Declarație de presă a europarlamentarului PNL Siegfried Mureșan

Am votat în Parlamentul European o rezoluție care apără România și pe români de atacurile Guvernului PSD - ALDE

De doi ani de zile, românii ies în stradă cu steagul Uniunii Europene în spate, cerând sprijinul UE pentru apărarea democrației și a statului de drept din România. De doi ani de zile, Guvernul PSD - ALDE este surd la ce spun protestatarii și la ce spun partenerii europeni cu privire la legile justiției. De doi ani de zile, obiectivul coaliției de guvernare este unul singur: slăbirea actului justiției pentru a-l face scăpat pe președintele infractor al PSD, Liviu Dragnea. În data de 10 august, românii au ieșit din nou în stradă pentru a apăra statul de drept. Guvernanții au reacționat prin instituțiile de forță atacând cu gaze pe protestatarii pașnici și pe jurnaliștii care își făceau datoria. Guvernanții au continuat ulterior ofensiva promovând legi care îngrădesc activitatea societății civile și închid gura protestatarilor.

Noi, în Parlamentul European, nu putem trece cu vederea toate aceste lucruri. Trebuie să transmitem un mesaj clar de susținere sutelor de mii de oameni care ies în stradă și protestează pentru statul de drept și pentru valorile europene. Trebuie să transmitem un mesaj clar de susținere zecilor de români care au fost loviți fără milă de autorități.

Despre asta este vorba în rezoluția votată astăzi de Parlamentul European. Este, în primul rând, o poziționare clară de partea oamenilor, a statului de drept și a independenței justiției în lupta cu guvernarea PSD - ALDE care vrea să pună mâna pe justiție. Parlamentul European condamnă, prin această rezoluție, intervenția violentă și disproporționată a autorităților la protestele din 10 august 2018. Totodată, cerem Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și al Comisiei de la Veneția privind reformele în justiție, recomandări venite la solicitarea Partidului Național Liberal. Mai cerem Guvernului să  se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar.

Rezoluția nu cere nicio sancțiune pentru România, rezoluția apără România și pe români de politicienii care vor să controleze justiția. Noi, PNL, am criticat dintotdeauna toate demersurile de slăbire a legilor justiției. Votul de astăzi în favoarea rezoluției și de susținere a oamenilor care vor justiție independentă este poziția firească ca urmare a demersurilor PNL de doi ani de zile de a se împotrivi tuturor atacurilor PSD – ALDE la valorile democratice europene.

Siegfried Mureșan,
Europarlamentar PNL

Polonia a fost suspendată din ENCJ

ENCJ uneste instituțiile naționale din statele membre ale Uniunii Europene care sunt independente de executiv și legislativ și care sunt responsabile pentru sprijinirea sistemului judiciar în furnizarea de justiție independentă.

ENCJ SUSPENDĂ CONSILIUL NAȚIONAL JURIDIC POLONEZ - KRS

La 17 septembrie 2018, Adunarea Generală a ENCJ sa reunit la București pentru a discuta poziția Consiliului Național al Justiției Poloneze, KRS, în cadrul ENCJ. 

Este o condiție a apartenenței la ENCJ, ca instituțiile sunt independente de executiv și legislativ și asigură responsabilitatea finală pentru sprijinirea sistemului judiciar în furnizarea de justiție independentă.

ENCJ a devenit îngrijorat că, ca urmare a recentelor reforme din Polonia, KRS nu mai îndeplinea această cerință. Ca urmare, o vizită în Polonia a avut loc în iunie 2018 pentru a examina problema. Cu toate acestea, preocupările au rămas și, în consecință, comisia a propus suspendarea aderării KRS. KRS a participat la întâlnire și și-a exprimat poziția. Adunarea Generală a examinat propunerea și a hotărât să suspende calitatea de membru al KRS.

Prin urmare, KRS este, deocamdată, lipsită de drepturile de vot și exclusă de la participarea la activitățile ENCJ. Cu toate acestea, ENCJ se angajează să rămână în contact cu KRS. ENCJ va continua să monitorizeze situația și așteaptă cu nerăbdare momentul în care KRS îndeplinește cerințele ENCJ și poate, ca rezultat, să fie salutat în calitate de membru activ al ENCJ. Între timp, ENCJ este pregătit să ofere asistență și îndrumare KRS în stabilirea respectării Standardelor europene pentru consiliile judiciare.

Sa considerat că a fost o zi foarte tristă, deoarece KRS a fost unul dintre părinții fondatori ai rețelei, iar reprezentanții acestora în rețea au fost foarte respectați și au contribuit foarte mult la activitatea rețelei, atât în ​​Consiliu cât și în diferite proiecte ENCJ de-a lungul multor ani.

Circumstanțele extreme ale acestui caz au dus la decizia luată. Aceste circumstanțe au fost prezentate în lucrarea consiliului executiv care a fost publicată la 16 august 2018.

ENCJ își propune să îmbunătățească cooperarea și buna înțelegere reciprocă între Consiliile pentru justiție și membrii sistemului judiciar al statelor membre ale Uniunii Europene. Acest obiectiv aduce împreună o responsabilitate comună de a susține fundamentul ordinii juridice europene comune, în special statul de drept și independența sistemului judiciar în cadrul ordinii respective. Statele membre sunt libere să-și organizeze sistemele judiciare într-un mod pe care îl consideră potrivit, însă există anumite standarde minime care trebuie respectate.

***

ENCJ a efectuat o vizită și în Ungaria, în luna iulie, tot pentru probleme legate de independența Justiției.

În 9 și 10 iulie, delegația ENCJ a călătorit în Ungaria pentru o vizită de curtoazie la Consiliul Național Maghiar pentru Justiție. Au avut loc întâlniri cu membrii Consiliului și Kees Sterk, președintele ENCJ, s-au adresat pe teme precum autoguvernarea și rolul consiliilor pentru justiție . 

Delegația sa întâlnit, de asemenea, cu ministrul justiției, care a explicat că a fost însărcinat cu două chestiuni importante: evaluarea administrării sistemului judiciar și instituirea noului sistem al instanțelor administrative. 

Viktor Vadasz, membru al Consiliului Judiciar Național Maghiar (OBT), a scris un articol cu ​​titlul: "Criza în administrația judiciară maghiară?" care oferă o perspectivă excelentă asupra provocărilor cu care se confruntă OBT. 

Delegația Consiliului ENCJ și-a oferit sprijin membrilor OBT și a promis că Consiliul va continua să monitorizeze evoluțiile din Ungaria. 

***

Urmează România?

Președintele veghează la respectarea Constituției

Decizia CCR nr. 358/2018 face carieră. Urgentează problema spinoasă a definirii „puterii judecătorești”, așa cum este ea prevăzută în art. 1 alin. (4) din Constituție și a stabilirii limitelor fiecărei puteri în stat în parte pentru a se asigura „separația și echilibrul puterilor” în mod real.

De asemenea, tot această decizie a CCR obligă la interpretarea corectă a prevederii constituționale potrivit căreia „președintele veghează la respectarea Constituției”. Pentru că eu am propria părere așa cum mulți alții au părerile lor. Ceea ce este normal.

În art. 80 alin. (2) din Constituție, cel care conține această prevedere, această „veghe” are un rol determinant în comportamentul Președintelui, umple, ca să spun așa, conținutul puterii constituționale pentru că îi conferă Președintelui rolul de mediator între puterile statului - legislativă, executivă și judecătorească.

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

3. Tranz. tranzitiv - A păzi, a sta de strajă. ♦ A supraveghea o activitate; a fi atent la ceva. – Lat. vigilare. DEX 2009

Să punem într-o oarecare ordine autoritățile publice, pentru că se pare, după cum observ, sunt scoase din „joc” anumite instituții.

AUTORITÁTE, autorități, s. f. 1. Influență general acceptată a unei persoane, a unei organizații sau a unei instituții în diferite sfere ale vieții sociale. 2. (Jur.) Putere, drept de a emite dispoziții, de a impune ascultare. 3. Organ al puterii de stat competent să ia măsuri și să emită dispoziții cu caracter obligatoriu. ♦ Reprezentant al unui asemenea organ al puterii de stat. 4. Prestigiu de care se bucură cineva sau ceva. ♦ Persoană care se impune prin cunoștințele sale, prin prestigiul său. [Pr.: a-u-] – Din fr. autorité, lat. auctoritas, -atis.

Sub aspect juridic, DEX ne spune că „autoritate” înseamnă „putere, drept de a emite dispoziții, de a impune ascultare” (sensul nr. 2 din definiție). Să nu ne jucăm cu vorbele!

Curtea Constituțională este o autoritate publică. Una din multele autorități publice care are menirea de a supraveghea respectarea Constituției de către puterile statului: legislativă, executivă și judecătorească. Dar rolul Curții Constituționale este restrâns la constatarea constituționalității legilor emise de Parlament și la constatarea conflictului constituțional între puterile statului, care sunt definite în Constituie. După interpretarea mea, art. 80 alin. (2) din Constituție îl situează pe Președintele României deasupra celorlalte puteri, când este vorba despre activitatea de „veghe la respectarea Constituției”. Chiar și deasupra Curții Constituționale! Dubiul Președintelui României asupra unei decizii a Curții Constituționale îl obligă pe acesta să apeleze la poporul român care este „suveranul”! El fiind ales de popor și nu de partidele politice! Decizia poporului în urma unui referendum consultativ va trebui să fie pusă obligatoriu în operă de Parlamentul României și respectată de Curtea Constituțională. Chiar și de ea, după ce Constituția va fi modificată corespunzător.

Deocamdată, CCR a făcut o speculare a unei prevederi constituționale - apendicele din art. 132 alin. (1) din Cosntituție - care spune că „(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.” Toată demonstrația CCR se sprijină pe acest apendic constituțional și mai ales pe niște prevederi legale pe care, până la urmă, le obligă să se adapteze (prin modificarea lor în Parlament) acestei interpretări în favoarea „autorității ministrului justiției asupra procurorilor”. Ce este foarte grav, CCR desființează rolul CSM într-o problemă sensibilă: apărarea independenței justiției. Ei bine, CCR a avut orbul găinilor atunci când s-a decis să dea această decizie. Nu a mai văzut în Constituție alte prevederi, la fel de imperative.

La art. 133 din Constituție, este definit rolul CSM: (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

În următoarele paragrafe ale articolului, se arată componența acestuia: este format din judecători și procurori! Ca atare, termenul „justiție” potrivit prevederilor constituționale cuprinde atât judecătorii care înfăptuiesc justiția - art. 126 alin. (1) „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege” - dar și procurorii care reprezintă „interesele generale ale societății și apără ordinea de drept” - art. 131 alin. (1) din Constituție. Toți se supun prevederii generale a art. 124 alin. (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii și
(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, din Constituție.

Ei bine, aceste prevederi constituționale, la fel de imperative ca prevederea art. 132 alin (1) care dă autoritate ministrului justiției față de procurori, au fost date la o parte de către judecătorii CCR! Iar asta duce la o modificare grosolană a ordinii de drept. Mai mult, într-o decizie anterioară, CCR în altă compunere „politică” a observat corect că procurorii fac parte din „autoritatea judecătorească” (nici nu era greu de observat, Capitolul VI din Constituție vorbește despre instanțele de judecată, parchete, judecători, procurori și CSM) care reprezintă puterea judecătorească și că ministrul justiției este parte a puterii executive. Acum au întors-o ca la Ploiești și și-au negat propria jurisprudență pentru a face față unei cereri politice evidente: destituirea din funcție a unui procuror care nu mai place unor lideri politici! Demersurile fiind făcute de un membru al executivului!

Este evident că suntem în fața unei porcării politice comisă de judecătorii CCR!

Au încălcat principiile „separației și echilibrului puterilor în stat” prevăzute de art. 1 alin. (4) din Constituție, au negat componența „justiției” - din judecători și procurori” -, au dat unui ministru politic, aparținând puterii executive, puterea de a dispune de cariera unor membri aparținând altei puteri a statului, puterii judecătorești.

Am citit și declarații strict juridice. Oamenii își fac treaba. Dar aici avem mai mult decât atât. Suntem în fața unei modificări dramatice a ordinii constituționale!

Președintele României este om politic. Este absolut normal și chiar obligatoriu. El face politică. Dar el nu aparține unei formațiuni politice parlamentare sau neparlamentare. Constituția îl obligă să părăsească partidul din care face parte după alegerea de către popor în această demnitate.

Ministrul justiției este om politic, la rândul lui, subordonat politic și profesional (subliniez „profesional”) partidului politic care dă Guvernul. Chiar dacă el este adus pe funcție din postura de „tehnician”. El participă la realizarea unui program politic de o anumită culoare politică. Este un om politic de o anumită culoare politică determinată de „solidaritatea membrilor guvernului”.

Președintele Iohannis a observat perfect care îi este rolul și locul în această problemă spinoasă. După părerea mea, nu a fost un conflict de natură constituțională între Președintele României și ministrul justiției din Guvernul Dăncilă, mi se pare absurdă o astfel de pretenție, este un conflict juridic de natură constituțională între executiv și puterea judecătorească. Acesta este adevărul! Curtea Constituțională ar fi trebuit să respingă sesizarea ministrului justiției ca inadmisibilă. CCR trebuia să observe toate articolele relevante din Constituție și să constate care sunt limitele constituționale ale ministrului justiției ca „autoritate față de procurori” și care sunt limitele „Consiliului Superior al Magistraturii” ca apărător al „independenței justiției”. Pentru că aici suntem în fața unei evidente acțiuni administrative cu implicații majore (cerere de revocare din funcție) asupra independenței unui procuror!

Întrebările pe care Președintele României le observă că apar în urma acestei decizii ciudate a CCR se cuvine a fi clarificate. Faptul că vor urma consultări cu toți actorii vieții sociale din România și nu este exclus ca cetățenii să fie chemați să se pronunțe asupra independenței justiției dar și asupra compunerii CCR - mai rămânem la membri politici sau mergem către specialiști ai dreptului, către magistrați -, nu poate fi decât un lucru bun. Eu o consider ca fiind un moment în care, potrivit vorbei populare, „rupem coada pisicii”.

Eu sper să fie și momentul în care cetățenii țării vor înțelege că absenteismul de la vot, ne poate duce către dictatură. CCR tocmai a făcut dovada că este dispus să sprijine instaurarea dictaturii în România, iar componența politică a CCR este una din cauzele majore ale acestui comportament.

O decizie a Curţii Constituţionale nu poate fi discutată prin referendum

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că o decizie a Curţii Constituţionale nu poate fi discutată prin referendum, precizând însă că sunt tot mai mulţi politicieni care pun sub semnul întrebării anumite aspecte ale independenţei Justiţiei şi, dacă va fi nevoie, poate fi convocat un referendum pe această temă.

Să fie clar. Nu decizia CCR privind „revocarea lui Kovesi” poate fi supusă unui referendum ci comportamentul unor politicieni care neagă anumite aspecte ale independenței Justiției!

Cum ne-a obișnuit, președintele Klaus Iohannis refuză să acționeze ca parte a unui conflict. Este deranjant pentru tot felul de indivizi care se visează ca mari luptători ai libertății. Dacă este să acceptăm că trăim într-o democrație, atunci să ne comportăm ca atare.

„Este, sigur, o discuţie care se poate purta, dacă se impune sau nu un referendum, însă aici apar anumite riscuri. O decizie a Curţii Constituţionale nu poate fi discutată prin referendum. Prin referendum pot fi discutate problemele din punct de vedere al construcţiei statului, dar în domeniu (...) statul are o abordare foarte clară de mai bine de zece ani încoace, şi anume independenţa procurorilor şi nesubordonarea politicului. Acest lucru este foarte bine ancorat în Justiţia românească şi nu cred că trebuie supusă acum această chestiune unei consultări populare. Dar, sigur, vedem din păcate că sunt tot mai mulţi politicieni care pun oarecum sub semnul întrebării anumite aspecte ale independenţei Justiţiei şi, dacă va fi nevoie, putem să convocăm un referendum pe această temă”

Această declarație a președintelui Klaus Iohannis pune punct sau înlătură pozițiile exprimate anterior de unii actori politici.

Dacian Cioloș, în stilul lui ambiguu, „a recomandat” posibilitatea ca cetățenii să poată să se exprime prin referendum asupra unor decizii instituționale, așa cum sunt deciziile CCR.

„Curtea Constituţională e politizată şi ia clar decizii subiective, în sprijinul intereselor politice ale PSD de a controla justiţia. Majoritatea actuală din Parlament nu are legitimitate politică să încerce subordonarea justiţiei, nu a fost votată pentru asta. E nevoie de o modalitate prin care cetăţenii să se poată exprima faţă de aceste decizii instituţionale care ies clar din mandatul primit la alegeri. Un referendum mi se pare foarte oportun pentru a tranşa în privinţa dorinţei românilor de a continua lupta împotriva corupţiei”

Președintele Iohannis a închis subiectul. Deciziile CCR nu se discută prin referendum.

Traian Băsescu, în postura de băgător de seamă, recomandă urgent un referendum cu tema „implicarea președintelui în numirea șefilor de parchete”. Până atunci să nu dea curs Deciziei CCR. Altă aiureală. El așa ar face. Știm. S-a comportat ca un aiurit. De aceea nu am avut un avans ala democrației în România. Mai grav, majoritatea actelor normative impuse pe timpul președinției sale au fost modificate de puterea PSD-ALDE astfel că predictibilitatea instituțională asigurată de lege s-a cam dus naibii. Ce se impune cu ciomagul, se distruge cu un ciomag mai tare.

Nu mai spun de numărul mare de ONG-uri, care mai de care mai ciudate care cer ca președintele Iohannis să se consulte cu ele ce să facă. Dorința unora de a deveni „personalități” este deja de notorietate. Mai toți din categoria „Gabriela Firea a lui Pandele”!

CCR a trecut o linie roșie. Tudorel Toader dă garanții. Cine îl mai crede?

S-a produs ce nu trebuia să se producă. Dar, ca să fiu foarte sincer, societatea a avut la dispoziție semnale în urma unor decizii ale CCR că „onorabilii” judecători constituționali au chef să „rescrie legile”. Și-au atribuit „competențe de legiferare pozitivă”, o încălcare gravă a prevederilor Constituționale! În această decizie, care „soluționează” conflictul de natură constituțională între Președintele României și Guvernul României suntem în fața unei noutăți din mai multe puncte de vedere, printre care și cea a „legiferării” impunând Președintelui României un mod de acțiune!

CCR încalcă, astfel, un principiu de bază: libertatea înseamnă responsabilitate. Constrângerea, elimină responsabilitatea. Prin această decizie, CCR restrânge libertatea de decizie constituțională și legală a Președintelui României, îl transformă într-un „notar” care are doar rolul să semneze, pentru formalitatea actului, decizia unui ministru! Pur și simplu, decizia CCR îl pune pe Președintele României din postura de reprezentant al statului în postura de executant al deciziilor Guvernului! Ba chiar în subordinea ministrului justiției! Inadmisibil!

În explicațiile date de ministrul justiției, Tudorel Toader, care reclamă expertiza lui de „judecător constituțional”, eu găsesc contradicții pentru că individul judecă și se pronunță limitat, fără a dori să accepte faptul că el are obligația să urmeze o linie politică în materie judiciară care să îmbunătățească starea actuală și nu să o compromită.

"Sigur că am aşteptat-o cu interes, cu preocupare (...), dar, pe fond, ce am scris acolo, ce am susţinut la Curte este în deplin acord cu convingerea mea profesională din domeniul dreptului constituţional şi zic eu şi astăzi este în deplin acord cu exigenţele constituţionale. Prin urmare, am aşteptat decizia cu preocupare. În acelaşi timp, profesional vorbind, am primit-o ca pe o revenire sau un început de revenire spre normalitate"

"Cineva spunea că fraza aceea, sintagma aceea din Constituţie, că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei nu are nicio reflectare în activitatea judiciară. (...) Ce face decizia de astăzi? Valorifică principiul constituţional care dă această autoritate ministrului Justiţiei în raport cu activitatea procurorilor, dar în raport cu activitatea administrativă, (...) nu cu activitatea de realizare a urmăririi penale"

Citind cele de mai sus, am impresia că Tudorel Toader și-a propus, ambițios, să „rezolve” dilema autorității ministrului justiției în relația cu procurorii asupra cărora are o autoritate potrivit apendicului din articolul 132 alin. (1): „... sub autoritatea ministrului justiției”. O scaldă, avocățește, cu formularea „... dă această autoritate ministrului Justiţiei în raport cu activitatea procurorilor, dar în raport cu activitatea administrativă ...” numai că, să ne fie cu iertare, dar din moment ce poate schimba statutul unui procuror care îndeplinește o funcție de conducere, după cum consideră el, Președintele României care numește acel procuror în funcție fiind obligat, potrivit acestei decizii a CCR, să emită decretul prezidențial necesar (evident, pentru că așa vrea ministrul justiției!), stabilitatea și independența procurorilor se duce pe apa sâmbetei.

Vorbim de oameni, da, de oameni, pentru că procurorii sunt și ei oameni, la fel ca judecătorii dar și alte persoane care activează în sfera judiciară, vorbim despre cariere profesionale, vorbim despre ambiții, dorințe etc. Exemplul la îndemână este chiar Tudorel Toader care și-a pus ambiția la încercare, a ales „o victimă” pe placul puterii politice PSD-ALDE și a acționat pentru „lămurirea” competențelor ministrului justiției față de statutul procurorilor. Evident că nu poate interveni în dosarele penale, așa spune constituția dar le poate opri, le poate întârzia, poate determina punerea lor la sertar. Procurorii șefi au competența controlului ierarhic asupra procurorilor din subordine iar etapele pe care dosarul penal le parcurge până ajung în fața unei instanțe de judecată sunt aprobate de procurorul ierarhic superior. Ei bine, dacă aprobarea acestuia nu vine, dosarul intră la sertar până procurorul ierarhic superior îi dă acceptul! Așa s-a procedat înainte de anul 2004, așa se va proceda de acum înainte! Această decizie ne întoarce la perioada de dinaintea integrării în Uniunea Europeană!

Consider perversă următoarea declarație a lui Tudorel Toader, tocmai pentru considerentele de mai sus:

"Decizia nu afectează, nu diminuează independenţa funcţională a procurorilor. De ce? Pentru că, iar, scrie în Constituţie şi Constituţia nu poate fi schimbată decât prin revizuire. Prin urmare (...), statutul de magistrat şi independenţa procurorului - convingerea mea fermă este că nu va fi afectat statutul de către această decizie"

O consider perversă și pentru că nu s-a abținut și a mai pus la dispoziție „o judecată”. Una care scoate în evidență una din „durerile” avocaților, statutul de egalitate în fața instanței cu procurorii.

"Sigur că şi procurorii şi judecătorii se numesc în Constituţie magistraţi. Sigur că mai mult procurorii ţin la această asociere cu judecătorii de magistraţi, dar funcţional, constituţional sunt competenţe diferite şi moduri de organizare, funcţionare diferite. Spre exemplu, procurorii funcţionează pe principiul subordonării ierarhice, faţă de şefii lor, principiu pe care nu-l găsim la judecători"

Cum ar veni, procurorii sunt magistrați dar nu prea sunt magistrați. O gândire îngustă. Foarte îngustă. De aceea mă voi folosi de terminologie pentru a arăta că individul este de rea credință.

Termenul „magistrat” (din latină de la magistratus = autoritate)

MAGISTRÁT, magistrați, s. m. 1. Membru al corpului judiciar (judecător, procuror). 2. Funcționar superior sau înalt demnitar. 3. (În Roma antică) Cetățean ales într-o funcție publică înaltă. – Din fr. magistrat. Cf. lat. magistratus. DEX 2009

Procurorul este magistrat pentru că el este o autoritate, constituțională! Nu este doar o favoare profesională. Potrivit art. 131 din Constituție, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor și își exercită atribuțiile prin procurorii constituiți în parchete. În activitatea judiciară, procurorii nu se supun nici unei alte autorități! Ei se supun doar legii.

Ei bine, explicațiile lui Tudorel Toader capătă, în înțelesul corect al prevederilor constituționale, un alt înțeles. Ne arată un comportament superficial al individului, ba chiar este o explicație care, făcută public, exprimă disprețul față de procurori și dorința lor de a li se recunoaște calitatea de autoritate în materie judiciară! Acest mod de gândire simplist, întărește convingerea mea că acest Tudorel Toader a urmărit o răzbunare pe procurori și în special pe Laura Codruța Kovesi care l-a „neglijat” în importanta lui funcție de ministru al justiției. Nu este exclus ca acasă, Tudorel, în fața oglinzii, să fi luat o atitudine „războinică” și să fi exclamat: le-am tras-o!

Reacțiile procurorilor și nu numai a lor (!), sunt semnificative:

Declarația de principiu a procurorilor

"Activitatea noastră se va derula întotdeauna în conformitate cu rolul constituţional prevăzut de art. 131 alin. (1) din Constituţia României, apărând interesele generale ale societăţii, ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Respectăm competenţele ministrului Justiţiei privind politica penală a statului, precum şi atribuţiile concrete în anumite domenii, dar aceste competenţe nu validează în niciun fel implicarea factorului politic în modul de instrumentare şi soluţionare a cauzelor penale. Ministrul Justiţiei nu are şi nu va avea nicio implicare şi niciun rol în activitatea noastră profesională ori în vreo cauză penală sau civilă pe care o avem spre soluţionare sau la care participăm în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Public. Singura instituţie care gestionează cariera procurorului şi singurul garant al independenţei procurorilor este Consiliul Superior al Magistraturii, (...) ministrul Justiţiei neavând şi neputând să aibă niciun fel de rol sau implicare în cariera individuală a procurorului, acest principiu neputând să fie modificat prin inserarea unei alte sintagme în decizia Curţii Constituţionale, instituţie ce nu are competenţă de legiferare pozitivă"

Daniel Horodniceanu, procurorul-șef al DIICOT

"Prin decizia de astăzi, Curtea Constituţională a plasat de fapt parchetele nu sub autoritatea, ci sub exerciţiul potenţial discreţionar al ministrului Justiţiei, care este om politic sau, după caz, susţinut politic. Garantul constituţional al independenţei Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, a fost redus la un rol steril, invitat să facă figuraţie"

"Este o aberaţie logică dacă vrem o justiţie independentă. În această consacrare a interpretării legii, linia de demarcaţie între puterile statului este ştearsă în detrimentul independenţei unei părţi din autoritatea judecătorească, magistratul procuror. Asta fără a pune în discuţie caracterul obligatoriu al deciziei CCR"

DNA

"Este momentul să tragem un semnal de alarmă şi să ne exprimăm îngrijorarea faţă de potenţiala afectare a statutului de independenţă a procurorilor, care reprezintă o premisă esenţială a luptei împotriva corupţiei. Fără garanţiile legale existente în prezent, lupta împotriva corupţiei nu ar fi fost posibilă, iar pierderea acestor garanţii riscă să afecteze grav investigaţiile desfăşurate de procurorii anticorupţie"

CSM

"Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de decizia de astăzi a Curţii Constituţionale şi aşteaptă cu interes motivarea acesteia, în principal pentru clarificarea naturii avizului CSM în procedura revocării din funcţia de conducere a unui procuror-şef. Secţia pentru procurori reiterează în acest context necesitatea garantării independenţei magistratului procuror, ca o condiţie a unei justiţii independente"

Evident, trebuie să remarc și poziția luată de Partidul Național Liberal. Nu este de acord cu această decizie a CCR și va căuta să acționeze, în limitele legii, pentru a o anula. Chiar dacă va fi nevoie de o modificare a Constituției!

Am lecturat și o parte din discuțiile care au avut loc în cadrul comisiei parlamentare de revizuire a Constituției finalizate cu Legea de revizuire a Constituției din 18 septembrie 2003.

Am remarcat o singură poziție care cerea ca ministrul justiției să nu facă parte din CSM și măsuri pentru întărirea independenței justiției. Autorul lor, Emil Boc, parlamentar al PD. Nu a reușit. Majoritatea parlamentară era asigurată în 2003 de PSD și PRM!

Comisia lui Iordache este un pluton de execuție a independenței justiției

Declarațiile președintelui PNL, Ludovic Orban- 22 noiembrie

Comisia parlamentară ref la legile justiției, pluton de execuție a independenței justiției

Ludovic Orban: După cum bine știți am luat decizia să ne retragem de la simulacru de dezbatere care se desfășoară la P1, sub conducerea emitentului ordonanței 13. Aceasta nu este comisie parlamentară, ci este pluton de execuție a independenței justiției, a independenței puterii judecătorești. Nu putem accepta să fim părtași la un simulacru de dezbatere care să ducă la niște consecințe care vor fi  extrem de grave pentru democrația și pentru independența justiției în Romania.

Astăzi, în Birourile Permanente Reunite, a fost respinsă solicitarea noastră să se amâne dezbaterile și să se solicite un punct de vedere din partea Comisiei de la Veneția așa cum este înscris și în raportul MCV, și așa cum au declarat și oficialii europeni. Ne vom adresa ca grupuri parlamentare Comisiei de la Veneția pentru a solicita un punct de vedere și eventual pentru a se trimite o delegație sau o misiune în Romania in măsura în care este posibil.

De asemenea vom ataca la CCR hotărârea Parlamentului prin care  s-a modificat regulamentul acestei comisii speciale transformată în pluton de execuție independența justiției, pentru că nu ni se pare normal ceea ce se întâmpla, nu este o dezbatere normală, nu este firesc să fie anulat dreptul la opinie, dreptul la argumentație , dreptul la exprimarea punctului de vedere, dreptul la dezbatere serioasă la care să participe toți reprezentații societății civile implicați și reprezentații instituiților din justiție.

Și nu în ultimul rând mă gândesc ca poate îi vine lui Dragnea mintea de pe urmă și o să le ordone, pentru că numai de ordine ascultă Iordache și cu ceilalți, să se comporte democratic, să respecte dezbaterile parlamentare și să oprească acest foc continuu în care acești indivizi care zic ei ca sunt într-o comisie parlamentara, de fapt, execută un caz pentru a distruge independența din justiție.

Jurnalist: Ce contestați mai exact la Curtea Constituțională?

Ludovic Orban: Vă vom prezenta public conținutul sesizării.

Acțiune de protest la Parlament

Jurnalist: Ați anunțat deja un miting în jurul Parlamentului. Mai faceți și in țară același tip de manifestări?

Ludovic Orban: După cum ați putut constata majoritatea guvernamentală a refuzat programarea la ședința de luni a zilei de dezbatere și de vot asupra moțiunii. Neștiind când va avea loc moțiunea nu am avut posibilitatea de a obține aprobările pentru organizarea de mitinguri. Cu siguranța vom organiza o acțiune de protest la Parlament in cursul zilei de mâine.

Astăzi au convocat Birourile Permanente Reunite în loc sa facă o programare decenta pentru luni, marți, săptămâna viitoare, pentru că este un termen minim de 3 zile constituțional din momentul citirii până la momentul dezbaterii și votul moțiunii de cenzură. Pe repede înainte, de azi pe azi sau de azi pe mâine așa cum fac si la comisia juridică și în general există un asalt de propuneri legislative care tind să transforme Parlamentul într-o ceată de slugi , evident nu noi, care ascultă de ordinele lui Dragnea și nu de voința cetățenilor.

Jurnalist: PNL se retrage  definitiv de la lucrările comisiei?

Ludovic Orban: Nu revenim la lucrările comisiei decât dacă se reiau dezbaterile și decât daca dezbaterile se realizează in conformitate cu regulamentul, cu regulile democrației și dacă este permisa exprimarea argumentaților atât a reprezentanților noștri pe fiecare articol de lege, pe fiecare propunere, cât și a reprezentanților societăților civile. Nu poți să bagi pumnul în gura oamenilor care vor să exprime puncte de vedere care sunt diferite de punctul tău de vedere. Aici parca ei lucrează după ceas, probabil au primit un termen de finalizare al raportului, nicidecum sa dezbată serios modificările.

Jurnalist? Dar dezbaterile au loc și la această oră. S-a votat, a fost democratic.

Ludovic Orban: Numai votul nu înseamnă democrație. Democrație înseamnă sa ții cont de voința care există în societate, democrației înseamnă sa asculți reprezentanții societății civile, democrație înseamnă să respecți drepturile și libertățile fundamentale, democrație înseamnă de exemplu, atunci când vii cu niște propuneri legislative în spatele acestor propuneri legislative să existe o motivare, temeiuri, studii de impact, nu exista nimic, exista graba PSD-ului și a ALDE de a trece aceste modificări la legile justiției pentru a-și rezolva probleme personale.

Jurnalist: Cum vedeți criticile vehemente pe care vi le-a adresat Tăriceanu pentru că ați fost prezent la o dezbatere cu doamna Kovesi?

Ludovic Orban: Permiteți-mi să vă spun că este o denaturare grosolana a  evenimentului.

Eu am fost invitat la o dezbatere de grupuri de dialog social. La aceasta dezbatere am întrebat cine sunt invitați, mi s-a confirmat ca sunt fost invitați reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare, reprezentanți ai societății civile, reprezentanți ai uniunilor de judecători, de procurori, reprezentați ai CSM. Nici nu știam că va fi prezentă doamna Kovesi.

Am fost la o dezbatere pe tema legilor justiției, la care evident erau implicate personalități din societatea civilă, organizații neguvernamentale, iar faptul că a existat și doamna Kovesi acolo nu mi s-a datorat mie.

Sesizarea Inspecției Judiciare de către șeful CSM pentru atacul lui Tăriceanu la independența Justiției.

Șeful CSM a reacționat la „apelul” trândavului la minte Călin Popescu Tăriceanu și a sesizat Inspecția Judiciară. Foarte bine. Este nevoie de așa ceva. O decizie legală și formală a Inspecției Judiciare poate fi folosită pentru a califica comportamentul lui Tăriceanu exact ca oricare altă decizie cu caracter oficial. Iar Tăriceanu nu este la prima ieșire anti-Justiție. Este adevărat că nu există o sancțiune în înțelesul sancțiunii penale, așa cum și-ar dori mulți dintre cei care s-au săturat de tâmpeniile debitate de Tăriceanu și apropiații lui însă există această sancțiune morală, a persoanei care încalcă principiile statului de drept, a persoanei care se ascunde în spatele discursului politic pentru a ataca ordinea de drept. În mod normal, o astfel de decizie ar trebui să fie urmată de refuzul populației de a sprijini pe cel care îi neagă dreptul la democrație. Dar ... suntem în România iar aici, la noi, se pare că multe sunt posibile. Pe fondul unei lipse acute de educație cetățenească, desigur.

Având în vedere solicitarea publică conținută în documentul intitulat 'Apel către parlamentari', publicat pe pagina oficială de internet a Senatului României, la 16 octombrie, sub semnătura președintelui Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, precum și mesajele promovate în cadrul unor serii de apariții mediatice recente, prin care domnia sa reia apelul 'către parlamentarii din ambele Camere să refuze a se mai pronunța în vreun fel până la finalul legislaturii asupra cererilor venite de la DNA', președintele Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 30 alin. 1 din Legea nr. 317/2004 privind CSM, a sesizat Inspecția Judiciară în vederea efectuării cu celeritate a verificărilor necesare pentru a stabili dacă, prin afirmațiile asumate instituțional de președintele Senatului României și dezbaterea mediatică subsecventă a acestora, a fost adusă atingere independenței justiției în ansamblul său

Ce face Tăriceanu este nu doar o „atingere a independenței Justiției”, este mai mult și mai grav. Împiedică actul de justiție ! Sesizările procurorilor sunt acte procedurale, obligatorii pentru procurorii care, în interesul general al societății (poate află și Tăriceanu de această competență constituțională a procurorilor !), sunt obligați să cerceteze orice faptă care aduce atingere ordinii de drept.

Prin demersul său, prin mediatizarea ideilor sale, Tăriceanu se opune prevederilor Constituționale și procedural penale. Se folosește de puterea dată de funcția publică pentru a împiedica Justiția să își îndeplinească rolul constituțional și legal. Acesta este adevărul. Nu altul !

Tăriceanu încalcă într-o manieră grosolană jurământul depus la investirea în calitatea de membru al Senatului. A jurat să respecte Constituția și legile țării. Ei bine, acum dar și anterior, le-a încălcat. Este inacceptabil că nu există o sancțiune imediată pentru un astfel de parlamentar. Este inacceptabil că astfel de persoane mai pot sta în Parlament. Nu accept ideea că cei care votează un parlamentar sunt de acord cu încălcarea prevederilor constituționale și ale legilor în vigoare. Îmi este imposibil să cred așa ceva.

Culmea, cu astfel de discurs Tăriceanu speră să obțină voturi pentru a ajunge la guvernare după 11 decembrie alături de alții ca el, din PSD. Trist.

Intervenția de azi a lui Crin Antonescu la sediul PNL

Conferința de azi, ora 12.30, susținută de Crin Antonescu la sediul PNL a fost necesară. A fost oportună și justă.

Iau de la HotNews declarațiile complete ale lui Crin Antonescu. Mă folosesc de o publicație băsistă, totuși. Pentru că nu există publicații pro-PNL.

Necesară. Schimbarea din funcție a procurorului Papici a generat un schimb dur de replici și de afirmații din partea lui Băsescu și a acoliților lui, în special Monica Macovei, pe de o parte și Victor Ponta și apropiații lui din PSD pe de altă parte. La acest schimb de replici, s-a adăugat presa, cu poziții pro și contra unuia sau altuia. Deși au invocat „independența Justiției”, fiecare parte a încălcat-o grosolan. Practic, reacția violentă a lui Băsescu a confirmat că schimbarea procurorului Papici (la final de mandat, puțin cam prelungit, totuși) îi produce o stare de disconfort. Nu de independența justiției este vorba aici, pentru Traian Băsescu ci pierderea unui pion important al controlului de către al asupra Justiției. Răspunsul lui Victor Ponta la situat pe acesta pe aceeași baricadă cu Băsescu. Practic, Ponta a vrut să îi arate lui Băsescu că el este mai tare, că el are posibilitatea să controleze Justiția. Crin Antonescu vine azi și pune problema în cadru instituțional, forțat fiind de poziția lui Victor Ponta. Exista pericolul ca populația să înțeleagă, după declarațiile lui Ponta, că USL - în totalitate - vrea să își subordoneze Justiția. Practic, prin declarațiile lui, Victor Ponta a creditat campania Monicăi Macovei la Bruxelles că USL dorește subordonarea Justiției. Numai și pentru acest motiv intervenția de azi a lui Crin Antonescu vine să demanteleze afirmațiile lui Macovei, Băsescu și a întregii găști PMP care urlă de două zile.

Oportună. Este o declarație care vine la momentul potrivit. După ce s-au exprimat „forțele politice” majore. Băsescu și PSD prin Victor Ponta. Este venită la momentul potrivit pentru că PNL are acum posibilitatea să arate că există o diferență majoră, doctrinară, față de PSD. Cu această ocazie, s-a făcut și o reamintire asupra actului de coabitare cu precizarea opoziției lui Crin Antonescu și a PNL asupra lui. Practic, s-a dat de înțeles și s-a arătat cum, pactul Băsescu - Ponta a fost unul de împărțire a puterii între cei doi cosemnatari. Inclusiv a puterii Judecătorești. Iar Crin Antonescu a arătat cum s-a făcut această împărțire.

Justă. Această intervenție vine și arată, pe larg, care este starea normală. Cum trebuie să fie Justiția în statul de drept și cum sunt obligați să se comporte actorii politici, indiferent de poziția ocupată la un moment dat față de Justiție. A arătat care este adevărul.

Intervenția de azi a lui Crin Antonescu pune, deja, în dificultate pe ceilalți actori politici. Crin Antonescu și PNL sunt în opoziție față de Traian Băsescu și ai lui dar și față de PSD. În mod real, Crin Antonescu a explicat și exemplificat conceptul liberal de independență a Justiției. Cel înscris în statutul partidului. Obligă însă Justiția să iasă în public pentru a arăta cum se poziționează. A cerut Procurorului General să iasă în presă și să explice populației de ce a luat această măsură. Obligă CSM să ia o poziție cu privire nu doar la intervenția lui Ponta ci și cu privire la intervenția lui Băsescu. Mai mult, a atras atenția actorilor din Justiție că salariile lor vin din taxele și impozitele plătite de populație și că au salarii cu mult peste media salariilor din România. Pentru ceea ce primesc, Crin le atrage atenția actorilor din Justiție că trebuie să se justifice în fața cetățenilor. Nu să se ascundă după tot felul de „principii” inventate de unii și de alții.

Pe lângă frumusețea discursului lui Crin Antonescu eu am mai observat cele de mai sus. Nu este exclus să existe și alte înțelesuri. Pentru că, este evident, acest discurs are o mai mare încărcătură și valoare decât am putut eu acoperi.


„Declaratiile complete ale lui Crin Antonescu:

    - Prin atributiile constitutionale, premierul nu poate si nu are nevoie nici sa dea explicatii, nici mesaje in numele procurorului general
    - Seful statului intervine si foarte apasat acorda cu totul disproprortionat. Tine sa ne informeze ca a pus mana pe telefon, l-a sunat pe procurorul general si folosind o incarcatura simbolica, i-a spus <>. E la fel de inacceptabil
    - Sint doua mesaje la fel de grave
    - Nu stiu daca in ce-l priveste pe Ponta aceasta a fost intentia sa, mi-ar placea sa cred ca nu
    - Cu siguranta in ce- priveste pe Basescu aceasta a fost intentia. Nu ne putem permite sa-l desconsideram
    - Impresia generala a unor mesaje de forta, pe deasupra legii, a principiilor si a cetatenilor. Mesaje de forta care vor sa spuna <> sau <> in cazul presedintelui
    - Miezul mare, profund al unei teme importante si dureroase, independenta justitiei in Romania. Invocam mereu ba Comisia Europeana, nu invocam niciodata cetateanul roman
    - Daca dorim un sistem de justite indepent si eficient nu avem datoria sa-l facem pentru CE, MCV, ci pentru cetateanul roman si numai pentru el
    - Prima problema dincolo de detalii e ca uitam de acest unic si adevarat beneficiar, care e cetateanul
    - Se vorbeste in Romania de multa vreme ca si cum Parchetul General, instantele, ar fi obiectul unui joc intre politicieni si ar trebuie sa deserveasca aceste grupuri de oameni politici
    - Cetatenii acestei tari platesc banii din care se fac bugete semnificative tuturor institutiilor din justitie, din care se acorda salarii considerabile in raport cu salariile din Romania
    - In ce priveste aceasta situatie pe care am descris-o fara menajamente, e de spus din partea mea un lucru: nu ma leaga nimic din trecut si nu am planuri de viitor cu Basescu
    - Am inca planuri de viitor si majore cu Ponta, avem impreuna obligatii si responsabilitati majore
    - Victor Ponta trebuie sa stie ca oricine, nu doar Basescu, incearca sa intimedeze, influenteze sau controleze procurori sau instante va avea in mine un adversar la fel de hotarat, de determinat precum l-a avut Basescu in toti acesti ani
    - Ponta stie acest lucru, din discutiile noastre inainte de a forma USL, din spiritul in care am construit programul acestei aliante, din miile de kilometri parcursi impreuna prin aceasta tara si stie bine ca in aceasta privinta, dreptate pana la capat, inseamna independenta justitiei, nu preluarea de catre noi a controlului asupra justitiei de la Basescu
    - Sper in continuare ca Ponta stie aceste lucruri si ca cele intamplate recent au fost o greseala
    - Avem o consecinta logica, vicioasa dar fireasca, a trocului care s-a facut pentru numirea sefilor parchetelor
    - Am spus atunci ca e momentul si obligatia ca respectand regulile convenite cu Comisia Europeana, angajamentele noastre, sa dam sansa unor oameni independentei, nelegati de trecut, sa vina la conducerea parchetelor si sa nu aiba alt sef decat cel care nu se schimba niciodata, cetateanul roman si legea
    - Ponta si Basescu au facut o intelegere politica si spiritul sau se regasete azi in declaratiile pe care le fac
    - Atunci PNL a renuntat la Ministerul Justitiei
    - Asa cum niciunul dintre adversarii mei nu poate veni sa spuna cutare procuror e omul lui Antonescu, nu poate veni sa spuna ca am incercat sa pun pe cutare procuror, la fel atunci am spus in baza unui astfel de sistem de impartire a influentei asupra justitiei, de lotizare a conducerii parchetelor, PNL se retrage, nu participa la asta
    - Am criticat in repetate randuri nemultumiri, indoieli, coincidente legate de activitatea unor parchete, dosare, de modul in care inregistrari din stenograme circula in presa, si nu retrag nimic
    - Niciodata insa nu am incercat sa promovez un procuror, sa influentez schimbarea lui
    - S-a ratat un moment si am ajuns azi sa riscam sa vedem astfel de mesaje profund nedemocratice. O justitie independenta nu e impartita pe parcele de influenta, ci este reprezentata de oameni care trebuie sa aiba forta de a-si apara independenta. Azi se discuta ca nu e corect ca un premier sa vorbeasca in numele procurorului general, pe buna dreptate. De ce nu avem un procuror general care sa iasa si sa spuna el, acesta e punctul meu de vedere.
    - Avem un presedinte care spune cu nonsalanta ca sa transmita mesajul catre oameni din sistem <>, ca i-a dat telefon procurorului general
    - Unii vorbesc de suspendare. Cred ca glumiti. Faptul ca i-a dat telefon numai intr-o cheie comica poate fi interpretat ca motiv de suspendare. Sunt sefi de institutii, cu responsabilitati, care trebuie sa comunice. Basescu merge cu ideea acestui autodenunt mai departe, dar cum pot discuta de suspendare cat procurorul general nu iese si spune: am primit un telefon neconstitutional de la presedinte, apar independenta institutiei si nu pot sa permit asa ceva.
    - Tema noastra nu poate fi cine a mai castigat un pas in aceasta competitie ilegitima de influentare a justitiei, ci independenta justitiei cu adevarat. Eu cred ca aceste lucruri nu mai pot fi discutate doar in studiourile de televiziuni
    - In momentul in care presedintele spune de premier ca a intrat cu bocancii in justitiei, cand premierul spune de presedinte ca a condus justitia prin telefoane, de un prim procuror ca a facut dosare politice si e basist, ele trebuie sa faca si subiectul unei dezbateri in Parlament
    - Voi cere o dezbatere la Senat despre starea justitiei in Romania
    - Voi cere o dezbatere ampla, deschis, la Senat, despre starea justitiei, sa invitam presedintele si premierul, sa invitam procurorul general, seful DNA, presedintele CSM. Sa discutam o data deschis si pana la capat aceste lucruri
    - De ce poate sa ajungem, in locul unui troc obscur, la un pact national pentru independenta justitie. Sper sa am sustinerea Senatului si sper ca toti cei implicati sa accepte ca acolo - se poate si in camerele reunite, in Parlament - trebuie discutate aceste lucruri pe fata.
    - S-a invocat posibilitatea decesului pactului de coabitare. Basescu se mai gandeste, nu e treaba mea, presupun ca are motive
    - Nu are niciun rost sa prelungim comedia din jurul acestui document politic, e jenant. Acest document a pus Romania in lumina unei tari semi-bananiere in Europa. In astfel de tari nu exista constitutie, legi, ci intelegeri intre sefi de triburi
    - In momentul in care presedintele Romaniei umbla cu niste foi de hartie stanjenindu-i in chip vadit pana si pe adresanti, pe la masa Consiliului Eurpoean, incercand sa arate acest document ca o carte de vizita si legitimitate  a statului de drept, a fost ceva ingrozitor de jenant
    - Cand premierul a preferat sa se legitimeze cu o foaie de hartie semnata de un presedinte moral demis, atunci Romania a fost intr-o situatie jenanta. Cand discutam despre anularea acestui pact, inseamna sa-l substituim Constitutiei, democratiei. Ne intelegem - doi oameni - ce trece de la mine la tine in sistemul de putere. Asta nu e democratie. Pentru asta nimeni nu a asumat raspunderea public nici la alegeri nici dupa.
    - In aceeasi cheie se pot discuta alte teme: incercarea de influenta si control asupra presei, controlul neconcurential asupra unor zone din econiomie, impartirea bugetului acestei tari. De aceste teme depinde viitorul USL si al acestei tari. Si in USL aceasta e tema: ce ne-am inteles sa facem, ce am spus oamneilor, si ce facem. Sa preluam controlul asupra sistemului organizat de Basescu, sa-l dam la o parte pe el si sa ne asezam noi in locul lui, sau sa schimbam acest sistem pe care l-am criticat?
    - Cred ca discutia aparent inexplicabila, cu un an inainte de prezidenttiale, despre cine va candida sau nu, tot asta ascunde. Tema prezidentialelor nu e una care tine de persoane, nu e semnificativa sub aspectul persoanelor, ci daca Romania va avea un presedinte care sa conduca sistemul lui Basescu in locul lui Basescu sau un presedinte care sa demanteleze acest sistem si sa faca o tara cu adevarat democratica, impreuna cu ceilalti”.

„Intrebari si raspunsuri:

E anuntul de iesire a PNL de la guvernare?
Va dezamagesc, nu.

Din nou il criticati public pe Ponta. Credeti ca va afecta planurile de viitor ale aliantei?
 
Planurile mele de viitor sunt aceleasi. Nu e sa nu se supere Ponta sau Voiculescu, ci ca impreuna cu dl Ponta, cu partidele din USL, sa fie respectate. Nu imi face placere sa critic, nu pot insa sa vad lucrurile dintr-o singura directie. Pentru mine nu mai e relevant ce face Basescu, sigur ca ii amendam derapajele si nu pot sa nu condamn atitudinea unui presedinte care foloseste declaratiile lui Ponta pentru a le lega de Schengen si pentru a oferi motive Frantei. Declaratiile mele de azi doresc sa apere independenta justitiei.

Ati discutat cu premierul?

Nu. Eu sunt absolut de acord si cum stiti privitor la dosarul pe referendum am avut o atitudine publica cand eram presedinte interimar, si nu are legatura cu influentarea justitie. Dar in acest moment ar fi foarte bine ca atunci cand despre un procuror spunem ca a facut dosare politice sa ne adresam CMS, sa ne adresam procurorului general sa dispuna o cercetare. Nu putem merge inainte cu ideea unor basisti dezafectati si basisti activi daca ne convine noua sau nu. Daca s-au facut dosare politice, acest lucru trebuie cercetat. Eu nu am treaba pentru viitor cu Basescu, nu el e partenerul meu, nu el e viitorul in aceasta tara.

Cum mai poate merge PNL intr-o alianta cu un partener care da mesaje nedemocratice?
 
Atragand atentia partenerului, respectand programul de guvernare si indreptand lucrurile din mers. Guvernul nu e un breloc, un obiect pe care Ponta sau eu sa-l avem in buzunar. Daca ai ceva ce nu-ti convine la Ponta, trebuie sa pleci de la guvernare sau invers. Mandatul de guvernare e dat de Parlament si-l exercitam impreuna. O dezbatere politica pe aceasta tema e o manifestare reala a Parlamentului pentru care parlamentul e raspunzator. Am auzi voci care se aud mai rar. Am vedea pozitii oficiale, fundamentale, argumente. Eu nu doresc sa avem un nou episod polemic, ci incerc ca impreuna sa avem un pact national pentru justitie.

Cu mesajul transmis de premier sunteti de acord?
 
Nu. Nu avea de ce sa dea explicatii in legatura cu o schimbare strict interna a Parchetului General. Explicatiile trebuiau date de cei care au luat decizia, ca doar nu a luat-o premierul. Nu cred ca ar fi fost atatea discutii daca la expirarea mandatului ar fi existat o propunere, se stia ca ii expira mandatul. Discutia a iesit de la numirea prin delegare si dupa sapte zile schimbarea, lucruri care nu sunt nelegale, dar premierul nu avea nicio obligatie sa dea explicatii. Vreau sa cred si sper ca a fost doar o greseala.

Dar si dumneavoastra ati avut declaratii publice in care acuzati grav prorcurorii...

Eu nu am vorbit niciodata in numele procurorului general sa spun l-am schimbat pe asta ca era basist. Am spus ca multe decizii dau de gandit, dar una e sa vorbesti ca si cum Procurorul General ar fi membru al guvernului, ca asta e impresia care s-a lasat.

Cum credeti ca va afecta codul insolventei independenta presei?

Nu cunosc, nu am vazut o forma a acestui act in Monitorul Oficial sau pe vreun site, dar noi liberalii nu putem accepta o lege care risca sa afecteze independenta presei sau sa supuna unele institutii amenintarilor, sa nu spun mai mult. In niciun caz PNL nu va da nici cel mai mic concurs unei incercari de a ingradi libertatea presei. Sunt convins ca nici premierul nu doreste asta.

Au subrezit declaratiile premierului mai mult increderea in USL?
 
Increderea e aceeasi, am spus foarte clar de atunci, de la numirea procurorilor, se stabilisera niste reguli, care reguli au fost aruncate la cos, pentru ca s-au inteles doi decidenti politici. Nu am mai auzit nimic de la Bruxelles si s-a pornit pe un partaj cu tenta politica. Rezultatul e acesta. Trebuie sa oprim aceste lucruri.

Aveti mai putina incredere in Ponta?
 
Am aceeasi incredere ca increderea pe care o aveam cand impotriva deciziei noastre, cu pretul renuntarii la Ministerul Justitiei, nu am vrut sa fim parte la un astfel de troc. Acum nu e nimic in plus sau in minus

Mai  aveti incredere in procurorul general?

Am obligatia sa am incredere in toate instantele, am obligatia sa apar libertatea tuturor procurorilor. Nu i-am reprosat nimic, am spus insa ca ar fi bine ca din cand in cand, mai ales in asemenea imprejurari, sa iasa si sa comunice, cu cetatenii Romaniei, pentru ca nu il plateste Ponta, Basescu sau eu, ci cetatenii Romaniei. Ei au dreptul sa stie care e pozitia capului parchetelor. Pozitia acestei institutii care se vrea independenta care este? Cine o exprima? Nici Ponta, nici eu, nici Basescu si nici Antonescu.

Nu e cazul sa insistam, sa facem un dosar ca Basescu a vorbit cu procurorul general, sunt doi oameni liberi, sigur ca pot fi ascultati e alta problema. Nu e nici un fel de problema ca l-a sunat, ci continutul acelei convorbiri si mesajul dat, le spune tuturor procurorilor si probabil si serviciilor, i-am dat telefon si l-am amenintat. Continutul conteaza, nu faptul ca a dat telefon, ca nu e interzis nimanui. Tot Basescu a spus ca nu ai voie sa vorbesti cu un procuror sau judecator. Ba ai voie. Nu ai voie sa-l intimidezi, sa faci presiuni, sa-i ceri o anumita solutie. Ma autodenunt si eu, am vorbit cu presedinta ICCJ, in legatura cu un spatiu al Senatului, daca il putem ceda sau nu. Ce, suntem nebuni, ne intalnim in parc acum?”.

Morar pleacă. Un pas către independența Justiției.

Daniel Morar, acest „luceafăr” al procuraturii din România, supărat nevoie mare pe urecheala trasă de Băsescu ieri, a hotărât să iasă din scenă nu înainte de a arăta lumii cât are de pierdut.

Orgolios, ros de vanitate, procurorul politician fără de partid dar iubitor amarnic de băsescianism, de impunere a interesului propriu în fața interesului general, Daniel Morar nu a putut suporta „trădarea lui Băsescu”. Înclin să cred că numirea lui la CCR a fost o manevră pentru ducerea în eroare a USL, scopul final fiind acela ca Ponta să îl accepte la Parchetul General ca urmare a „coabitării” dintre Ponta și Băsescu. Decât un habarnist la CCR, mai bine un „profesionist” la PG. Ce naiba, CCR nu poate da pedepse penale iar rostul lui în viață este acela de a băga oamenii la pușcărie prin presiuni asupra instanțelor de se impune, indiferent că oamenii sunt vinovați sau nu. Cum între timp Băsescu și Ponta au pus de o înțelegere politică cu privire la numirea procurorilor de la vârful parchetelor, s-a simțit trădat și a ieșit în media cu o declarație de despărțire. Asta nu va însemna că Daniel Morar va deveni un imparțial la CCR. Ferita Sfântul ! Va încerca, după mintea lui pusă între ghilimele, să „judece” de așa natură și să voteze în așa fel încât albul să devină negru și viceversa.

Iau de la Hotnews momentul „biblic”.

"Nu am nici o indoiala cu privire la procedura de detasare a mea in fruntea Ministerului Public. Insa in momentul in care presedintele si premierul iti spun ca e o mare problema de constitutionalitate sau ca esti o problema pentru sistem, trebuie sa pleci."

El nu are a-și reproșa ceva. Ceilalți nu știu să îi aprecieze profesionalismul și competențele. Care, după el, depășesc, cu mult, nivelul societății din România.

Iar în cuprinsul comunicării exemplifică cum este el superior tuturor:


„La expirarea celui de-al doilea mandat, in februarie 2012, am decis sa ramin in fruntea DNA ca sa protejez dosarele grele si procurorii.

Am acceptat sa preiau interimatul la Procuror General pentru acelasi motiv: sa le dau incredere colegilor, sa protejez dosarele, sa se bata in instanta pentru condamnari

In aceasta mare de incertitudine, a aparut la un moment dat o certitudine: oricine poate fi procuror general, mai putin Daniel Morar - a spus-o ministrul de justitie, premierul, presedintele Senatului.

Prin urmare, am decis sa ma retrag din aceasta cursa.

Dupa numirea la CCR trebuia sa devina evident ca nu mai aveam o miza pentru aceasta cursa.

Am renuntat la aceasta cursa pentru a-i da presedintelui Basescu marja de negociere cu ministrul Justitiei si a obtine pentru varful DNA cei mai buni oameni, asta era miza mea.

Doar oamenii foarte buni fac diferenta. Nu cei buni, nu cei medii. Doar oamenii foarte buni sunt cei care conteaza.

Prin urmare, in aceasta cheie trebuie inteleasa declaratia mea in care mi-am exprimat opinia ca in fruntea DNA trebuie sa fie un om din DNA.

Nu am intentionat sa incalc dreptul premierului Romaniei de a nominaliza pe cine vrea si nici pe cel al presedintelui de a numi pe cine vrea

Am vazut aseara ca aceasta atitudine nu convine. Mi s-a spus ca desemnarea procurorilor este o intelegere intre actorii politici si ca nu conteaza ce spun procurorii si judecatorii. 

Aseara am aflat ca sint pe cale sa provoc un conflict intre puterile statului

Am decis sa pun capat carierei mele in fruntea Ministerului Public, nu inainte de a va spune ca ceea ce au facut procurorii este un lucru extraordinar

Le spun magistratilor sa-si pastreze aceasta atitudine.

Cer Comisiei Europene sa manifeste aceeasi exigenta.

Nu am nici o indoiala cu privire la procedura de detasare a mea in fruntea Ministerului Public. Exista o lege exista un text o procedura validata si verificata. 

Insa in momentul in care presedintele si premierul iti spun ca e o mare problema de constitutionalitate, si iti spun tie Morar ca impiedici numirile de procurori, sau ca esti o problema pentru sistem, trebuie sa pleci
Voi cere Consiliului Superior al Magistraturii sa revoce detasarea mea.

Intrebat daca ramine la CCR, unde a fost numit prin decret de presedintele Basescu, Morar a spus "Da".

Da. El este cel mai bun. Nu contează cum îl vedem noi, o parte dintre cetățenii României. Dacă nu ne convine, ne putem trezi cu un dosar penal pentru te miri ce, dosar pentru care procurorii sunt îndemnați „să se bată în instanță pentru obținerea condamnării”. Afirmație lui este o grozăvie ! Procurorii nu sunt obligați, prin lege, să afle adevărul și să ducă la instanță doar cauzele în care fapta și vinovatul sunt dovediți. Procurorii sunt obligați să facă dosare penale, să le ducă la instanță și „să se bată” pentru obținerea condamnării. Ei bine maimuțoiule, tu ai fost, evident, un mare pericol public.