astfel cum este definit la art. 124 şi 125, respectiv art. 131 şi 132 din Constituţie. Or, asumându-şi, prin diverse mecanisme [numire/detaşare], un rol diferit celui de înfăptuire a justiţiei şi/sau de apărare a intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, se încalcă în mod direct, pe de o parte, principiul independenţei judecătorului, principiul separaţiei puterilor în stat şi dispoziţiile referitoare la rolul şi incompatibilităţile judecătorului [art. 1 alin. (4), art. 124 şi art. 125 alin. (3) din Constituţie], iar, pe de altă parte, dispoziţiile constituţionale referitoare la rolul şi incompatibilităţile care însoţesc statutul procurorului [art. 131 şi 132 din Constituţie].”
Pe cale de consecință, legiuitorul primar sau delegat, în lumina jurisprudenței constituționale, era obligat să elimine orice normă care intră sub incidența Deciziei nr. 45/2018.
Cu rea-credință, guvernul României a încălcat decizia antecitată și a procedat, prin dispozițiile art. IV din OUG 92/2018, la menținerea temporară, până la data de 30 iunie 2019, a dispozițiilor art. 58 alin. (11) și alin. (12) din Legea 303/2004, declarate neconstituționale.
Conform principiul neretroactivitatii legii așa cum este statuat în art. 15 alin. (2) din Constituția României, „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.”
Față de acestea subliniem faptul că art. VII din OUG 92/2018 încalcă, în opinia noastră, prevederile constituționale de la art. 15 alin. (2).
Așa cum preciza Curtea Constituțională, în Decizia nr. 61/2007 privitoare la neretroactivitatea legii în ceea ce privește condițiile funcției, precum și în Decizia 263/2017, „legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi. ”.
***
Așadar, în opinia noastră, art. VII din OUG 92/2018 încalcă prevederile principiului neretroactivității, prevăzut de către art. 15 alin. (2) din Constituția României. În ceea ce privește procurorii care ocupă o funcție fiind numiți la o dată anterioară datei intrării în vigoare a OUG 92/2018, procurori care îndeplineau toate condițiile prevăzute de legea în vigoare la data numirii în funcție, aceștia nu pot fi supuși condițiilor prevăzute de noul act normativ fără a fi încălcat principiul neretroactivității, prevăzut de către art. 15 alin. (2) din Constituția României.
În concluzie: Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiției este neconstituțională pentru că este emisă cu încălcarea art. 1 alin.(5) și art. 1 alin. (4), art. 15 alin. (2), art. 115 alin. (4), precum art. 147 alin. (4) din Constituția României.
Pentru aceste motive, vă adresăm rugămintea ca, în conformitate cu prevederile articolului 13, lit. f) din Legea nr. 35 din 13 martie 1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată, să sesizați Curtea Constituțională pentru a se constata neconstituționalitatea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.874 din 16 octombrie 2018.
În drept, ne motivăm excepţia pe dispoziţiile art. Art.11, alin.(1) din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Partidul Naţional Liberal,
prin Ludovic ORBAN, preşedinte
Consecințele dramatice ale OUG pe Justiție
Un articol de la „cursdeguvernare” care arată dimensiunea, incalificabilă, a abuzului comis de nedemnul Tudorel Toader cu emiterea de către Guvernul Dăncilă a OUG-ului care modifică legile abia apărute privind Justiția.
Fac precizarea că nu reglementările în sine, în marea lor majoritate, sunt cele care nasc pericolele. Sunt abuzive însă individul Tudorel Toader le-a introdus pentru a obține ce i-au cerut cei doi principali „beneficiari”: infractorul Liviu Dragnea și aliatul lui Tăriceanu.
Noile reglementări nu au ca scop îmbunătățirea activității Ministerului Public și a unităților de parchet subordonate ci eliminarea unor procurori din structurile actuale, în special a acelora care au dosarele în care sunt suspecte sau învinuite persoane care aparțin partidelor politice de la putere dar în special a unor lideri politici, cu deosebire ale infractorului Liviu Dragnea. Nu este exclus ca și Tăriceanu să urmărească eliminarea unor procurori care ar putea, într-un viitor destul de apropiat, să înceapă lucrul la dosare penale în care este suspect dar în care nu pot fi efectuate acum lucrări pentru că este protejat de imunitatea parlamentară. Nu avem de unde ști noi, cei de pe margine însă elanul cu care îi susține acțiunile lui Dragnea este deosebit de suspect. Nu mai vorbesc despre alți lideri ai ALDE care au fost scăpați de urmărirea penală de Senat sau Camera deputaților în actuala legislatură sau în legislaturile anterioare!
Suntem în fața unui act real de epurare a aparatului Ministerului Public de procurorii incomozi puterii politice. Ne-am întors la anii 1950!
„La mai mult de 30 de ore de la aprobarea în ședința de guvern și fără să fi fost prezentat vreodată conținutul, OUG adoptată luni de Executiv care amendează unele dintre modificările votate anul acesta în Parlament pe legile Justiției a fost publicată marți în Monitorul Oficial.
Legea 242/2018 de modificare a Statutului magistraților fusese publicată luni în Monitor.
Ambele reglementări, scrie în Monitorul Oficial, vor intra în vigoare joi, 18 octombrie, moment în care mulți procurori de la DNA, DIICOT și Parchetul General trebuie să se întoarcă la parchetele unde au lucrat înainte.
Coform unor informații, este vorba despre:
- 34 procurori de la Direcția Națională Anticorupție (DNA), adică 33% din total (în 2017 existau 107 procurori)
- 50 de la Direcția de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – aproape 20% (există 93 de procurori în structura centrală și 177 în teritoriu)
În afara lor, mai există câteva zeci de procurori din Parchetul General, printre care parte dintre anchetatorii care instrumentează dosarul Revoluției și pe cel al violențelor jandarmilor care au fost în dispozitiv la protestul din 10 august.
Criza de personal din parchete, acutizată de decizia seacă și nedezbătută public a lui Tudorel Toader
Motivul – două prevederi noi, introduse prin OUG adoptată luni, dintre care cea mai importantă este creșterea de la opt la 10 ani a activității minime necesare pentru a lucra la DNA, DIICOT și Parchetul General.
Ce spune articolul respectiv:
Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţei de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Nu contează că ei îndeplinesc în acest moment condițiile, că au ocupat postul prin concurs sau doar delegare.
Ministrul Justiției nu a explicat de ce este nevoie de o experiență de 10 ani, în loc de opt sau 15 ani, de exemplu, pentru că nu a avut un studiu de impact sau argumente nici când a propus pensionarea magistraților după numai 20 de ani de activitate.
Dosarul TelDrum în care este cercetat Liviu Dragnea ar putea ajunge la un alt procuror
Coincidența face printre cei care nu mai au vechimea obligatorie să figureze și Alexandra Lăncrănjan (foto), procuroarea care instrumentează unul dintre dosarele TelDrum, cel în care Liviu Dragnea este acuzat de constituire de grup infracțional, abuz în serviciu și infracțiuni referitoare la fraudare de fonduri europene, fapte ce ar fi fost săvârșite când era președinte al Consiliului Județean Teleorman.
Este un dosar cu miză mare nu doar pentru Liviu Dragnea, ci și pentru buget, întrucât România a returnat Comisiei Europene banii fraudați în acest caz.
Procurorii vizați de Tudorel Toader vor ataca OUG în instanță
Toți acești procurori (de la DNA, DIICOT și Parchetul General) ar trebui să-și înceteze brusc activitatea joi, 18 octombrie, fără să existe o procedură sau a se cunoaște cine anume dispune încetarea contractelor.
În opinia unor specialiști, prevederea este neconstituțională, întrucât echivalează cu aplicarea retroactivă.
Mai mult, se observă discriminarea făcută de ministrul Tudorel Toader între delegarea procurorilor și detașarea magistraților pe funcții de demnitate publică.
În cazul celor din urmă, printre care se numără și secretarul de stat Mariana Moț (a mai existat și Marieta Safta, dar aceasta a demisionat), ministrul a prevăzut în OUG o perioadă de grație, până în iulie 2019.
De asemenea, ministrul Tudorel Toader explica luni, referindu-se la detașarea în funcții de demnitate publică, faptul că ar însemna o aplicare retroactivă a reglementării dacă li s-ar impune să plece imediat.
Mai mulți dintre procurorii vizați au anunțat că vor ataca în instanță amendamentul, cerând anularea OUG și sesizarea CCR.”
luni, 15 octombrie 2018
Ordonanța de urgență a fost emisă de Guvernul Dăncilă. Tudorel Toader își atinge scopurile
Ordonanța de urgență pentru rectificarea unor modificări din recent promulgatele legi al Justiției, a fost adoptată luni în ședință de Guvern, fără ca proiectul să fie disponibil pe site-ul Ministerului Justiției sau comunicat de guvern la finalul ședinței.
Printre modificările prezentate de ministrul Tudorel Toader figurează câteva care extind și întăresc atribuțiile acestuia, precum și unele cu potențial de a afecta grav sistemul judiciar.
Prevederea care îl ajută pe Liviu Dragnea
Una dintre cele mai criticate și periculoase prevederi este cea care crește, de la la 10 ani, vechimea necesară pentru a deveni procuror la DNA, DIICOT și Parchetul General.
Ce se va întâmpla imediat după ce OUG va fi publicată în Monitorul Oficial:
“Problema e dacă respectă cerințele legale (cei delegați – n. red.). Se va face o radiografie a sistemului. Cei care îndeplinesc condiția de vechime, să nu fi fost sancționați, sigur vor rămâne acolo. Ceilalți se vor întoarce la unitățile de parchet de unde au venit”, a declarat luni ministrul Tudorel Toader.
Cum îl ajută pe liderul PSD: Printre cei afectați de această decizie este și Alexandra Lăncrănjan (foto), care are o vechime de opt ani, nu de 10 ani, cum a stabilit Tudorel Toader limita minimă la DNA, prin această OUG.
Procurorul Lăncrănjan instrumentează dosarul Tel Drum în care Liviu Dragnea este acuzat de constituire de grup infracțional, abuz în serviciu și infracțiuni referitoare la fraudare de fonduri europene, fapte ce ar fi fost săvârșite când era președinte al Consiliului Județean Teleorman.
Cum afectează întreg sistemul și, mai ales, marile dosare, precum cel al Revoluției:
Toate cele trei parchete (PICCJ, DNA și DIICOT) vor pierde numeroși anchetatori, care se vor întoarce la parchetele inferioare de unde au fost detașați, ceea ce va crește deficitul de anchetatori.
Pe de altă parte, procurorul general, Augustin Lazăr, a explicat că dosare importante vor fi afectate de aceste modificări, întrucât majoritatea anchetatorilor care lucrează în ele sunt delegați special pentru aceste cazuri, întrucât nu există personal suficient în structura centrală:
Din păcate, proiectele de acte normative care sunt făcute în grabă sunt de natură să afecteze dosarele care sunt în curs.
De exemplu, marile dosare care sunt pe rolul Ministerului Public și sunt foarte bine cunoscute acestea. Spre exemplu, cele pe rolul parchetelor militare – au fost concentrate resursele umane prin delegare, aduse de la mai multe parchete pentru a rezolva dosare mari și complexe.
Ei bine, în aceste situații vor înceta delegările pe funcțiile respective, iar colectivele care lucrează în acest moment vor fi desființate.
Va fi foarte greu de imaginat cum vor putea fi soluționate aceste dosare, despre care toată lumea susține că se dorește să fie finalizate, pentru ca România să nu mai plătească sume mari de bani în urma condamnărilor CEDO.
În dosarul Revoluției și în cel al violențelor din 10 august ale Jandarmeriei Române, aproximativ jumătate din colectivul de procurori nu va mai mai putea participa la aceste anchete, conform unor surse.
Acțiunea disciplinară împotriva procurorilor exercitată de ministrul Justiției
De asemenea, a fost reintrodusă prevederea care îi permite ministrului Justiției, om politic, să exercite acțiunea disciplinară asupra procurorilor. Tudorel Toader a invocat decizia CCR care impunea demiterea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA, decizie care recunoaște, fără nuanțe, că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea minsitrului Justiției.
„Ministrul justiției poate sesiza Inspecția Judiciară în cazul procurorilor. Cercetarea disciplinară se va face de către Inspecție.”
De ce am considerat necesară această soluție? Unu, prin raportare la art din Constituție care spune că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției. Ar fi pur declarativă dacă n-ai avea și un instrument juridic.
Apoi, avem decizia CCR care clarifică raportul dintre ministrul justiției și procuror, dintre ministrul justiției și președintele republicii în procedura de numire.
Am un an și jumătate de când sunt ministru și n-am utilizat niciodată acest instrument”, a explicat ministrul Tudorel Toader, la finalul ședinței de guvern de luni.
Alte prevederi din OUG prezentate de ministrul Tudorel Toader:
Membrii CSM pot fi revocați dacă își pierd încrederea celor care i-au ales. Or, încrederea este un factor de natură subiectivă care nu poate fi cuantificat şi atunci același lucru, același eveniment în care eu pot să am încredere altcineva să nu aibă încredere, fiecare cu reprezentarea şi aprecierea lui, dar această diferență de abordare subiectivă de înțelegere, dacă vrem, nu trebuie să se reflecte în statutul unui demnitar, membru al CSM-ului, care să poată fi revocat din acest motiv. Este şi recomandarea Comisiei de la Veneţia, am eliminat-o, am preluat în bună parte elementele procedurale primite de la reprezentanții ai CSM-ului.
Pensionarea magistraților după 20 de ani de activitate se mână până la 31 decembrie 2019, nu până la sfârșitul anului 2022, așa cum se stabilise săptămâna trecută. Este una dintre recomandările Comisiei de la Veneția și ar fi dus la blocarea sistemului judiciar, pentru că ar fi devenit imediat pensionabili numeroși magistrați. Deficitul din Parchetul General ar fi putut ajunge la aproximativ 40% din schema de personal.
În cazul detașării magistraților pe funcții de demnitate publică se aplică principiul căruia o prevedere nu se aplică retroactiv, astfel încât cele aflate în curs nu trebuie să înceteze imediat. “Avem textul de lege care interzice magistraţilor, asimilaţilor să mai fie detaşaţi, dar avem un principiu care spune că mandatele în curs nu pot fi afectate. Adică mandatele în curs nu pot fi scurtate, nu pot fi lungite, pot fi anulate pe motive de revocare. Prin urmare, speranţa mea la dumneavoastră ar fi sa subliniaţi diferenţa dintre a detaşa pe cineva pe viitor şi a-l menţine pe cel care este deja detaşat de anul trecut sau de acum doi ani sau de acum jumătate de an. Vreau să vă exemplific prin faptul că la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii s-a dat o hotărâre de dată recentă în acest sens, în care se stabileşte potrivit a ceea ce am enunţat şi eu, faptul că detaşările în curs se menţin până la data expirării lor. Secţia de procurori a CSM a dat aceeaşi interpretare că de altfel nici nu se putea altcumva”.
Crește vechimea necesară în profesia în magistratură pentru cei care vor dobândi funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT care în prezent sunt de opt ani, deci durata va fi vechimea minimă de 15 ani.
Textul este preluat de la cursdeguvernare.ro.
Printre modificările prezentate de ministrul Tudorel Toader figurează câteva care extind și întăresc atribuțiile acestuia, precum și unele cu potențial de a afecta grav sistemul judiciar.
Prevederea care îl ajută pe Liviu Dragnea
Una dintre cele mai criticate și periculoase prevederi este cea care crește, de la la 10 ani, vechimea necesară pentru a deveni procuror la DNA, DIICOT și Parchetul General.
Ce se va întâmpla imediat după ce OUG va fi publicată în Monitorul Oficial:
“Problema e dacă respectă cerințele legale (cei delegați – n. red.). Se va face o radiografie a sistemului. Cei care îndeplinesc condiția de vechime, să nu fi fost sancționați, sigur vor rămâne acolo. Ceilalți se vor întoarce la unitățile de parchet de unde au venit”, a declarat luni ministrul Tudorel Toader.
Cum îl ajută pe liderul PSD: Printre cei afectați de această decizie este și Alexandra Lăncrănjan (foto), care are o vechime de opt ani, nu de 10 ani, cum a stabilit Tudorel Toader limita minimă la DNA, prin această OUG.
Procurorul Lăncrănjan instrumentează dosarul Tel Drum în care Liviu Dragnea este acuzat de constituire de grup infracțional, abuz în serviciu și infracțiuni referitoare la fraudare de fonduri europene, fapte ce ar fi fost săvârșite când era președinte al Consiliului Județean Teleorman.
Cum afectează întreg sistemul și, mai ales, marile dosare, precum cel al Revoluției:
Toate cele trei parchete (PICCJ, DNA și DIICOT) vor pierde numeroși anchetatori, care se vor întoarce la parchetele inferioare de unde au fost detașați, ceea ce va crește deficitul de anchetatori.
Pe de altă parte, procurorul general, Augustin Lazăr, a explicat că dosare importante vor fi afectate de aceste modificări, întrucât majoritatea anchetatorilor care lucrează în ele sunt delegați special pentru aceste cazuri, întrucât nu există personal suficient în structura centrală:
Din păcate, proiectele de acte normative care sunt făcute în grabă sunt de natură să afecteze dosarele care sunt în curs.
De exemplu, marile dosare care sunt pe rolul Ministerului Public și sunt foarte bine cunoscute acestea. Spre exemplu, cele pe rolul parchetelor militare – au fost concentrate resursele umane prin delegare, aduse de la mai multe parchete pentru a rezolva dosare mari și complexe.
Ei bine, în aceste situații vor înceta delegările pe funcțiile respective, iar colectivele care lucrează în acest moment vor fi desființate.
Va fi foarte greu de imaginat cum vor putea fi soluționate aceste dosare, despre care toată lumea susține că se dorește să fie finalizate, pentru ca România să nu mai plătească sume mari de bani în urma condamnărilor CEDO.
În dosarul Revoluției și în cel al violențelor din 10 august ale Jandarmeriei Române, aproximativ jumătate din colectivul de procurori nu va mai mai putea participa la aceste anchete, conform unor surse.
Acțiunea disciplinară împotriva procurorilor exercitată de ministrul Justiției
De asemenea, a fost reintrodusă prevederea care îi permite ministrului Justiției, om politic, să exercite acțiunea disciplinară asupra procurorilor. Tudorel Toader a invocat decizia CCR care impunea demiterea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA, decizie care recunoaște, fără nuanțe, că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea minsitrului Justiției.
„Ministrul justiției poate sesiza Inspecția Judiciară în cazul procurorilor. Cercetarea disciplinară se va face de către Inspecție.”
De ce am considerat necesară această soluție? Unu, prin raportare la art din Constituție care spune că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției. Ar fi pur declarativă dacă n-ai avea și un instrument juridic.
Apoi, avem decizia CCR care clarifică raportul dintre ministrul justiției și procuror, dintre ministrul justiției și președintele republicii în procedura de numire.
Am un an și jumătate de când sunt ministru și n-am utilizat niciodată acest instrument”, a explicat ministrul Tudorel Toader, la finalul ședinței de guvern de luni.
Alte prevederi din OUG prezentate de ministrul Tudorel Toader:
Membrii CSM pot fi revocați dacă își pierd încrederea celor care i-au ales. Or, încrederea este un factor de natură subiectivă care nu poate fi cuantificat şi atunci același lucru, același eveniment în care eu pot să am încredere altcineva să nu aibă încredere, fiecare cu reprezentarea şi aprecierea lui, dar această diferență de abordare subiectivă de înțelegere, dacă vrem, nu trebuie să se reflecte în statutul unui demnitar, membru al CSM-ului, care să poată fi revocat din acest motiv. Este şi recomandarea Comisiei de la Veneţia, am eliminat-o, am preluat în bună parte elementele procedurale primite de la reprezentanții ai CSM-ului.
Pensionarea magistraților după 20 de ani de activitate se mână până la 31 decembrie 2019, nu până la sfârșitul anului 2022, așa cum se stabilise săptămâna trecută. Este una dintre recomandările Comisiei de la Veneția și ar fi dus la blocarea sistemului judiciar, pentru că ar fi devenit imediat pensionabili numeroși magistrați. Deficitul din Parchetul General ar fi putut ajunge la aproximativ 40% din schema de personal.
În cazul detașării magistraților pe funcții de demnitate publică se aplică principiul căruia o prevedere nu se aplică retroactiv, astfel încât cele aflate în curs nu trebuie să înceteze imediat. “Avem textul de lege care interzice magistraţilor, asimilaţilor să mai fie detaşaţi, dar avem un principiu care spune că mandatele în curs nu pot fi afectate. Adică mandatele în curs nu pot fi scurtate, nu pot fi lungite, pot fi anulate pe motive de revocare. Prin urmare, speranţa mea la dumneavoastră ar fi sa subliniaţi diferenţa dintre a detaşa pe cineva pe viitor şi a-l menţine pe cel care este deja detaşat de anul trecut sau de acum doi ani sau de acum jumătate de an. Vreau să vă exemplific prin faptul că la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii s-a dat o hotărâre de dată recentă în acest sens, în care se stabileşte potrivit a ceea ce am enunţat şi eu, faptul că detaşările în curs se menţin până la data expirării lor. Secţia de procurori a CSM a dat aceeaşi interpretare că de altfel nici nu se putea altcumva”.
Crește vechimea necesară în profesia în magistratură pentru cei care vor dobândi funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT care în prezent sunt de opt ani, deci durata va fi vechimea minimă de 15 ani.
Textul este preluat de la cursdeguvernare.ro.
vineri, 21 septembrie 2018
Punerea sub acuzare penală a șefilor Jandarmeriei
![]() |
| Foto: Inquam Photos / Octav Ganea/ col. Cătălin Sindile șeful Jandarmeriei |
![]() |
| Foto: Inquam Photos / Octav Ganea/ col. Gheorghe Sebastian Cucoş |
Actualizare:
Colonelul Cucoș Gheorghe Sebastian și colonelul Sindile Ionuț Cătălin, în noaptea de 10/11.08.2018, în lipsa unui ordin sau dispoziții fragmentare care să consemneze preluarea comenzii de la maior Cazan Laurențiu, prin ordinele date direct forțelor de ordine, au participat nelegal la conducerea operațiunilor și l-au ajutat pe acesta din urmă să pună în aplicare ordinul nelegal de intervenţie în forţă pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei, cauzând astfel o vătămare a drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire, cu consecinţa exercitării de către forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române a unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente, folosirea forței nefiind făcută în mod gradual și având loc inclusiv împotriva copiilor, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest.
![]() |
| Foto: Inquam Photos / Octav Ganea/ maior Laurențiu Cazan |
De la Digi24 aștept actualizările. Deocamdată nu scrie nimic de secretarul de stat comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică care are și el o invitație la procuror. Vom afla astăzi.
![]() |
| Foto: Inquam Photos / Octav Ganea/ |
Comisarul șef de poliție Chirică Mihai Dan, în noaptea de 10/11.08.2018, a uzat de autoritatea conferită de funcţia deţinută pentru a-l ajuta pe maior Cazan Laurenţiu să creeze aparenţa de legalitate a acţiunii de evacuare a protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei, exercitând presiuni asupra prefectului municipiului Bucureşti pentru a aproba formal ordinul de intervenţie în forţă, atât anterior, cât și ulterior orei la care acesta a fost emis de conducătorul forțelor de ordine, cauzându-se astfel o vătămare a drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire. Aparența de legalitate creată a permis forţelor de ordine din cadrul Jandarmeriei Române să folosească mijloacele din dotare pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei, cu consecinţa exercitării unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente, folosirea forței nefiind una graduală, uzând de mijloacele din dotare inclusiv împotriva copiilor, producându-se vătămarea unui număr mare de participanţi la protest.
... săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată;
S-a trecut la acțiunile de cercetare penală in personam. Potrivit legii, toți cei suspectați vor trebui suspendați din funcții. Jandarmeria are cel mai mult de suferit. Păstrarea celor suspectați astăzi în funcție, ba chiar întărirea numirii lor în funcții de către ministrul Carmen Dan este o declarație de sfidare a opiniei publice și a justiției. Pot susține fără a greși că numita Carmen Dan vrea să demonstreze Justiției că ea este „șefa”! Cine a sfătuit-o, este un prost!
Voi actualiza.
vineri, 1 iunie 2018
CCR a trecut o linie roșie. Tudorel Toader dă garanții. Cine îl mai crede?
S-a produs ce nu trebuia să se producă. Dar, ca să fiu foarte sincer, societatea a avut la dispoziție semnale în urma unor decizii ale CCR că „onorabilii” judecători constituționali au chef să „rescrie legile”. Și-au atribuit „competențe de legiferare pozitivă”, o încălcare gravă a prevederilor Constituționale! În această decizie, care „soluționează” conflictul de natură constituțională între Președintele României și Guvernul României suntem în fața unei noutăți din mai multe puncte de vedere, printre care și cea a „legiferării” impunând Președintelui României un mod de acțiune!
CCR încalcă, astfel, un principiu de bază: libertatea înseamnă responsabilitate. Constrângerea, elimină responsabilitatea. Prin această decizie, CCR restrânge libertatea de decizie constituțională și legală a Președintelui României, îl transformă într-un „notar” care are doar rolul să semneze, pentru formalitatea actului, decizia unui ministru! Pur și simplu, decizia CCR îl pune pe Președintele României din postura de reprezentant al statului în postura de executant al deciziilor Guvernului! Ba chiar în subordinea ministrului justiției! Inadmisibil!
În explicațiile date de ministrul justiției, Tudorel Toader, care reclamă expertiza lui de „judecător constituțional”, eu găsesc contradicții pentru că individul judecă și se pronunță limitat, fără a dori să accepte faptul că el are obligația să urmeze o linie politică în materie judiciară care să îmbunătățească starea actuală și nu să o compromită.
"Sigur că am aşteptat-o cu interes, cu preocupare (...), dar, pe fond, ce am scris acolo, ce am susţinut la Curte este în deplin acord cu convingerea mea profesională din domeniul dreptului constituţional şi zic eu şi astăzi este în deplin acord cu exigenţele constituţionale. Prin urmare, am aşteptat decizia cu preocupare. În acelaşi timp, profesional vorbind, am primit-o ca pe o revenire sau un început de revenire spre normalitate"
"Cineva spunea că fraza aceea, sintagma aceea din Constituţie, că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei nu are nicio reflectare în activitatea judiciară. (...) Ce face decizia de astăzi? Valorifică principiul constituţional care dă această autoritate ministrului Justiţiei în raport cu activitatea procurorilor, dar în raport cu activitatea administrativă, (...) nu cu activitatea de realizare a urmăririi penale"
Citind cele de mai sus, am impresia că Tudorel Toader și-a propus, ambițios, să „rezolve” dilema autorității ministrului justiției în relația cu procurorii asupra cărora are o autoritate potrivit apendicului din articolul 132 alin. (1): „... sub autoritatea ministrului justiției”. O scaldă, avocățește, cu formularea „... dă această autoritate ministrului Justiţiei în raport cu activitatea procurorilor, dar în raport cu activitatea administrativă ...” numai că, să ne fie cu iertare, dar din moment ce poate schimba statutul unui procuror care îndeplinește o funcție de conducere, după cum consideră el, Președintele României care numește acel procuror în funcție fiind obligat, potrivit acestei decizii a CCR, să emită decretul prezidențial necesar (evident, pentru că așa vrea ministrul justiției!), stabilitatea și independența procurorilor se duce pe apa sâmbetei.
Vorbim de oameni, da, de oameni, pentru că procurorii sunt și ei oameni, la fel ca judecătorii dar și alte persoane care activează în sfera judiciară, vorbim despre cariere profesionale, vorbim despre ambiții, dorințe etc. Exemplul la îndemână este chiar Tudorel Toader care și-a pus ambiția la încercare, a ales „o victimă” pe placul puterii politice PSD-ALDE și a acționat pentru „lămurirea” competențelor ministrului justiției față de statutul procurorilor. Evident că nu poate interveni în dosarele penale, așa spune constituția dar le poate opri, le poate întârzia, poate determina punerea lor la sertar. Procurorii șefi au competența controlului ierarhic asupra procurorilor din subordine iar etapele pe care dosarul penal le parcurge până ajung în fața unei instanțe de judecată sunt aprobate de procurorul ierarhic superior. Ei bine, dacă aprobarea acestuia nu vine, dosarul intră la sertar până procurorul ierarhic superior îi dă acceptul! Așa s-a procedat înainte de anul 2004, așa se va proceda de acum înainte! Această decizie ne întoarce la perioada de dinaintea integrării în Uniunea Europeană!
Consider perversă următoarea declarație a lui Tudorel Toader, tocmai pentru considerentele de mai sus:
Ei bine, explicațiile lui Tudorel Toader capătă, în înțelesul corect al prevederilor constituționale, un alt înțeles. Ne arată un comportament superficial al individului, ba chiar este o explicație care, făcută public, exprimă disprețul față de procurori și dorința lor de a li se recunoaște calitatea de autoritate în materie judiciară! Acest mod de gândire simplist, întărește convingerea mea că acest Tudorel Toader a urmărit o răzbunare pe procurori și în special pe Laura Codruța Kovesi care l-a „neglijat” în importanta lui funcție de ministru al justiției. Nu este exclus ca acasă, Tudorel, în fața oglinzii, să fi luat o atitudine „războinică” și să fi exclamat: le-am tras-o!
Reacțiile procurorilor și nu numai a lor (!), sunt semnificative:
Declarația de principiu a procurorilor
"Activitatea noastră se va derula întotdeauna în conformitate cu rolul constituţional prevăzut de art. 131 alin. (1) din Constituţia României, apărând interesele generale ale societăţii, ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Respectăm competenţele ministrului Justiţiei privind politica penală a statului, precum şi atribuţiile concrete în anumite domenii, dar aceste competenţe nu validează în niciun fel implicarea factorului politic în modul de instrumentare şi soluţionare a cauzelor penale. Ministrul Justiţiei nu are şi nu va avea nicio implicare şi niciun rol în activitatea noastră profesională ori în vreo cauză penală sau civilă pe care o avem spre soluţionare sau la care participăm în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Public. Singura instituţie care gestionează cariera procurorului şi singurul garant al independenţei procurorilor este Consiliul Superior al Magistraturii, (...) ministrul Justiţiei neavând şi neputând să aibă niciun fel de rol sau implicare în cariera individuală a procurorului, acest principiu neputând să fie modificat prin inserarea unei alte sintagme în decizia Curţii Constituţionale, instituţie ce nu are competenţă de legiferare pozitivă"
Daniel Horodniceanu, procurorul-șef al DIICOT
"Prin decizia de astăzi, Curtea Constituţională a plasat de fapt parchetele nu sub autoritatea, ci sub exerciţiul potenţial discreţionar al ministrului Justiţiei, care este om politic sau, după caz, susţinut politic. Garantul constituţional al independenţei Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, a fost redus la un rol steril, invitat să facă figuraţie"
"Este o aberaţie logică dacă vrem o justiţie independentă. În această consacrare a interpretării legii, linia de demarcaţie între puterile statului este ştearsă în detrimentul independenţei unei părţi din autoritatea judecătorească, magistratul procuror. Asta fără a pune în discuţie caracterul obligatoriu al deciziei CCR"
DNA
"Este momentul să tragem un semnal de alarmă şi să ne exprimăm îngrijorarea faţă de potenţiala afectare a statutului de independenţă a procurorilor, care reprezintă o premisă esenţială a luptei împotriva corupţiei. Fără garanţiile legale existente în prezent, lupta împotriva corupţiei nu ar fi fost posibilă, iar pierderea acestor garanţii riscă să afecteze grav investigaţiile desfăşurate de procurorii anticorupţie"
CSM
"Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de decizia de astăzi a Curţii Constituţionale şi aşteaptă cu interes motivarea acesteia, în principal pentru clarificarea naturii avizului CSM în procedura revocării din funcţia de conducere a unui procuror-şef. Secţia pentru procurori reiterează în acest context necesitatea garantării independenţei magistratului procuror, ca o condiţie a unei justiţii independente"
Evident, trebuie să remarc și poziția luată de Partidul Național Liberal. Nu este de acord cu această decizie a CCR și va căuta să acționeze, în limitele legii, pentru a o anula. Chiar dacă va fi nevoie de o modificare a Constituției!
Am lecturat și o parte din discuțiile care au avut loc în cadrul comisiei parlamentare de revizuire a Constituției finalizate cu Legea de revizuire a Constituției din 18 septembrie 2003.
Am remarcat o singură poziție care cerea ca ministrul justiției să nu facă parte din CSM și măsuri pentru întărirea independenței justiției. Autorul lor, Emil Boc, parlamentar al PD. Nu a reușit. Majoritatea parlamentară era asigurată în 2003 de PSD și PRM!
CCR încalcă, astfel, un principiu de bază: libertatea înseamnă responsabilitate. Constrângerea, elimină responsabilitatea. Prin această decizie, CCR restrânge libertatea de decizie constituțională și legală a Președintelui României, îl transformă într-un „notar” care are doar rolul să semneze, pentru formalitatea actului, decizia unui ministru! Pur și simplu, decizia CCR îl pune pe Președintele României din postura de reprezentant al statului în postura de executant al deciziilor Guvernului! Ba chiar în subordinea ministrului justiției! Inadmisibil!
În explicațiile date de ministrul justiției, Tudorel Toader, care reclamă expertiza lui de „judecător constituțional”, eu găsesc contradicții pentru că individul judecă și se pronunță limitat, fără a dori să accepte faptul că el are obligația să urmeze o linie politică în materie judiciară care să îmbunătățească starea actuală și nu să o compromită.
"Sigur că am aşteptat-o cu interes, cu preocupare (...), dar, pe fond, ce am scris acolo, ce am susţinut la Curte este în deplin acord cu convingerea mea profesională din domeniul dreptului constituţional şi zic eu şi astăzi este în deplin acord cu exigenţele constituţionale. Prin urmare, am aşteptat decizia cu preocupare. În acelaşi timp, profesional vorbind, am primit-o ca pe o revenire sau un început de revenire spre normalitate"
"Cineva spunea că fraza aceea, sintagma aceea din Constituţie, că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei nu are nicio reflectare în activitatea judiciară. (...) Ce face decizia de astăzi? Valorifică principiul constituţional care dă această autoritate ministrului Justiţiei în raport cu activitatea procurorilor, dar în raport cu activitatea administrativă, (...) nu cu activitatea de realizare a urmăririi penale"
Citind cele de mai sus, am impresia că Tudorel Toader și-a propus, ambițios, să „rezolve” dilema autorității ministrului justiției în relația cu procurorii asupra cărora are o autoritate potrivit apendicului din articolul 132 alin. (1): „... sub autoritatea ministrului justiției”. O scaldă, avocățește, cu formularea „... dă această autoritate ministrului Justiţiei în raport cu activitatea procurorilor, dar în raport cu activitatea administrativă ...” numai că, să ne fie cu iertare, dar din moment ce poate schimba statutul unui procuror care îndeplinește o funcție de conducere, după cum consideră el, Președintele României care numește acel procuror în funcție fiind obligat, potrivit acestei decizii a CCR, să emită decretul prezidențial necesar (evident, pentru că așa vrea ministrul justiției!), stabilitatea și independența procurorilor se duce pe apa sâmbetei.
Vorbim de oameni, da, de oameni, pentru că procurorii sunt și ei oameni, la fel ca judecătorii dar și alte persoane care activează în sfera judiciară, vorbim despre cariere profesionale, vorbim despre ambiții, dorințe etc. Exemplul la îndemână este chiar Tudorel Toader care și-a pus ambiția la încercare, a ales „o victimă” pe placul puterii politice PSD-ALDE și a acționat pentru „lămurirea” competențelor ministrului justiției față de statutul procurorilor. Evident că nu poate interveni în dosarele penale, așa spune constituția dar le poate opri, le poate întârzia, poate determina punerea lor la sertar. Procurorii șefi au competența controlului ierarhic asupra procurorilor din subordine iar etapele pe care dosarul penal le parcurge până ajung în fața unei instanțe de judecată sunt aprobate de procurorul ierarhic superior. Ei bine, dacă aprobarea acestuia nu vine, dosarul intră la sertar până procurorul ierarhic superior îi dă acceptul! Așa s-a procedat înainte de anul 2004, așa se va proceda de acum înainte! Această decizie ne întoarce la perioada de dinaintea integrării în Uniunea Europeană!
Consider perversă următoarea declarație a lui Tudorel Toader, tocmai pentru considerentele de mai sus:
"Decizia nu afectează, nu diminuează independenţa funcţională a procurorilor. De ce? Pentru că, iar, scrie în Constituţie şi Constituţia nu poate fi schimbată decât prin revizuire. Prin urmare (...), statutul de magistrat şi independenţa procurorului - convingerea mea fermă este că nu va fi afectat statutul de către această decizie"O consider perversă și pentru că nu s-a abținut și a mai pus la dispoziție „o judecată”. Una care scoate în evidență una din „durerile” avocaților, statutul de egalitate în fața instanței cu procurorii.
"Sigur că şi procurorii şi judecătorii se numesc în Constituţie magistraţi. Sigur că mai mult procurorii ţin la această asociere cu judecătorii de magistraţi, dar funcţional, constituţional sunt competenţe diferite şi moduri de organizare, funcţionare diferite. Spre exemplu, procurorii funcţionează pe principiul subordonării ierarhice, faţă de şefii lor, principiu pe care nu-l găsim la judecători"Cum ar veni, procurorii sunt magistrați dar nu prea sunt magistrați. O gândire îngustă. Foarte îngustă. De aceea mă voi folosi de terminologie pentru a arăta că individul este de rea credință.
Termenul „magistrat” (din latină de la magistratus = autoritate)
MAGISTRÁT, magistrați, s. m. 1. Membru al corpului judiciar (judecător, procuror). 2. Funcționar superior sau înalt demnitar. 3. (În Roma antică) Cetățean ales într-o funcție publică înaltă. – Din fr. magistrat. Cf. lat. magistratus. DEX 2009Procurorul este magistrat pentru că el este o autoritate, constituțională! Nu este doar o favoare profesională. Potrivit art. 131 din Constituție, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor și își exercită atribuțiile prin procurorii constituiți în parchete. În activitatea judiciară, procurorii nu se supun nici unei alte autorități! Ei se supun doar legii.
Ei bine, explicațiile lui Tudorel Toader capătă, în înțelesul corect al prevederilor constituționale, un alt înțeles. Ne arată un comportament superficial al individului, ba chiar este o explicație care, făcută public, exprimă disprețul față de procurori și dorința lor de a li se recunoaște calitatea de autoritate în materie judiciară! Acest mod de gândire simplist, întărește convingerea mea că acest Tudorel Toader a urmărit o răzbunare pe procurori și în special pe Laura Codruța Kovesi care l-a „neglijat” în importanta lui funcție de ministru al justiției. Nu este exclus ca acasă, Tudorel, în fața oglinzii, să fi luat o atitudine „războinică” și să fi exclamat: le-am tras-o!
Reacțiile procurorilor și nu numai a lor (!), sunt semnificative:
Declarația de principiu a procurorilor
"Activitatea noastră se va derula întotdeauna în conformitate cu rolul constituţional prevăzut de art. 131 alin. (1) din Constituţia României, apărând interesele generale ale societăţii, ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Respectăm competenţele ministrului Justiţiei privind politica penală a statului, precum şi atribuţiile concrete în anumite domenii, dar aceste competenţe nu validează în niciun fel implicarea factorului politic în modul de instrumentare şi soluţionare a cauzelor penale. Ministrul Justiţiei nu are şi nu va avea nicio implicare şi niciun rol în activitatea noastră profesională ori în vreo cauză penală sau civilă pe care o avem spre soluţionare sau la care participăm în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Public. Singura instituţie care gestionează cariera procurorului şi singurul garant al independenţei procurorilor este Consiliul Superior al Magistraturii, (...) ministrul Justiţiei neavând şi neputând să aibă niciun fel de rol sau implicare în cariera individuală a procurorului, acest principiu neputând să fie modificat prin inserarea unei alte sintagme în decizia Curţii Constituţionale, instituţie ce nu are competenţă de legiferare pozitivă"
Daniel Horodniceanu, procurorul-șef al DIICOT
"Prin decizia de astăzi, Curtea Constituţională a plasat de fapt parchetele nu sub autoritatea, ci sub exerciţiul potenţial discreţionar al ministrului Justiţiei, care este om politic sau, după caz, susţinut politic. Garantul constituţional al independenţei Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, a fost redus la un rol steril, invitat să facă figuraţie"
"Este o aberaţie logică dacă vrem o justiţie independentă. În această consacrare a interpretării legii, linia de demarcaţie între puterile statului este ştearsă în detrimentul independenţei unei părţi din autoritatea judecătorească, magistratul procuror. Asta fără a pune în discuţie caracterul obligatoriu al deciziei CCR"
DNA
"Este momentul să tragem un semnal de alarmă şi să ne exprimăm îngrijorarea faţă de potenţiala afectare a statutului de independenţă a procurorilor, care reprezintă o premisă esenţială a luptei împotriva corupţiei. Fără garanţiile legale existente în prezent, lupta împotriva corupţiei nu ar fi fost posibilă, iar pierderea acestor garanţii riscă să afecteze grav investigaţiile desfăşurate de procurorii anticorupţie"
CSM
"Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de decizia de astăzi a Curţii Constituţionale şi aşteaptă cu interes motivarea acesteia, în principal pentru clarificarea naturii avizului CSM în procedura revocării din funcţia de conducere a unui procuror-şef. Secţia pentru procurori reiterează în acest context necesitatea garantării independenţei magistratului procuror, ca o condiţie a unei justiţii independente"
Evident, trebuie să remarc și poziția luată de Partidul Național Liberal. Nu este de acord cu această decizie a CCR și va căuta să acționeze, în limitele legii, pentru a o anula. Chiar dacă va fi nevoie de o modificare a Constituției!
Am lecturat și o parte din discuțiile care au avut loc în cadrul comisiei parlamentare de revizuire a Constituției finalizate cu Legea de revizuire a Constituției din 18 septembrie 2003.
Am remarcat o singură poziție care cerea ca ministrul justiției să nu facă parte din CSM și măsuri pentru întărirea independenței justiției. Autorul lor, Emil Boc, parlamentar al PD. Nu a reușit. Majoritatea parlamentară era asigurată în 2003 de PSD și PRM!
sâmbătă, 24 februarie 2018
Clocește Tăriceanu o comisie specială de anchetă a Parlamentului pentru activitatea ... CSM?
Ici colo apar declarații ale politicienilor din Parlament. O particularitate a acestor declarații o constituie referirea la „puterea judecătorească”. O declarație aici, una dincolo, picătură cu picătură și lumea începe să pună la îndoială „putere judecătorească”. Să o bănuiască de „lucruri necurate”, pentru că majoritatea declarațiilor politicienilor scot în evidență „lucruri necurate”. Iar politicienii în cauză au o „cheie”: necunoașterea Constituției de către cetățeni, de către consumatorii de informații (știri). În sprijinul politicienilor activează o parte a presei din România. În special presa care are ca patroni persoanele condamnate penal, persoanele urmărite penal, persoanele care știu că urmează să ajungă în fața procurorilor și a judecătorilor pentru fapte care încep să iasă la lumină.
Tot o particularitate a acestor declarații o constituie faptul că „actele și faptele” membrilor „puterii judecătorești”, blamate public și promovate în media, sunt „construite” la partidele „care suferă din cauza puterii judecătorești” împreună cu redacțiile televiziunilor sau ziarelor cu patroni penali!
Soluțiile date în multe cauze penale, motivările instanțelor de judecată, rezultatele verificărilor autorităților competente să cerceteze cauzele reclamate nu au vizibilitate în presa dominată de jurnaliști incorecți, dependenți de patronii lor penali. În schimb, toate știrile contrafăcute inundă, zi de zi, ecranele televizoarelor, paginile ziarelor, grupurile de socializare pe internet.
O declarație a lui Călin Popescu Tăriceanu era să îmi scape. Am revenit asupra ei. Nu de alta, dar am văzut-o după o altă declarație a europarlamentarului ALDE Norica Nicolai. Ambele atacă „puterea judecătorească”, atacă de fapt ordinea de drept constituțională din România.
Tăriceanu s-a exprimat, lejer, inconștient aș spune, cu privire la CSM! Tăriceanu care acuză peste tot pe cei care pun în discuție hotărârile Parlamentului, legile pe care Parlamentul le adoptă, pozițiile adoptate de liderii Camerelor, considerând să acestea sunt o ingerință în viața și activitatea „puterii legislative”! Ei bine, Tăriceanu, prin această declarație, intră cu picioarele în intimitatea „puterii judecătorești”. Cu aplomb, cu pretenția că celelalte puteri ale statului trebuie să se supună „puterii legislative” care, ce să vezi, este condusă de el, inculpat într-un dosar penal și de Liviu Dragnea, condamnat penal și inculpat în alte dosare penale ca făptuitor.
Constituția este clară, însă el, Tăriceanu și „colegii lui” de fărădelege o încalcă.
Art. 1 alin.(4) din Constituție spune: „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale.”
Până acum, Tăriceanu și Dragnea au încălcat grav acest articol prin subordonarea „puterii executive”! Au subordonat-o Parlamentului dar, și mai grav, au subordonat-o voinței politice a partidelor care au dat miniștrii în executiv. Guvernele coaliției PSD-ALDE-UDMR nu mai urmează „programul de guvernare” aprobat de Parlament la investire, execută „recomandările” partidelor și ale liderilor Senatului și Camerei Deputaților care, zilnic aproape, sunt văzuți că participă la actele de decizie ale Guvernului! Neconstituțional.
Ce spune Tăriceanu:
„Reacţia CSM este una corectă, dar cred că în faţa unei astfel de situaţii mie mi se pare că ar fi trebuit din partea CSM nişte măsuri mult mai ample şi mai rapide, pentru că suntem într-o situaţie cu totul anormală, nu este o banală alunecare de neglijenţă, suntem în faţa unor dezvăluiri cu o amploare nemaivăzută până acum a ilegalităţilor făcute de un grup de procurori şi lucrul acesta azvârle o lumină defavorabilă asupra întregului parchet, pentru că ne putem imagina lesne că astfel de lucruri, dacă au fost până acum tolerate, probabil că s-au întâmplat şi în alte părţi. Dacă CSM doreşte să devină garantul independenţei Justiţiei ar trebui să se mişte mult mai serios în această privinţă”
Toată lumea care urmărește balamucul provocat și promovat de o anume parte a presei știe de acuzațiile aduse de infractori procurorilor DNA de la Ploiești. Totuși, ce observăm, dacă este să fim corecți: „informațiile” cu care lucrează Tăriceanu dar și alții ca el, sunt cele comunicate de presă, verificarea lor urmând a fi făcută de autoritățile competente iar soluția va fi dată de instanțele de judecată competente! Pe informații ale infractorilor, reclamații ale lor, președintele Senatului României acuză membrii „puterii judecătorești” și atrage atenția Consiliului Superior al Magistraturii că se mișcă „neserios” în această cauză! Curat constituțional!
Dacă este să adunăm toate „reclamațiile infractorilor”, multe dintre ele sunt „în mapa profesională” a ministrului justiției Tudorel Toader care a vizitat penitenciarele și a venit din acele vizite cu idei năstrușnice de modificare a codurilor penale și a legilor cu norme penale, atunci ar trebui să desființăm „puterea judecătorească”!
Am spus mai sus că declarația lui Tăriceanu m-a făcut să mă întorc la el pentru că mai înainte tocmai citisem o altă declarație care mi-a atras atenția. Norica Nicolai a făcut o declarație care trebuie analizată. Cele două se leagă! Iar legătura este „procurorul”!
Norica Nicolai afirmă, cu nonșalanță, că „procurorii sunt parte a executivului”, pentru că potrivit art.132 alin(1) din Constituție, „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”.
Ei bine, se pare că ALDE și PSD, plus UDMR și PMP, au găsit „punctul slab” al procurorilor: sunt sub autoritatea ministrului justiției! Numai că, ei uită o decizie a CCR prin care la o „lăcrămație” a lor, aceasta le-a atras atenția că potrivit Constituției, Ministerul Public și procurorii care îl compun fac parte din „Autoritatea judecătorească” care reprezintă „puterea judecătorească” de la art.1 alin(4) din Constituție.
Pentru cei care se uită mai puțin prin Constituție, le rețin atenția asupra organizării acesteia. Astfel, Titlul III - Autorități publice - Capitolul I privește „Parlamentul”, Capitolul II privește „Președintele României”, Capitolul III privește „Guvernul”, Capitolul IV privește „Raporturile Parlamentului cu Guvernul”, Capitolul V privește „Administrația publică”, Capitolul VI privește „Autoritatea judecătorească”. Acestea sunt autoritățile statului român. Autorități! Capitolul IV face legătura, în constituție, între Parlament și Guvern.
La „Autoritatea judecătorească”, avem 3 secțiuni: Secțiunea 1 - „Instanțele judecătorești”, Secțiunea a 2-a „Ministerul Public” și Secțiunea a 3-a „Consiliul Superior al Magistraturii”.
În cadrul democrației constituționale aceasta este structura autorităților dar este și stabilirea cadrului în limitele căruia autoritățile se pot mișca. Depășirea propriului cadru duce, automat, la încălcarea prevederilor constituționale.
Ce nu vor să vadă politicienii PSD, ALDE, UDMR sau PMP, dar nu numai ei, este imaginea de ansamblu a democrației constituționale. Se leagă de câte o propoziție fără a corobora unele prevederi cu altele.
Procurorii își desfășoară activitatea „sub autoritatea ministrului justiției”. Corect! Dar, același articol 132 spune și cum își desfășoară activitatea procurorii: „ ... potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic ...!”
Se observă și de pe Lună că activitatea procurorilor, reclamată de politicieni, nu are nici o legătură cu ministrul justiției! Pentru că ministrul justiției nu are competența de a se interpune între lege și procurori, nu poate dispune procurorilor cum să se comporte față de suspecți, martori, inculpați, învinuiți, alte persoane cu care procurorii intră în contact pe timpul instrumentării cauzelor penale sau atunci când intervin în numele și pe seama statului în cauzele civile! Detaliile „autorității ministrului justiției” au fost dezvoltate în legile ce privesc instituțiile justiției, cele pe care parlamentarii coaliției nocive PSD-ALDE-UDMR au dorit să le măcelărească dar au fost, deocamdată, opriți de intervenția PNL și ICCJ care au sesizat CCR pentru cazuri de neconstituționalitate în propunerile coaliției nocive.
Coană Nicolai, procurorii nu sunt parte a executivului! Constituția spune că sunt parte a „Autorității judecătorești”! Iar CCR a acceptat această idee chiar dacă a moșmodit o Decizie în care au vorbit de „colaborare” între Parlament și Autoritatea judecătorească, doar pentru a face pe placul vostru. Iar Tăriceanu chiar este plecat cu sorcova din moment ce dă indicații CSM ce să facă, „să se miște mai serios”!
Pentru că Parlamentul României sun conducerea penalilor a luat-o de foarte multe ori „pe arătură”, nu este exclus ca Tăriceanu, Norica Nicolai dar și alți „celebri” parlamentari să considere a fi normal să facă o comisie parlamentară de anchetă a activității CSM. Încă un pas a fost făcut cu Comisia pentru controlul activității SPP (un organism special al statului!) în urma „reclamației” infractorului Liviu Dragnea, președinte al Camerei Deputaților, că i se pare că șeful instituției, grl Pahonțu îl spionează și intervine în mediul politic.
Dacă nu acționăm pentru apărarea „cadrului democrației constituționale” vom ajunge iar sub o dictatură. Una a infractorilor!
Tot o particularitate a acestor declarații o constituie faptul că „actele și faptele” membrilor „puterii judecătorești”, blamate public și promovate în media, sunt „construite” la partidele „care suferă din cauza puterii judecătorești” împreună cu redacțiile televiziunilor sau ziarelor cu patroni penali!
Soluțiile date în multe cauze penale, motivările instanțelor de judecată, rezultatele verificărilor autorităților competente să cerceteze cauzele reclamate nu au vizibilitate în presa dominată de jurnaliști incorecți, dependenți de patronii lor penali. În schimb, toate știrile contrafăcute inundă, zi de zi, ecranele televizoarelor, paginile ziarelor, grupurile de socializare pe internet.
O declarație a lui Călin Popescu Tăriceanu era să îmi scape. Am revenit asupra ei. Nu de alta, dar am văzut-o după o altă declarație a europarlamentarului ALDE Norica Nicolai. Ambele atacă „puterea judecătorească”, atacă de fapt ordinea de drept constituțională din România.
Tăriceanu s-a exprimat, lejer, inconștient aș spune, cu privire la CSM! Tăriceanu care acuză peste tot pe cei care pun în discuție hotărârile Parlamentului, legile pe care Parlamentul le adoptă, pozițiile adoptate de liderii Camerelor, considerând să acestea sunt o ingerință în viața și activitatea „puterii legislative”! Ei bine, Tăriceanu, prin această declarație, intră cu picioarele în intimitatea „puterii judecătorești”. Cu aplomb, cu pretenția că celelalte puteri ale statului trebuie să se supună „puterii legislative” care, ce să vezi, este condusă de el, inculpat într-un dosar penal și de Liviu Dragnea, condamnat penal și inculpat în alte dosare penale ca făptuitor.
Constituția este clară, însă el, Tăriceanu și „colegii lui” de fărădelege o încalcă.
Art. 1 alin.(4) din Constituție spune: „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale.”
Până acum, Tăriceanu și Dragnea au încălcat grav acest articol prin subordonarea „puterii executive”! Au subordonat-o Parlamentului dar, și mai grav, au subordonat-o voinței politice a partidelor care au dat miniștrii în executiv. Guvernele coaliției PSD-ALDE-UDMR nu mai urmează „programul de guvernare” aprobat de Parlament la investire, execută „recomandările” partidelor și ale liderilor Senatului și Camerei Deputaților care, zilnic aproape, sunt văzuți că participă la actele de decizie ale Guvernului! Neconstituțional.
Ce spune Tăriceanu:
„Reacţia CSM este una corectă, dar cred că în faţa unei astfel de situaţii mie mi se pare că ar fi trebuit din partea CSM nişte măsuri mult mai ample şi mai rapide, pentru că suntem într-o situaţie cu totul anormală, nu este o banală alunecare de neglijenţă, suntem în faţa unor dezvăluiri cu o amploare nemaivăzută până acum a ilegalităţilor făcute de un grup de procurori şi lucrul acesta azvârle o lumină defavorabilă asupra întregului parchet, pentru că ne putem imagina lesne că astfel de lucruri, dacă au fost până acum tolerate, probabil că s-au întâmplat şi în alte părţi. Dacă CSM doreşte să devină garantul independenţei Justiţiei ar trebui să se mişte mult mai serios în această privinţă”
Toată lumea care urmărește balamucul provocat și promovat de o anume parte a presei știe de acuzațiile aduse de infractori procurorilor DNA de la Ploiești. Totuși, ce observăm, dacă este să fim corecți: „informațiile” cu care lucrează Tăriceanu dar și alții ca el, sunt cele comunicate de presă, verificarea lor urmând a fi făcută de autoritățile competente iar soluția va fi dată de instanțele de judecată competente! Pe informații ale infractorilor, reclamații ale lor, președintele Senatului României acuză membrii „puterii judecătorești” și atrage atenția Consiliului Superior al Magistraturii că se mișcă „neserios” în această cauză! Curat constituțional!
Dacă este să adunăm toate „reclamațiile infractorilor”, multe dintre ele sunt „în mapa profesională” a ministrului justiției Tudorel Toader care a vizitat penitenciarele și a venit din acele vizite cu idei năstrușnice de modificare a codurilor penale și a legilor cu norme penale, atunci ar trebui să desființăm „puterea judecătorească”!
Am spus mai sus că declarația lui Tăriceanu m-a făcut să mă întorc la el pentru că mai înainte tocmai citisem o altă declarație care mi-a atras atenția. Norica Nicolai a făcut o declarație care trebuie analizată. Cele două se leagă! Iar legătura este „procurorul”!
Norica Nicolai afirmă, cu nonșalanță, că „procurorii sunt parte a executivului”, pentru că potrivit art.132 alin(1) din Constituție, „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”.
Ei bine, se pare că ALDE și PSD, plus UDMR și PMP, au găsit „punctul slab” al procurorilor: sunt sub autoritatea ministrului justiției! Numai că, ei uită o decizie a CCR prin care la o „lăcrămație” a lor, aceasta le-a atras atenția că potrivit Constituției, Ministerul Public și procurorii care îl compun fac parte din „Autoritatea judecătorească” care reprezintă „puterea judecătorească” de la art.1 alin(4) din Constituție.
Pentru cei care se uită mai puțin prin Constituție, le rețin atenția asupra organizării acesteia. Astfel, Titlul III - Autorități publice - Capitolul I privește „Parlamentul”, Capitolul II privește „Președintele României”, Capitolul III privește „Guvernul”, Capitolul IV privește „Raporturile Parlamentului cu Guvernul”, Capitolul V privește „Administrația publică”, Capitolul VI privește „Autoritatea judecătorească”. Acestea sunt autoritățile statului român. Autorități! Capitolul IV face legătura, în constituție, între Parlament și Guvern.
La „Autoritatea judecătorească”, avem 3 secțiuni: Secțiunea 1 - „Instanțele judecătorești”, Secțiunea a 2-a „Ministerul Public” și Secțiunea a 3-a „Consiliul Superior al Magistraturii”.
În cadrul democrației constituționale aceasta este structura autorităților dar este și stabilirea cadrului în limitele căruia autoritățile se pot mișca. Depășirea propriului cadru duce, automat, la încălcarea prevederilor constituționale.
Ce nu vor să vadă politicienii PSD, ALDE, UDMR sau PMP, dar nu numai ei, este imaginea de ansamblu a democrației constituționale. Se leagă de câte o propoziție fără a corobora unele prevederi cu altele.
Procurorii își desfășoară activitatea „sub autoritatea ministrului justiției”. Corect! Dar, același articol 132 spune și cum își desfășoară activitatea procurorii: „ ... potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic ...!”
Se observă și de pe Lună că activitatea procurorilor, reclamată de politicieni, nu are nici o legătură cu ministrul justiției! Pentru că ministrul justiției nu are competența de a se interpune între lege și procurori, nu poate dispune procurorilor cum să se comporte față de suspecți, martori, inculpați, învinuiți, alte persoane cu care procurorii intră în contact pe timpul instrumentării cauzelor penale sau atunci când intervin în numele și pe seama statului în cauzele civile! Detaliile „autorității ministrului justiției” au fost dezvoltate în legile ce privesc instituțiile justiției, cele pe care parlamentarii coaliției nocive PSD-ALDE-UDMR au dorit să le măcelărească dar au fost, deocamdată, opriți de intervenția PNL și ICCJ care au sesizat CCR pentru cazuri de neconstituționalitate în propunerile coaliției nocive.
Coană Nicolai, procurorii nu sunt parte a executivului! Constituția spune că sunt parte a „Autorității judecătorești”! Iar CCR a acceptat această idee chiar dacă a moșmodit o Decizie în care au vorbit de „colaborare” între Parlament și Autoritatea judecătorească, doar pentru a face pe placul vostru. Iar Tăriceanu chiar este plecat cu sorcova din moment ce dă indicații CSM ce să facă, „să se miște mai serios”!
Pentru că Parlamentul României sun conducerea penalilor a luat-o de foarte multe ori „pe arătură”, nu este exclus ca Tăriceanu, Norica Nicolai dar și alți „celebri” parlamentari să considere a fi normal să facă o comisie parlamentară de anchetă a activității CSM. Încă un pas a fost făcut cu Comisia pentru controlul activității SPP (un organism special al statului!) în urma „reclamației” infractorului Liviu Dragnea, președinte al Camerei Deputaților, că i se pare că șeful instituției, grl Pahonțu îl spionează și intervine în mediul politic.
Dacă nu acționăm pentru apărarea „cadrului democrației constituționale” vom ajunge iar sub o dictatură. Una a infractorilor!
duminică, 24 decembrie 2017
Traficul de influență. Decizie ICCJ
![]() |
| Imagine de pe Google |
(Decizia nr. 138/A din data de 18 aprilie 2017 pronunțată de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect săvârșirea infracțiunii de trafic de influență)
Înalta Curte pune clar poziția intermediarului, a broker-ului de influență, a celui care facilitează întâlnirea dintre cel care are nevoie de „o influență” și cel care promite că „face rost de ea”. Condițiile ca intermediarul să devină complice la infracțiunea de trafic de influență sunt cumulative:
- să existe o legătură între traficantul de influență și cumpărătorul de influență care poate fi demonstrată că s-a făcut prin intermediar;
- să existe o intermediere a banilor promiși;
- să nu intervină direct în influențarea funcționarilor abilitați să îndeplinească un act.
Uite așa avem o adevărată profesie. ICCJ ajută prin această decizie la o clarificare necesară. Dar și dificilă. De exemplu, dacă nu există o intermediere a banilor, traficantul de influență și cumpărătorul de influență negociind direct „prețul serviciului”, intermediarul va mai fi complice? Nu cred. Apărarea va formula motivul : am făcut un serviciu unei cunoștințe care dorea să cunoască o persoană cu influență, nu m-a interesat ce au făcut ei după aceea! Variante pot fi mai multe.
Grea muncă pentru procurori. Mai ales după ce PSD și ALDE cu sprijinul UDMR și-au pus în gând să facă munca de investigare a procurorilor mai grea decât este acum!
vineri, 25 august 2017
Pervers, infractorul Liviu Dragnea ia apărarea „principiilor” lui Tudorel Toader
După ce a amețit presa cu „nu știu, nu sunt la curent”, infractorul Liviu Dragnea își dă arama pe față. Bănuiesc că a consultat „expertul” în organizarea judecătorească, Călin Anton Popescu Tăriceanu care are o inițiativă legislativă identică cu „principiile” lui Toader în Parlament.
Aflat la „școala politică de vară” a femeilor din PSD, infractorul Liviu Dragnea a cuvântat:
Ce nu se discută cu privire la aceste așa zise „principii”. Nu se discută despre rolul și locul Ministerului Public și al procurorilor în sistemul „autorității judecătorești”, al puterii numite la art. 1 din Constituție, „puterea judecătorească”. Puterea judecătorească este cea care formează împreună cu Ministerul Public și CSM „autoritatea judecătorească” prevăzută la Cap VI din Constituție. La art. 131 din Secțiunea a 2-a, Constituția ne spune despre „Rolul Ministerului Public”. La primul alineat vedem rolul instituției publice și putem face o analiză privind efectele urmărite de Tudorel Toader și puterea politică PSD-ALDE-UDMR.
Art. 131
(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.
Am mai spus că potrivit Constituției României, Ministerul Public este singura instituție care are atributul constituțional de a „reprezenta interesele generale ale societății” ! Singura !
O altă particularitate constituțională o constituie faptul că Ministerul Public își exercită acest atribut „în activitatea judiciară”. Adică în fața Justiției !
Trecerea Ministerului Public în subordinea deplină a politicului, potrivit „principiilor” enunțate de ministrul Tudorel Toader, susținute acerb de către liderii politici majori cum ar fi infractorul Liviu Dragnea sau inculpatul Călin Anton Popescu Tăriceanu, pune sub semnul întrebării un întreg eșafodaj constituțional. Mă raportez, pentru această afirmație, la art. 1 alin (4) din Constituție care prevede că „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale”. Așa-zisele „principii” propuse de ministrul Tudorel Toader strică separația și echilibrul puterilor în stat !
Așa-zisele „principii” sunt perverse. Ministrul Tudorel Toader vrea ca propunerile de numire a Procurorului General al României și ale șefilor DIICOT și DNA să fie făcute de ministrul justiției iar Consiliul Superior al Magistraturii să le aprobe, finalizând procedura. Fiind normă imperativă, „propunerea de numire” exclude orice altă variantă iar CSM este obligat să accepte propunerea ministrului justiției. Act formal. Cel care propune numirea are dreptul corelativ de a propune demiterea ! Sigur că vom găsi și norma care permite ministrului justiției să ceară demiterea Procurorului General al României sau a șefului unei instituții a Ministerului Public (DNA sau DIICOT) dacă respectivul șef nu stă sluj în fața politicienilor ajunși la putere.
Mai grav, rolul Ministerului Public va fi grav afectat deoarece Guvernul poate dispune care este interesul general al societății la un moment dat și poate dispune, prin ministrul justiției, „măsurile necesare protejării acestuia”. Ajungem astfel la un regim autocrat unde procurorii sunt limitați în exercitarea atribuțiilor constituționale. Mai ales că ministrul Tudorel Toader a emis și „principiul” potrivit căruia șeful ierarhic poate interveni pe fondul cauzei, intervenție care poate opri urmărirea penală !
Intenția infractorului Liviu Dragnea și al inculpatului care îl acompaniază, Tăriceanu, este să supună Justiția dictatului Parlamentului. Afirmațiile infractorului Dragnea nu lasă loc de întors:
- Sistemul de justiție nu trebuie să se învârtă în jurul lui Klaus Iohannis, nici a lui Kovesi, nici a lui Lazăr
- nici nu știu cât e de bine ca niște instituții care sunt implicate masiv în acest domeniu să-și dea cu părerea sau să se opună
Punând Ministerul Public sub controlul direct al Guvernului, se ajunge la situația în care procurorii nu mai pot apăra interesele generale ale societății în fața actelor samavolnice ale guvernanților. Nu vor avea voie ! Libertatea de acțiune oferită de actuala legislație dispare !
Instanțele de judecată vor judeca doar ce aprobă Guvernul iar soluțiile date vor fi cele dorite de Guvern. Orice act de independență al procurorilor va fi stopat prin intervenția procurorului șef ierarhic superior. Nu este de glumă ! Fără avizul acestui șef, nici un dosar penal nu poate trece la o etapă superioară prevăzută de procedura penală ! Instanța îl va respinge „pentru lipsă de procedură” !
Situația este deosebit de gravă ! Este o dictatură parlamentară în curs de instalare.
După părerea mea, opoziția PNL trebuie să meargă mai departe decât a anunțat că va face în această etapă. Trebuie să meargă până la a anunța că imediat ce va cuceri puterea politică în urma unor alegeri libere și democratice (și astea sunt puse în pericol !), va reda libertatea de acțiune și independența Ministerului Public prin anularea acestor norme aberante declarate astăzi ca „principii” !
Aflat la „școala politică de vară” a femeilor din PSD, infractorul Liviu Dragnea a cuvântat:
„Trebuie ieșit dintr-o confuzie generată de năpustirea pe ministrul Justiției doar pentru niște principii enunțate. Și vreau să nu uităm un lucru — Parlamentul va decide. Orice lege se aprobă în Parlament. Deci nu știu cine taie, cine vrea să pună, dar în final Parlamentul va decide după o dezbatere foarte serioasă și legea nu poate deveni lege decât dacă va fi promulgată de președintele României. (...) Sistemul de justiție nu trebuie să se învârtă în jurul lui Klaus Iohannis, nici a lui Kovesi, nici a lui Lazăr. Sunt niște principii enunțate, vor niște texte ale unor proiecte de lege și vor fi dezbătute foarte serios. Și dacă în final majoritatea parlamentară va decide în vreun fel, aia vom susține, dar după argumente foarte serioase.”După ce eliminăm vorbele de prisos, ajungem la fondul problemei. Iar după ce citim și textul de mai jos, vom observa că Parlamentul, organism destinat să legifereze, a luat decizia politică de a ciopârți Justiția după cum vrea puterea politică: PSD cu ALDE și UDMR.
„Pe de altă parte, nici nu știu cât e de bine ca niște instituții care sunt implicate masiv în acest domeniu să-și dea cu părerea sau să se opună. Până la urmă legislația în România o face Parlamentul sau Guvernul. Și sper ca Tudorel Toader să nu dea înapoi, nici nu are de ce să dea înapoi, bănuiesc că a avut niște argumente serioase când a făcut acele propuneri.”Am afirmat pe Facebook, pe un grup (https://www.facebook.com/groups/1593461794007141/), că ținta este Ministerul Public. Exclusiv ! Scoaterea Președintelui României din procedura de numire a Procurorului General al României și a șefilor DNA și DIICOT urmărește trecerea lor în subordinea directă a ministrului justiției, politician ! Președintele României este un obstacol în calea dorinței disperate a lui Călin Anton Popescu Tăriceanu, Traian Băsescu, Kelemen Hunor și a infractorului Liviu Dragnea de a o demite din funcție pe Laura Codruța Kovesi, șefa DNA. Au găsit soluția (pentru viitor, spun ei ?!), ca legea să nu fie aplicată șefilor din Ministerul Public aflați în funcție. Este o frecție la un picior de lemn. Scopul lor este de a distruge independența instituțiilor Ministerului Public și a procurorilor care încadrează unitățile de parchet. Sunt disperați să aibă controlul asupra procurorilor și a dosarelor instrumentate de aceștia. De aceea, printre „principiile” enunțate de ministrul Toader Tudorel apare și cel potrivit căruia procurorul ierarhic superior are dreptul să intervină asupra dosarului aflat în lucru la un procuror subordonat pe fondul cauzei, nu doar sub aspectul legalității măsurilor cerute în procedură de către procuror !
Ce nu se discută cu privire la aceste așa zise „principii”. Nu se discută despre rolul și locul Ministerului Public și al procurorilor în sistemul „autorității judecătorești”, al puterii numite la art. 1 din Constituție, „puterea judecătorească”. Puterea judecătorească este cea care formează împreună cu Ministerul Public și CSM „autoritatea judecătorească” prevăzută la Cap VI din Constituție. La art. 131 din Secțiunea a 2-a, Constituția ne spune despre „Rolul Ministerului Public”. La primul alineat vedem rolul instituției publice și putem face o analiză privind efectele urmărite de Tudorel Toader și puterea politică PSD-ALDE-UDMR.
Art. 131
(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.
Am mai spus că potrivit Constituției României, Ministerul Public este singura instituție care are atributul constituțional de a „reprezenta interesele generale ale societății” ! Singura !
O altă particularitate constituțională o constituie faptul că Ministerul Public își exercită acest atribut „în activitatea judiciară”. Adică în fața Justiției !
Trecerea Ministerului Public în subordinea deplină a politicului, potrivit „principiilor” enunțate de ministrul Tudorel Toader, susținute acerb de către liderii politici majori cum ar fi infractorul Liviu Dragnea sau inculpatul Călin Anton Popescu Tăriceanu, pune sub semnul întrebării un întreg eșafodaj constituțional. Mă raportez, pentru această afirmație, la art. 1 alin (4) din Constituție care prevede că „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale”. Așa-zisele „principii” propuse de ministrul Tudorel Toader strică separația și echilibrul puterilor în stat !
Așa-zisele „principii” sunt perverse. Ministrul Tudorel Toader vrea ca propunerile de numire a Procurorului General al României și ale șefilor DIICOT și DNA să fie făcute de ministrul justiției iar Consiliul Superior al Magistraturii să le aprobe, finalizând procedura. Fiind normă imperativă, „propunerea de numire” exclude orice altă variantă iar CSM este obligat să accepte propunerea ministrului justiției. Act formal. Cel care propune numirea are dreptul corelativ de a propune demiterea ! Sigur că vom găsi și norma care permite ministrului justiției să ceară demiterea Procurorului General al României sau a șefului unei instituții a Ministerului Public (DNA sau DIICOT) dacă respectivul șef nu stă sluj în fața politicienilor ajunși la putere.
Mai grav, rolul Ministerului Public va fi grav afectat deoarece Guvernul poate dispune care este interesul general al societății la un moment dat și poate dispune, prin ministrul justiției, „măsurile necesare protejării acestuia”. Ajungem astfel la un regim autocrat unde procurorii sunt limitați în exercitarea atribuțiilor constituționale. Mai ales că ministrul Tudorel Toader a emis și „principiul” potrivit căruia șeful ierarhic poate interveni pe fondul cauzei, intervenție care poate opri urmărirea penală !
Intenția infractorului Liviu Dragnea și al inculpatului care îl acompaniază, Tăriceanu, este să supună Justiția dictatului Parlamentului. Afirmațiile infractorului Dragnea nu lasă loc de întors:
- Sistemul de justiție nu trebuie să se învârtă în jurul lui Klaus Iohannis, nici a lui Kovesi, nici a lui Lazăr
- nici nu știu cât e de bine ca niște instituții care sunt implicate masiv în acest domeniu să-și dea cu părerea sau să se opună
Punând Ministerul Public sub controlul direct al Guvernului, se ajunge la situația în care procurorii nu mai pot apăra interesele generale ale societății în fața actelor samavolnice ale guvernanților. Nu vor avea voie ! Libertatea de acțiune oferită de actuala legislație dispare !
Instanțele de judecată vor judeca doar ce aprobă Guvernul iar soluțiile date vor fi cele dorite de Guvern. Orice act de independență al procurorilor va fi stopat prin intervenția procurorului șef ierarhic superior. Nu este de glumă ! Fără avizul acestui șef, nici un dosar penal nu poate trece la o etapă superioară prevăzută de procedura penală ! Instanța îl va respinge „pentru lipsă de procedură” !
Situația este deosebit de gravă ! Este o dictatură parlamentară în curs de instalare.
După părerea mea, opoziția PNL trebuie să meargă mai departe decât a anunțat că va face în această etapă. Trebuie să meargă până la a anunța că imediat ce va cuceri puterea politică în urma unor alegeri libere și democratice (și astea sunt puse în pericol !), va reda libertatea de acțiune și independența Ministerului Public prin anularea acestor norme aberante declarate astăzi ca „principii” !
luni, 3 iulie 2017
Kovesi către procurorii DNA
Am tot citit această scrisoare. La cei care apără și promovează infractorii și lumea în care aceștia se mișcă, cuplul Antena 3-Lumea Justiției (de exemplu), scrisoarea este însoțită de interpretări care să o scoată pe Laura Codruța Kovesi drept un dictator local, instituțional, care își conduce instituția în dauna intereselor generale ale cetățenilor - evident, după mentalitatea unora ca Gâdea, Badea, Savaliuc și ce creaturi mai sunt pe acolo.
Acestui cuplu media scârbavnic îi sar în ajutor un Traian Băsescu și gașca de la PMP (inamicul lor public numărul 1 !), gașca lui Tăriceanu care stă cu țurțuri pe undeva de teama proceselor în care sunt inculpați, nu mai spun de cei din PSD care sunt vârful de lance al „războiului” anti-DNA, dar mai ales, anti-Kovesi.
Din punctul meu de vedere, Kovesi face o recunoaștere publică a faptului că DNA s-a organizat și a funcționat, un timp, „la mica înțelegere”. Procurorii aduși în DNA, în diferite momente ale existenței instituției, au fost desemnați după un compromis compromițător: unul de la mine, unul de la tine, unul de la el. Toată lumea să fie mulțumită. Ceea ce înseamnă că unii procurori au rămas încă „tributari” mediului politic care i-a promovat. Nu este ceva ieșit din normalitate. La fel se petrec lucrurile în toată lumea. Problema este agravată însă în aceste zile datorită poziției acestor procurori față de instituție, poziție care afectează stabilitatea instituție ca urmare a cererii unor politicieni de a o destabiliza. Suntem în fața unei agresiuni din interior pentru destabilizarea instituției.
Kovesi mai spune un lucru interesant: „In ultimii 4 ani am format o echipa a unui nou DNA. Va reamintesc cum zaceau anumite dosare prin sertare, cum se lucrau anumite dosare...”. Iar de aici ajungem ușor la alte concluzii care vin să dea credit unor acuzații anterioare privind activitatea DNA pe timpul lui Morar (cel promovat la CCR de către Traian Băsescu). Ei bine, noua echipă formată de Kovesi la DNA a avut unele succese, vizibile, palpabile, cu persoane sus-puse ajunse în faza finală a judecății, condamnate, cu averile puse sub sechestru pentru recuperarea de către stat a pagubelor. Politicieni și oameni de afaceri. Axarea activității DNA pe „numele grele” ale potentaților zilei și rezultatele obținute a alarmat partidele și anumite grupuri de afaceri. Aveau și de ce. Rezultatele procurorilor au măcinat un sistem al corupției generalizate. Un sistem construit de către partidele politice care au ajuns la putere (chiar și cu 5% din voturile alegătorilor !) și diferitele grupări de afaceri care vizau bugetul de stat ca țintă a activității. Selecția în programele de guvernare a investițiilor de stat către anumite afaceri a asigurat partidelor aflate la putere finanțarea din partea grupurilor de afaceri iar celor din urmă le-a asigurat accesul la fondurile bugetare. Activitatea DNA sub conducerea lui Kovesi „a lovit” în punctul nevralgic al acestor înțelegeri. Au ajuns și urmează să mai ajungă în fața instanțelor politicienii de vârf ai partidelor dar și patronii care au controlul afacerilor care finanțează respectivele partide. Să ne amintim de teza lansată de cei din PSD, ALDE și PMP că DNA distruge mediul de afaceri prin arestarea patronilor sau a membrilor consiliilor de administrație !
Tot Kovesi ne mai dă o informație utilă. Legătura între procurorii DNA și lumea „ascunsă” a politicii combinată cu afacerile s-a menținut chiar în sediile DNA, prin „vizitele” unor avocați la diferiți procurori. Vizite în urma cărora DNA nu a obținut nimic, din punctul de vedere al depunerii unor probe sau alte acte legate de dosarele în care lucrau procurorii, nu s-au obținut declarații, nu au rezultat consemnări ale întrevederii dintre procurorii în cauză și avocații respectivi. Practic, procurorii respectivi nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu stând la gargară cu avocații care, mai mult ca sigur, aveau o altă misiune (plătită serios de către cel care le-a cerut să influențeze procurorii de caz). Kovesi a anunțat că aceste aspecte vor fi cercetate. Foarte bine ! Ora de muncă a unui procuror este foarte scumpă, mai ales dacă este să o compari cu ora de muncă a altui funcționar public care, aplicând legea, oferă petentului o soluție la o problemă a acestuia.
Mă refer numai la aceste aspecte pe care Kovesi le semnalează. Mai sunt și altele însă acestea afectează întreaga instituție, este un semnal grav că instituția a început să se destrame.
Pun și eu mai jos scrisoare lui Kovesi la care „lumeajustiției” a ajuns (evident prin intermediul unui procuror „răzvrătit”), scrisoare preluată și răspândită prin rețelele de socializare.
<< Catre procurori
Sunt convinsa ca ati vazut cu totii zilele acestea ca o sedinta interna de lucru a DNA a devenit subiect de dezbatere nationala si trebuie sa discutam cu totii despre aceasta situatie. Am dat si un punct de vedere institutional (…)
Ceea ce RTV a dat pe post este un “Fake Film”, trucaj grosolan, pentru ca anumite afirmatii n-au fost facute deloc in acea sedinta de lucru. Colegii nostri de la Serviciul tehnic au realizat o evaluare preliminara a asa zisei inregistrari si au constatat ca exista interventii pe inregistrare prin adaugarea, suprapunerea sau imbinarea unor sunete/zgomote/cuvinte. Anumite afirmatii, ca cele exemplificate in comunicat nu le-am facut si s-au constatat interventii pe inregistrare exact in acele parti ale inregistrarii. Cu toate acestea, acel trucaj postat pe siteul RTV ne ofera indicii bune pentru ancheta.
Din evaluarea preliminara se pare ca o parte din discutia difuzata a fost inregistrata cu ocazia unei sedinte de lucru la Sectia a doua din 31 martie 2017, la care au fost prezenti peste 20 de procurori din acea sectie. Cam ce s-a discutat la Cheile Gradistei s-a discutat si la aceasta sedinta, plus anumite dosare in lucru la sectia a doua. La sedinta au luat cuvantul mai multi procurori, iar in spatiul public au fost date pasaje care aparent contin vocea mea, pasaje in care stiu ca este vocea mea si pasaje in care aparent este vocea altui coleg.
Masuri imediat dispuse
Am comunicat public imediat dupa aparitia primei asa zise inregistrari faptul ca este un trucaj, iar a doua zi am detaliat prin comunicat de presa;
Am inregistrat dosar penal pentru infractiunea de divulgare de date nedestinate publicitatii, avand in vedere ca in acea sedinta s-a discutat despre stadiul anumitor dosare penale, despre aspecte interne ale DNA si vom verifica cine a inregistrat si cine a furnizat inregistrarea in exteriorul institutiei;
Am sesizat procurorul general cu rugamintea de a analiza posibilitatea ca SUPC sa intocmeasca dosar penal cu privire la ticluirea de probe si s-a inregistrat dosar penal si acolo;
Am sesizat si inspectia judiciara cu privire la aceasta situatie
Ce trebuie sa facem?
In primul rand trebuie sa ne facem curatenie in interior si deja la structura centrala am inceput. In ziua de 31 martie 2017 am avut mai multe sedinte in urma carora am dispus controale la cele trei sectii din structura centrala (sectia 1, sectia 2 si judiciar penala). Toti cei care nu corespund standartelor profesionale si etice trebuie au plecat sau deja vor pleca, la fel cum trebuie sa plece si cei care nu muncesc si nu solutioneaza dosare. Epoca “lasa ca fac 3 rechizitorii si e ok” a apus. In urma controalelor avem situatia clara a ceea ce a muncit fiecare si o sa vedeti ca vor fi luate masuri in consecinta. La fel si pentru procurorii de la judiciar, unde am constatat ca unii “au dormit” in sedintele de judecata si nu si-au facut treaba.
Apoi trebuie sa raspunda in fata legii cel/cea care a inregistrat ilegal si a dat public inregistrarile cu sedinta de lucru interna a DNA (spun cel/cea pentru ca cercul limitat de suspecti are si “ea” si “el” dar il vom numi de acum incolo “infractor” - fara gen – pentru ca asta este). In acest moment avem conturat un cerc de suspecti si vom afla cine este vinovt de aceasta fapta. Multumesc celor care ne-ati dat informatii utile in aces sens!
De altfel, eu am dat un mai in urma cu putin timp in care spuneam unor colegi sa aiba grija cu cine si ce vorbesc. Mai ales dupa ce un mail trimis de mine a fost dat lui Serban Nicolae care l-a citit direct la TV. Si stiti ceva? Oamenii se lauda cu ce afla sau cu ce sms uri/discutii pe whats up sau telegram au cu cei din DNA. Asa incat, asa cum v-am spus, se afla cine a facut asta si se afla de ce a facut-o. Acum ramane sa raspunda penal pentru aceasta. Probabil dupa mailul meu cel/cea care furniza toate barfele unor persoane din afara DNA a stat cuminte cateva zile spunandu-si ca, daca nu i s-a spus nimic probabil nu se stie. Nu! Va raspunde penal pentru furnizarea unor informatii asa cum va raspunde si pentru inregistrarea ilegala care a furnizat-o in afara DNA. Cum spuneam... lumea e mica si asa ceva se afla mereu!
(…)
Cred ca ar trebui de acum incolo sa inregistram noi sedintele de lucru, sa scriem procese verbale detaliate cu ce s-a vorbit, ce opinii au fost si ce s-a decis. Mai mult, control strict la intrarea in sedii si nimeni sa nu intre fara control. Am dispus deja un control la sediu central si o sa verificam toate persoanele care au intrat (la toate intrarile in DNA), cand au intrat si de ce, ce procuror/politist a inlesnit accesul, de ce a venit persoana in DNA, inclusiv anumit avocati pentru prezenta carora o sa solicitam documentele procedurale intocmite. Inteleg ca unii avocati vin la anumiti procurori ca la ei acasa si stau la discutii fara sa aiba audieri. Din pacate, aceeasi avocati la aceeasi procurori desi nu se fac audieri si nici nu se depun documente. Sa vedem cum vor explica anumiti colegi ca au fost vizitati de anumiti avocati/persoane fara calitate in dosare care nu au depus documente pentru clientii lor, nu au asistat la audieri si nu s-au consemnat nici un fel de informatii (daca se va justifica ca au venit sa spuna informatii procurorului).
In egala masura trebuie sa verificam si activitatea grefierilor, a politistilor, a specialistilor. Din pacate, unii au un aer de superioritate acum si spun: uite ce fac procurorii, se inregistreaza intre ei. Desigur, trebuie sa ramanem uniti dar fiecare sa fie verificat pe ceea ce are de facut.
Nimeni sa nu lipseasca de la birou sau sa intarzie fara ca seful sa stie unde este si fara cereri de concediu sau zile libere.
E momentul sa curatam DNA de cei lenesi sau de cei care nu mai vor sa munceasca, pentru ca tot greul este dus de unii si aceeasi oameni.
Opinia mea cu privire la aceasta fapta penala
In final m-am decis sa va scriu ce simt eu si ce cred eu despre aceasta fapta penala comisa de unul din DNA.
In ultimii 4 ani am format o echipa a unui nou DNA. Va reamintesc cum zaceau anumite dosare prin sertare, cum se lucrau anumite dosare...
(…)
E momentul sa fim uniti si sa aratam oamenilor ca DNA inseamna tot ceea ce era in ianuarie cand au iesit in strada sa ne sustina. Ca DNA nu este un infractor las care inregistreaza ilegal. Ca DNA sunt acei oameni care fac zilnic dosare si se implica.
Si noi sa ne facem treaba in continuare si sa iesim cu capul sus, mandrii de ceea ce facem. Nu uitati ca sunt oameni carora daca le dai o bucata de hartie si le spui sa scrie ce au facut pentru tara lor, nu u ce sa scrie. Noi, avem ce scrie. Fiecare dintre dvs a contribuit la curatirea tarii. Cu fiecare dosar si cu fiecare efort pe care l-ati facut. Sa nu lasam un infractor ca alaturi de infractori disperati investigati de noi sa ne intimideze sau sa ne timoreze. Nu va temeti pentru ca noi am fost corecti si cinstiti! Sunt multi oameni seriosi si corecti in aceasta echipa a DNA. Suntem o echipa unita. Nu veti fi singuri niciodata. Mereu voi fi aici sa va sprijin si sa va tin spatele cat pot de mult (…)
Iar la final, nu uitati ca suntem DNA!>>
Eu îi urez succes. Și sprijin. Atât cât pot eu. Dacă vom fi mai mulți, sprijinul va fi resimțit și va fi un semnal pentru bandiții care astăzi își închipuie că pot distruge instituția care îi împiedică să perpetueze sistemele corupte în România.
Acestui cuplu media scârbavnic îi sar în ajutor un Traian Băsescu și gașca de la PMP (inamicul lor public numărul 1 !), gașca lui Tăriceanu care stă cu țurțuri pe undeva de teama proceselor în care sunt inculpați, nu mai spun de cei din PSD care sunt vârful de lance al „războiului” anti-DNA, dar mai ales, anti-Kovesi.
Din punctul meu de vedere, Kovesi face o recunoaștere publică a faptului că DNA s-a organizat și a funcționat, un timp, „la mica înțelegere”. Procurorii aduși în DNA, în diferite momente ale existenței instituției, au fost desemnați după un compromis compromițător: unul de la mine, unul de la tine, unul de la el. Toată lumea să fie mulțumită. Ceea ce înseamnă că unii procurori au rămas încă „tributari” mediului politic care i-a promovat. Nu este ceva ieșit din normalitate. La fel se petrec lucrurile în toată lumea. Problema este agravată însă în aceste zile datorită poziției acestor procurori față de instituție, poziție care afectează stabilitatea instituție ca urmare a cererii unor politicieni de a o destabiliza. Suntem în fața unei agresiuni din interior pentru destabilizarea instituției.
Kovesi mai spune un lucru interesant: „In ultimii 4 ani am format o echipa a unui nou DNA. Va reamintesc cum zaceau anumite dosare prin sertare, cum se lucrau anumite dosare...”. Iar de aici ajungem ușor la alte concluzii care vin să dea credit unor acuzații anterioare privind activitatea DNA pe timpul lui Morar (cel promovat la CCR de către Traian Băsescu). Ei bine, noua echipă formată de Kovesi la DNA a avut unele succese, vizibile, palpabile, cu persoane sus-puse ajunse în faza finală a judecății, condamnate, cu averile puse sub sechestru pentru recuperarea de către stat a pagubelor. Politicieni și oameni de afaceri. Axarea activității DNA pe „numele grele” ale potentaților zilei și rezultatele obținute a alarmat partidele și anumite grupuri de afaceri. Aveau și de ce. Rezultatele procurorilor au măcinat un sistem al corupției generalizate. Un sistem construit de către partidele politice care au ajuns la putere (chiar și cu 5% din voturile alegătorilor !) și diferitele grupări de afaceri care vizau bugetul de stat ca țintă a activității. Selecția în programele de guvernare a investițiilor de stat către anumite afaceri a asigurat partidelor aflate la putere finanțarea din partea grupurilor de afaceri iar celor din urmă le-a asigurat accesul la fondurile bugetare. Activitatea DNA sub conducerea lui Kovesi „a lovit” în punctul nevralgic al acestor înțelegeri. Au ajuns și urmează să mai ajungă în fața instanțelor politicienii de vârf ai partidelor dar și patronii care au controlul afacerilor care finanțează respectivele partide. Să ne amintim de teza lansată de cei din PSD, ALDE și PMP că DNA distruge mediul de afaceri prin arestarea patronilor sau a membrilor consiliilor de administrație !
Tot Kovesi ne mai dă o informație utilă. Legătura între procurorii DNA și lumea „ascunsă” a politicii combinată cu afacerile s-a menținut chiar în sediile DNA, prin „vizitele” unor avocați la diferiți procurori. Vizite în urma cărora DNA nu a obținut nimic, din punctul de vedere al depunerii unor probe sau alte acte legate de dosarele în care lucrau procurorii, nu s-au obținut declarații, nu au rezultat consemnări ale întrevederii dintre procurorii în cauză și avocații respectivi. Practic, procurorii respectivi nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu stând la gargară cu avocații care, mai mult ca sigur, aveau o altă misiune (plătită serios de către cel care le-a cerut să influențeze procurorii de caz). Kovesi a anunțat că aceste aspecte vor fi cercetate. Foarte bine ! Ora de muncă a unui procuror este foarte scumpă, mai ales dacă este să o compari cu ora de muncă a altui funcționar public care, aplicând legea, oferă petentului o soluție la o problemă a acestuia.
Mă refer numai la aceste aspecte pe care Kovesi le semnalează. Mai sunt și altele însă acestea afectează întreaga instituție, este un semnal grav că instituția a început să se destrame.
Pun și eu mai jos scrisoare lui Kovesi la care „lumeajustiției” a ajuns (evident prin intermediul unui procuror „răzvrătit”), scrisoare preluată și răspândită prin rețelele de socializare.
<< Catre procurori
Sunt convinsa ca ati vazut cu totii zilele acestea ca o sedinta interna de lucru a DNA a devenit subiect de dezbatere nationala si trebuie sa discutam cu totii despre aceasta situatie. Am dat si un punct de vedere institutional (…)
Ceea ce RTV a dat pe post este un “Fake Film”, trucaj grosolan, pentru ca anumite afirmatii n-au fost facute deloc in acea sedinta de lucru. Colegii nostri de la Serviciul tehnic au realizat o evaluare preliminara a asa zisei inregistrari si au constatat ca exista interventii pe inregistrare prin adaugarea, suprapunerea sau imbinarea unor sunete/zgomote/cuvinte. Anumite afirmatii, ca cele exemplificate in comunicat nu le-am facut si s-au constatat interventii pe inregistrare exact in acele parti ale inregistrarii. Cu toate acestea, acel trucaj postat pe siteul RTV ne ofera indicii bune pentru ancheta.
Din evaluarea preliminara se pare ca o parte din discutia difuzata a fost inregistrata cu ocazia unei sedinte de lucru la Sectia a doua din 31 martie 2017, la care au fost prezenti peste 20 de procurori din acea sectie. Cam ce s-a discutat la Cheile Gradistei s-a discutat si la aceasta sedinta, plus anumite dosare in lucru la sectia a doua. La sedinta au luat cuvantul mai multi procurori, iar in spatiul public au fost date pasaje care aparent contin vocea mea, pasaje in care stiu ca este vocea mea si pasaje in care aparent este vocea altui coleg.
Masuri imediat dispuse
Am comunicat public imediat dupa aparitia primei asa zise inregistrari faptul ca este un trucaj, iar a doua zi am detaliat prin comunicat de presa;
Am inregistrat dosar penal pentru infractiunea de divulgare de date nedestinate publicitatii, avand in vedere ca in acea sedinta s-a discutat despre stadiul anumitor dosare penale, despre aspecte interne ale DNA si vom verifica cine a inregistrat si cine a furnizat inregistrarea in exteriorul institutiei;
Am sesizat procurorul general cu rugamintea de a analiza posibilitatea ca SUPC sa intocmeasca dosar penal cu privire la ticluirea de probe si s-a inregistrat dosar penal si acolo;
Am sesizat si inspectia judiciara cu privire la aceasta situatie
Ce trebuie sa facem?
In primul rand trebuie sa ne facem curatenie in interior si deja la structura centrala am inceput. In ziua de 31 martie 2017 am avut mai multe sedinte in urma carora am dispus controale la cele trei sectii din structura centrala (sectia 1, sectia 2 si judiciar penala). Toti cei care nu corespund standartelor profesionale si etice trebuie au plecat sau deja vor pleca, la fel cum trebuie sa plece si cei care nu muncesc si nu solutioneaza dosare. Epoca “lasa ca fac 3 rechizitorii si e ok” a apus. In urma controalelor avem situatia clara a ceea ce a muncit fiecare si o sa vedeti ca vor fi luate masuri in consecinta. La fel si pentru procurorii de la judiciar, unde am constatat ca unii “au dormit” in sedintele de judecata si nu si-au facut treaba.
Apoi trebuie sa raspunda in fata legii cel/cea care a inregistrat ilegal si a dat public inregistrarile cu sedinta de lucru interna a DNA (spun cel/cea pentru ca cercul limitat de suspecti are si “ea” si “el” dar il vom numi de acum incolo “infractor” - fara gen – pentru ca asta este). In acest moment avem conturat un cerc de suspecti si vom afla cine este vinovt de aceasta fapta. Multumesc celor care ne-ati dat informatii utile in aces sens!
De altfel, eu am dat un mai in urma cu putin timp in care spuneam unor colegi sa aiba grija cu cine si ce vorbesc. Mai ales dupa ce un mail trimis de mine a fost dat lui Serban Nicolae care l-a citit direct la TV. Si stiti ceva? Oamenii se lauda cu ce afla sau cu ce sms uri/discutii pe whats up sau telegram au cu cei din DNA. Asa incat, asa cum v-am spus, se afla cine a facut asta si se afla de ce a facut-o. Acum ramane sa raspunda penal pentru aceasta. Probabil dupa mailul meu cel/cea care furniza toate barfele unor persoane din afara DNA a stat cuminte cateva zile spunandu-si ca, daca nu i s-a spus nimic probabil nu se stie. Nu! Va raspunde penal pentru furnizarea unor informatii asa cum va raspunde si pentru inregistrarea ilegala care a furnizat-o in afara DNA. Cum spuneam... lumea e mica si asa ceva se afla mereu!
(…)
Cred ca ar trebui de acum incolo sa inregistram noi sedintele de lucru, sa scriem procese verbale detaliate cu ce s-a vorbit, ce opinii au fost si ce s-a decis. Mai mult, control strict la intrarea in sedii si nimeni sa nu intre fara control. Am dispus deja un control la sediu central si o sa verificam toate persoanele care au intrat (la toate intrarile in DNA), cand au intrat si de ce, ce procuror/politist a inlesnit accesul, de ce a venit persoana in DNA, inclusiv anumit avocati pentru prezenta carora o sa solicitam documentele procedurale intocmite. Inteleg ca unii avocati vin la anumiti procurori ca la ei acasa si stau la discutii fara sa aiba audieri. Din pacate, aceeasi avocati la aceeasi procurori desi nu se fac audieri si nici nu se depun documente. Sa vedem cum vor explica anumiti colegi ca au fost vizitati de anumiti avocati/persoane fara calitate in dosare care nu au depus documente pentru clientii lor, nu au asistat la audieri si nu s-au consemnat nici un fel de informatii (daca se va justifica ca au venit sa spuna informatii procurorului).
In egala masura trebuie sa verificam si activitatea grefierilor, a politistilor, a specialistilor. Din pacate, unii au un aer de superioritate acum si spun: uite ce fac procurorii, se inregistreaza intre ei. Desigur, trebuie sa ramanem uniti dar fiecare sa fie verificat pe ceea ce are de facut.
Nimeni sa nu lipseasca de la birou sau sa intarzie fara ca seful sa stie unde este si fara cereri de concediu sau zile libere.
E momentul sa curatam DNA de cei lenesi sau de cei care nu mai vor sa munceasca, pentru ca tot greul este dus de unii si aceeasi oameni.
Opinia mea cu privire la aceasta fapta penala
In final m-am decis sa va scriu ce simt eu si ce cred eu despre aceasta fapta penala comisa de unul din DNA.
In ultimii 4 ani am format o echipa a unui nou DNA. Va reamintesc cum zaceau anumite dosare prin sertare, cum se lucrau anumite dosare...
(…)
E momentul sa fim uniti si sa aratam oamenilor ca DNA inseamna tot ceea ce era in ianuarie cand au iesit in strada sa ne sustina. Ca DNA nu este un infractor las care inregistreaza ilegal. Ca DNA sunt acei oameni care fac zilnic dosare si se implica.
Si noi sa ne facem treaba in continuare si sa iesim cu capul sus, mandrii de ceea ce facem. Nu uitati ca sunt oameni carora daca le dai o bucata de hartie si le spui sa scrie ce au facut pentru tara lor, nu u ce sa scrie. Noi, avem ce scrie. Fiecare dintre dvs a contribuit la curatirea tarii. Cu fiecare dosar si cu fiecare efort pe care l-ati facut. Sa nu lasam un infractor ca alaturi de infractori disperati investigati de noi sa ne intimideze sau sa ne timoreze. Nu va temeti pentru ca noi am fost corecti si cinstiti! Sunt multi oameni seriosi si corecti in aceasta echipa a DNA. Suntem o echipa unita. Nu veti fi singuri niciodata. Mereu voi fi aici sa va sprijin si sa va tin spatele cat pot de mult (…)
Iar la final, nu uitati ca suntem DNA!>>
Eu îi urez succes. Și sprijin. Atât cât pot eu. Dacă vom fi mai mulți, sprijinul va fi resimțit și va fi un semnal pentru bandiții care astăzi își închipuie că pot distruge instituția care îi împiedică să perpetueze sistemele corupte în România.
sâmbătă, 10 decembrie 2016
Sistemul oligarhic din sănătate al PSD crapă din toate încheieturile. Se destramă. Trebuie să ajutăm la destrămarea completă a acestuia votând cu PNL.
Florin Adrian Secureanu este unul dintre reprezentanții oligarhilor din sistemul de sănătate patronat de PSD. Fostul director al spitalului clinic „Nicolae Malaxa”, subordonat primăriei generale a Capitalei, s-a dat bine cu toți cei care au avut un dram de putere politică. Acum este sub controlul DNA pentru multe și uimitoare infracțiuni, luare de mită și delapidare (la greu !) sunt principalele acuzații deocamdată. Iar după el, vine potopul. Potopul pentru toți cei care i-au fost alături la jaf. Individul, ca oricare alt oligarh prevăzător și-a asigurat controlul asupra celor care au fost beneficiari ai ticăloșiilor făcute. Vor urma zile interesante. În orice caz, Sorin Oprescu este un nume care se vehiculează prin „zonă”.
Un alt spital din capitală este la rândul lui în atenția procurorilor. Astăzi, la spitalul „Marie Curie” este mare vânzoleală. Directorul spitalului, Gheorghe Burnei este în vizor pentru infracțiuni de corupție. Și Burnei este din categoria oligarhi ai sistemului de sănătate.
Zilele trecute a fost în vizorul Ministerului Sănătății și spitalul „Sf. Maria”, unde directorul protejat de PSD prin Gabriela Vrânceanu Firea, dr. Narcis Copcă, este foarte agitat pentru că o altă cercetare la ANT a scos la iveală nereguli grave privind acreditarea spitalului. Iar de aici la întâlnirea cu un procuror de caz nu este cale lungă.
Ministrul sănătății, economistul Vlad Voiculescu, vine și ne dă o imagine de coșmar a sistemului de sănătate.
Iau câteva fraze de la publicația on-line „actual24”.
Ministrul Sanatatii, Vlad Voiculescu, a declarat, vineri, ca procurorii DNA au deschis 150 de dosare vizand persoane cu functii in sistemul de sanatate.
Un chirurg ii cere pacientului sa isi vanda casa pentru o operatie. Un ministru al Sanatatii cumpara un sistem informatic de 14 milioane de euro care nu este folosit niciodata. Un pacient afla ca pe numele lui sunt decontate medicamente de zeci de mii de lei pentru diagnostice tip HIV, hepatita si diabet. Un grup de firme face contracte de 85 de milioane de euro si umfla cu 300% pretul pentru reactivi. Un manager de spital primeste 100.000 de euro in plic ca sa favorizeze o firma la achizitia unui echipament. Toate acestea sunt, din pacate, cazuri reale si cam asa se scurg in fiecare zi bani din sistemul medical, care ar putea fi folositi pentru ingrijirea pacientilor, pentru infrastructura, salariile personalului medical
Am descoperit un sistem de sanatate sufocat de grupuri de interese, o panza de paianjen care acopera tara. Din loc in loc, pe panza pandesc paianjeni feudali fara scrupule care fac din viata pacientilor si din sanatatea acestora pur si simplu o afacere
Panza de paianjen se rupe usor cand e scuturata. Daca impungi panza de paianjen cu degetul, dintr-o data se face lumina si fiecare paianjen se ascunde in coltul lui. Sigur, exista riscuri pentru cei care fac asta, pentru ca unii paienjeni sunt cateodata otravitori. Cei mai multi sunt doar foarte urati si pentru a intimida se bazeaza pe vulgaritate si pe ceea ce unii mai mari ai zilei le datoreazaAcesta este sistemul oligarhilor din sănătate. Este sistemul care asigură îmbogățirea fără limite a unor persoane prea pline de importanța lor pe spinarea celor care sunt copleșiți de teama de moarte, de boală, de suferință. Este sistemul care refuză dreptul la viață persoanelor în vârstă și, mai ales, fără venituri mari, pentru că bătrânii le ocupă „spațiile de producție” și „resursele de sănătate” care le asigură lor o viață de lux ! Tratarea bătrânilor mai săraci și a săracilor în general nu este benefică pentru buzunarul lor. Chiar dacă asistența medicală este plătită de stat ! Adică din banii pe care cei bătrâni i-au dat de-a lungul vieții la stat pentru ca atunci când boala sau vârsta le devin poveri să aibă cine să îi trateze sau să aibă unde să se trateze.
Acest sistem trebuie să crape de-a binelea. Trebuie spulberat. După cum se vede, economistul Vlad Voiculescu ajuns ministru a reușit să pună piciorul în prag. Când procurorii au reușit să deschidă peste 150 de dosare penale corifeilor din sănătate avem o problemă.
Cei care se tem că intrarea somităților medicale la pușcărie este un risc pentru sănătatea lor să stea liniștiți. Unii sunt corifei pentru că au avut o imagine publică bună cu sprijinul politicienilor din PSD și a unei părți a presei plătită bine pentru a-i evidenția. Sistemul de sănătate are resursele necesare să își împlinească rolul, trebuie doar curățat de „hiene”, de oligarhi și de PSD-iști.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
















