Revocarea „Impostorului poporului”

Comunicat de presă al senatorului PNL Iulia Scântei: De ce trebuie revocat imediat ‘Impostorul Poporului’

În calitate de Senator PNL și membru al Comisiei Juridice a Senatului, voi solicita conducerii PNL în cadrul primei ședințe a Biroului Executiv, sesizarea Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului pentru declanșarea procedurii parlamentare de revocarea din funcție a lui Victor Ciorbea ca urmare a încălcării de către acesta, cu rea-credință, a atribuțiilor prevăzute în Legea de funcționare a instituției Avocatului Poporului (Legea nr. 35/1997) și a jurământului de investire în demnitatea publică de Avocat al Poporului.

Revocarea din funcţie a Avocatului Poporului, ca urmare a încălcării Constituţiei şi a legilor, se face de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, la propunerea birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, pe baza raportului comun al comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului.

De ce trebuie revocat din funcție Victor Ciorbea?

Delegarea către unul dintre adjuncții săi (a celui specializat chiar pe domeniile de referință "justiţie, poliţie, penitenciare, armată") a atribuției de a sesiza în scris și direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de Urgență privind Legile Justiției era o obligație legală a Avocatului Poporului menită să asigure continuitate instituției.

Fuga în concediu pe banii mulți plăți de contribuabilul român și nedelegarea deliberată a atribuției de semnare a unei sesizări la CCR cu privire la neconstituționalitatea Ordonanței de Urgentă privind Legile Justitiei pentru a facilita astfel blocarea activității DNA arată că Victor Ciorbea nu a fost și nu este Avocatul în slujba apărării drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice.

Este Avocatul infractorilor, singurii beneficiari direcți ai efectelor acestei odioase Ordonante de Urgenta care paralizează întreaga activitate a procurorilor DNA, sistând de facto, lupta anticorupție din România.

Conform Legii 35/1997, Adjuncţii Avocatului Poporului îndeplinesc, în ordinea stabilită de Avocatul Poporului, atribuţiile acestuia în caz de imposibilitate temporară a exercitării funcţiei, respectiv în concediul de odihnă al domnului V. Ciorbea.

Avea Victor Ciorbea obligația legală să delege această atribuție? DA!

Potrivit art. 15 din aceeași lege, Avocatul Poporului îndeplinește atribuțiile expres prevăzute în sarcina sa. Legea nu prevede suspendarea exercitării vreuneia dintre atribuțiile sale pe durata concediului de odihnă. Cum ar fi ca toate instituțiile statului să înceteze să funcționeze când le pleacă în concedii șefii cu leafa proaspăt crescută? 

Mai mult, legea prevede că Avocatul Poporului poate delega exercitarea acestor atribuţii adjuncţilor săi sau unor persoane cu funcţii de conducere din cadrul instituţiei.

Delegarea este facultativă atunci când Avocatul Poporului este în activitate la birou, dar delegarea devine obligatorie atunci când titularul funcției, acum Victor Ciorbea, se află în imposibilitate temporară a exercitării funcţiei. 

Mai mult, legiuitorul a protejat continuitatea atribuțiilor Avocatului Poporului, reglementând expres încetarea mandatului acestuia în situația unei imposibilități de a-şi îndeplini atribuţiile mai mult de 90 de zile.

Pentru o imposibilitate temporară a exercitării funcției (până în 90 de zile), mandatul Avocatului Poporului nu încetează, dar acesta trebuie să își delege atribuțiile către adjuncți tocmai pentru a asigura continuitatea acestei importante instituții.

Ar fi rămas la latitudinea adjunctului desemnat, facultatea de a decide dacă sesiza sau nu CCR cu această excepție de neconstituționalitate (pentru că legea nu prevede imperativ obligația Avocatului Poporului de a sesiza CCR).

Principalul partid de Opoziție, PNL are tot dreptul să ceară revocarea din funcție a lui Victor Ciorbea conform art. 9 alin. (2) din Legea 35/1997 pentru încălcarea legii și neîndeplinirea cu bună - credință și imparțialitate a atribuțiilor sale astfel cum îl obliga jurământul depus în plenul Parlamentului. 

Iulia Scântei,
Senator PNL

Scrisoarea adresată de PNL Avocatului Poporului pentru sesizarea OUG 92/2018 la Curtea Constituțională

Către Avocatul Poporului

Domnului Victor CIORBEA,

Avocat al Poporului

Subscrisul Partidul Naţional Liberal, cu sediul în Bucureşti, Aleea Modrogan, nr. 1, Sector 1, Bucureşti, formulează prezenta cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu Excepţia de neconstituționalitate a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr .874 din 16 octombrie 2018.

Stimate domnule Avocat al Poporului,

În ședința de Guvern, din 15 octombrie a.c., a fost adoptată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiţiei.

I.  Prin această ordonanță de urgență au fost modificate și completate următoarele acte normative din justiției: Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 207/2018; Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii; Legea 242/2018 pentru 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018

I. Acest demers legislativ al Guvernului României este neconstituțional din următoarele motive:

1. Conform Art. 115, alin. (4) din Constituție: „Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora."

În opinia noastră, executivul și-a îndeplinit această obligație constituțională doar în ceea ce privește Art. I punctele (5), (6), Art. III punctele (4), (5), (6), (7) și (8), Art. IV, Art. V și Art. VI.

Din lectura atentă a preambulului acestei ordonanțe de urgență, rezultă că puterea executivă nu a motivat existența urgenței adoptării unor măsuri legislative în ceea ce privește Art. I punctele (1), (2), (3), (4), Art. II punctele (1), (2), (3), (4), Art. III, punctele (1), (2), (3) și Art. VII.

Subliniem faptul că emitentul ordonanței de urgență nici măcar nu se referă, nu pomenește despre textele normative modificate prin prevederile mai sus arătate ale acestei ordonanțe de urgență. Așadar nici măcar nu încearcă să motiveze existența urgenței. Procedând astfel, guvernul încalcă norma constituțională prevăzută la art. 115 alin.(4) teza finală, încălcând totodată și prevederea de la art. 1 alin.(5) . De asemenea, nerespectând normele constituționale care prevăd delegarea legislativă, puterea executivă încalcă atribuția esențială a puterii legislative, încălcând principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, ordonanța de urgență fiind adoptată cu încălcare art. 1 alin. (4) din Constituție.

2.) Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiţiei încalcă dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituția României referitoare la obligativitatea erga omnes  a deciziilor Curții constituționale. Prin Decizia 45 din 30 ianuarie 2018 privind admiterea obiecției de neconstituționalitate  a dispoziţiilor art. I pct. 2 [cu referire la art. 2 alin. (3) teza a treia]; pct. 7 [cu referire la art. 5 alin. (1) tezele penultimă şi ultimă şi alin. (2) teza a doua]; pct. 9 [cu referire la art. 7 alin. (5) şi (7)]; pct. 12 [cu referire la art. 9 alin. (3)]; pct. 44; pct. 53 [cu referire la art. 39 alin. (3) şi (5)]; pct. 54 [cu referire la art. 40 alin. (4)]; pct. 69 [cu referire la art. 49 alin. (1)]; pct. 77 [cu referire la art. 52 alin. (3)]; pct. 87 [cu referire la art. 53 alin. (1), (2), (7), (8), (9) teza întâi şi (10)]; pct. 88 [cu referire la art. 54 alin. (3)]; pct. 97 [cu referire la art. 58 alin. (1) sintagmele "ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite" şi "precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului Justiţiei"]; pct. 108 [cu referire la art. 62 alin. (1^2) şi (1^3)]; pct. 109 [cu referire la art. 62 alin. (3) sintagma "nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi art. 8" prin raportare la art. 62 alin. (1^3)]; pct. 112 [cu referire la art. 62^2, 62^3 şi 62^4]; pct. 134 [cu referire la art. 73 alin. (2)]; pct. 143 [cu referire la art. 82 alin. (2) sintagma „funcţia de ministru al justiţiei“]; pct. 144 [cu referire la art. 82 alin. (2^1) şi (2^2)]; pct. 146 [cu referire la art. 82 alin. (5^1) şi (5^2)]; pct. 153 [cu referire la art. 85^1 sintagma "funcţia de ministru al justiţiei"]; pct. 156 [cu referire la art. 96]; pct. 157 [cu referire la art. 99 lit. r)]; pct. 160 [cu referire la art. 100 alin. (1) lit. d^1)]; pct. 161 [cu referire la art. 100 alin. (2)] şi pct. 163 [cu referire la art. 109 alin. (1) teza întâi şi art. 114] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi legea în ansamblul său, prin paragraful 170, Curtea Constituțională a dispus următoarele:„ legiuitorul nu poate reglementa nicio excepţie de la textele constituţionale ale art. 125 alin. (3) şi art. 132 alin. (2). A evita incompatibilitatea constituţională, printr-un mecanism formal de suspendare din funcţie a judecătorului/procurorului, de care Consiliul Superior al Magistraturii ia act, echivalează tot cu o încălcare a Constituţiei. În condiţiile în care Constituţia fixează, în termeni imperativi, incompatibilităţile acestor funcţii, legiuitorul nu poate să înlăture dispoziţia constituţională. Atât timp cât persoana deţine calitatea de judecător sau procuror nu poate exercita decât activităţile specifice acestor funcţii. Numirea sau detaşarea acestora în funcţii de demnitate publică, indiferent de denumirea pe care acestea o poartă, nu poate fi acceptată prin prisma exigenţelor Constituţiei, întrucât se produce, în mod inevitabil, o modificare a felului muncii pe care aceştia o prestează, care, în realitate, justifică drepturile şi obligaţiile aferente statutului lor. Mai mult, întregul statut al judecătorului/procurorului, în mod axiomatic, se axează pe rolul lor constituţional, astfel cum este definit la art. 124 şi 125, respectiv art. 131 şi 132 din Constituţie. Or, asumându-şi, prin diverse mecanisme [numire/detaşare], un rol diferit celui de înfăptuire a justiţiei şi/sau de apărare a intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, se încalcă în mod direct, pe de o parte, principiul independenţei judecătorului, principiul separaţiei puterilor în stat şi dispoziţiile referitoare la rolul şi incompatibilităţile judecătorului [art. 1 alin. (4), art. 124 şi art. 125 alin. (3) din Constituţie], iar, pe de altă parte, dispoziţiile constituţionale referitoare la rolul şi incompatibilităţile care însoţesc statutul procurorului [art. 131 şi 132 din Constituţie].”

Pe cale de consecință, legiuitorul primar sau delegat, în lumina jurisprudenței constituționale, era obligat să elimine orice normă care intră sub incidența Deciziei nr. 45/2018.

Cu rea-credință, guvernul României a încălcat decizia antecitată și a procedat, prin dispozițiile art. IV din OUG 92/2018, la menținerea temporară, până la data de 30 iunie 2019, a dispozițiilor art. 58 alin. (11) și alin. (12) din Legea 303/2004, declarate neconstituționale.

Conform principiul neretroactivitatii legii așa cum este statuat în art. 15 alin. (2) din Constituția României, „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.”

Față de acestea subliniem faptul că art. VII din OUG 92/2018 încalcă, în opinia noastră, prevederile constituționale de la art. 15 alin. (2).

Așa cum preciza Curtea Constituțională, în Decizia nr. 61/2007 privitoare la neretroactivitatea legii în ceea ce privește condițiile funcției, precum și în Decizia 263/2017, „legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi. ”.

***

Așadar, în opinia noastră, art. VII din OUG 92/2018 încalcă prevederile principiului neretroactivității, prevăzut de către art. 15 alin. (2) din Constituția României. În ceea ce privește procurorii care ocupă o funcție fiind numiți la o dată anterioară datei intrării în vigoare a OUG 92/2018, procurori care îndeplineau toate condițiile prevăzute de legea în vigoare la data numirii în funcție, aceștia nu pot fi supuși condițiilor prevăzute de noul act normativ fără a fi încălcat principiul neretroactivității, prevăzut de către art. 15 alin. (2) din Constituția României.

În concluzie: Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiției este neconstituțională pentru că este emisă cu încălcarea art. 1 alin.(5) și art. 1 alin. (4), art. 15 alin. (2), art. 115 alin. (4), precum art. 147 alin. (4) din Constituția României.

Pentru aceste motive, vă adresăm rugămintea ca, în conformitate cu prevederile articolului 13, lit. f) din Legea nr. 35 din 13 martie 1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată, să sesizați Curtea Constituțională pentru a se constata neconstituționalitatea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.874 din 16 octombrie 2018.

          În drept, ne motivăm excepţia pe dispoziţiile art. Art.11, alin.(1) din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Partidul Naţional Liberal,
prin Ludovic ORBAN, preşedinte

Trocul politic specific politicianismului din partidul supranumit „Ciuma roșie”

Tudose îl atacă pe Dragnea ! Vai, nu mai pot ! O campanie „subtilă” a Antenei 3 și a altora care să spele imaginea publică a celui mai corupt partid din România ! Are și campania asta rostul ei. Pregătește „marea împăcare” - de ochii lumii -, între infractorul Liviu Dragnea, marele conducător al PSD și „haiducul” Sorin Grindeanu care a aflat multe nefăcute cât a fost prim-ministru iar acum trebuie să tacă. Că dacă le scoate în față, dacă le scoate la presă, dacă le scoate la DNA nu este exclus să vedem și alte minuni. Mai ales că Victor Viorel Ponta a devenit foarte, foarte activ pe Facebook și în media. Iar media îl caută.

Infractorul Liviu Dragnea vrea să evite o nouă alianță V.V. Ponta - S. Grindeanu. De aceea îi „oferă” lui Grindeanu, prin intermediul lui Tudose, sinecura: șefia Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Autoritate publică autonomă cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanțată integral din venituri proprii. Primul ministru Tudose, ostaș disciplinat al PSD, a făcut propunea către Parlament iar Parlamentul a trecut la executare. Majoritatea parlamentară necesară este asigurată de PSD-ALDE și alții.

PNL se opune. Pe bună dreptate. Este încă un act de politizare a instituțiilor publice, contrar prevederilor Directivei 2009/140/CE care cere expres independența autorității de reglementare în domeniul comunicațiilor pentru a fi „protejată de intervenții externe sau de presiuni politice de natură să pună în pericol evaluarea independentă a chestiunilor înaintate acesteia”. Ce face infractorul Liviu Dragnea prin intermediul primului ministru Tudose acum este exact invers. O politizează.

Scenariul „ciumei roșii” pentru această mascaradă este odios. Participanții nu au nici o jenă. Nu le este jenă nici de propria imagine publică. De fapt, dacă stau să mă gândesc mai bine, nu prea îi mai interesează opinia publică. Au o masă de votanți „orbi” și nu mai au speranțe asupra creșterii ei.

Infractorul Liviu Dragnea gângurește senin la presă: m-am lăsat indus în eroare cu privire la Sorin Grindeanu ! Păi, ia să vedem care este eroarea ?

Păi, nu cu mult timp în urmă, tot în acest an, infractorul Liviu Dragnea îl acuza pe Sorin Grindeanu, pe atunci prim-ministru al unui guvern PSD-ALDE, că „a devenit o unealtă” a „forțelor obscure” care vor să lase PSD să guverneze, că face parte „din sistemul ocult” îndreptat împotriva PSD, că este de partea „dușmanului invizibil” al PSD etc.

„Reevaluarea” făcută de infractorul Liviu Dragnea bate la ochi. Acceptul lui Sorin Grindeanu este odios. Pentru că și el a avut „colți”.

• În luna iunie, Grindeanu îl acuza pe Dragnea de minciună, de abordări dictatoriale, de pact cu așa-numitul „sistem” pentru a scăpa de dosare, și îi solicita demisia din funcția de președinte al PSD.
• Grindeanu îl acuza pe Dragnea că a fost la partide de tenis și șprițuri cu reprezentanți ai serviciilor secrete.
• Grindeanu îl mai acuza pe Dragnea că i-a propus la schimb funcții pentru a părăsi Guvernul, moment în care Grindeanu și-a exprimat refuzul făcând apel la demitate. Era vorba de șefia ASF.
• „Mi-a lipsit pupincurismul, ca să rezist în funcţie”, spunea Grindeanu în 7 iulie, după ce a fost demis prin moțiune de cenzură (https://goo.gl/G9Bvkm )

Ce a intervenit între timp la Grindeanu ? Când l-a refuzat avea demnitate iar acum i s-a terminat demnitatea ? A consumat-o ? Nu a mai găsit „demnitate” pe piață ?

Altă chestie interesantă. În acea perioadă a afirmat „Mi-a lipsit pupincurismul, ca să rezist în funcţie” ! Măi să fie ?! I s-a consumat „demnitatea” dar a găsit și are suficient „pupincurism” pentru a accepta o funcție de la „dictator” ?

În timp ce infractorul Dragnea a finalizat reevaluarea „băiatului bun” Sorin Grindeanu care nu mai are demnitate însă are pupincurism, PSD și ALDE au emis un OUG, aflat în procedură parlamentară prin care au eliminat din procedura de numire a președintelui ANCOM pe Președintele României !

PNL a cerut Avocatului Poporului să intervină prin sesizarea Curții Constituționale. Victor Ciorbea, care are „demnitate”, s-a făcut că plouă. Și tot plouă !

Infractorul Liviu Dragnea forțează numirea lui Grindeanu la ANCOM pe procedura Ordonanței, legea de aprobare a Ordonanței va fi atacată la Curtea Constituțională de PNL și nu este exclus ca „procedura” PSD-ALDE să fie declarată ca fiind neconstituțională.

Să reținem principalul. În PSD, după cum rezultă din informațiile de mai sus, colectate de peste tot, după cum au avut loc evenimentele, „demnitatea” este un lucru rău, „pupincurismul” însă, este ceva bun. De la Sorin Grindeanu citire.

Șoc, șoc, șoc

Agerpres.

„Avocatul Poporului reprezintă astăzi o instituție fundamentală, care are menirea de a garanta echilibrul dintre autoritățile statului și cetățenii săi, precum și protecția drepturilor și libertăților fundamentale. (...) Toate aceste mijloace legale conferă instituției Avocatului Poporului un rol aparte în arhitectura democratică a României moderne. Acest rol este consolidat și legitimat în mod special de faptul că Avocatul Poporului și-a exercitat întotdeauna activitatea cu imparțialitate și profesionalism în ciuda unora dintre dificultățile întâmpinate, fiind mereu la înălțimea prestigiului oricărei instituții similare din Uniunea Europeană”, spuse Tudorel Toader, ministrul Justiției.

Măi Tudorele, măi băiete, măi juristule, ai luat-o pe arătură. Laudatio în cazul Avocatului Poporului poate veni doar de la cei care beneficiază, potrivit legii, de serviciile publice ale acestuia. Nu de la instituțiile publice împotriva cărora trebuie să se îndrepte Avocatul Poporului pentru a cere îndreptarea erorilor/greșelilor administrative! Când tu, ca ministru al Guvernului Tudose, lauzi Avocatul Poporului mie mi se face „pielea de găină”. Pui sub un mare semn de întrebare atât imparțialitatea Avocatului Poporului cât și profesionalismul. Or fi demnitarii instituției buni juriști, dar au o problemă cu profesionalismul și imparțialitatea. Iar exemplele sunt multe, atât de multe încât în conștiința multora dintre noi, cetățenii, cei care ar trebuie să fim beneficiarii activității Avocatului Poporului, această instituție are un rău renume. Nu mai este o instituție a poporului, este o altă formă de exercitare a puterii politice și administrative!

Mai ales de când în fruntea ei este Victor Ciorbea, instituția a servit cu predilecție puterea politică PSD-ALDE și mai puțin poporul. Avocatul Poporului astăzi este parte a puterii politice și participă mai ales la activitățile puterii politice pentru soluționarea unor probleme ale puterii, consumând resursele proprii pentru ca puterea politică să aibă motive pentru schimbări juridice și administrative. Avocatul Poporului a ajuns să aibă mai mare grijă de infractorii condamnați aflați în penitenciare și mai puțin de persoanele vătămate în drepturile lor de către acei infractori sau de către demnitarii țării care consideră funcția publică o formă de proprietate. Ce este și mai grav, Avocatul Poporului s-a substituit instanțelor de judecată dar și Curții Constituționale devenind un sever obstacol în fața celor care critică puterea și care atacă actele de guvernare abuzive.

Vorba aia populară: corb la corb, nu-și scoate ochii!

PNL a sesizat Avocatul Poporului pentru neconstituționalitatea unor ordonanțe

Agerpres. Prim-vicepreședintele PNL, Iulian Dumitrescu a depus, în numele și pe seama PNL, o cerere de sesizare a Avocatului Poporului pentru încălcarea prevederilor constituționale la adoptarea de către Guvern a Ordonanțelor nr. 54 și nr. 55.

„PNL a depus o cerere de sesizare către Avocatul Poporului pentru Ordonanța 54, cea care se referă la școlile doctorale, și pentru Ordonanța 55, cea care se referă la plafonarea indemnizațiilor pentru creșterea copiilor. Am exprimat mai multe motive în cererea de sesizare, dar în fapt domnul Liviu Dragnea, așa cum ne-a obișnuit în ultima perioadă, a comis-o din nou. Dumnealui a convocat de la sine putere pe data de 7 august sesiune extraordinară la Camera Deputaților, Biroul permanent al Camerei Deputaților s-a întâlnit în data de 8 august, deci lucrurile din acest punct de vedere sunt clare. Ce este îngrijorător este bătaia de joc pe care o arată PSD, un partid aflat la guvernare, față de lucruri simple, legi, regulamente și Constituție”

Acțiunea PNL a fost comunicată anterior, atât de liderul opoziției, președintele Ludovic Orban (PNL) cât și de alți fruntași ai PNL.

"Adoptarea OUG 54/2017 este neconstituțională și pentru că Guvernul României a adoptat un act normativ de modificare a unui alt act normativ aflat în procedură parlamentară de legiferare, contrar dispozițiilor cuprinse în decizia CCR 1431/2010", se arată în documentul PNL, semnat de președintele partidului, Ludovic Orban.

„Așa-zisa justificare a situației excepționale invocată de către Guvern este, practic, o recunoaștere a incompetenței ministrului de resort, a Guvernului în ansamblul său în ceea ce privește elaborarea bugetului de stat. Argumentul că sursa bugetară este insuficientă nu poate și nu constituie un motiv legal pentru a adopta o OUG de restrângere a unui drept”

Corect. Când ești incapabil să guvernezi, nu te bagi în față ca râia ! Iar PSD și ALDE tocmai asta fac. Au ajuns, din nefericire, cu sprijinul absenteiștilor (peste 60% din populația cu drept de vot !), la nivelul la care incompetența lor produce dau întregii țări.

Agerpres. Victor Ciorbea glăsuiește.

„În legătură cu memoriul depus astăzi, el se referă în esență, cât am reușit să-l răsfoiesc în câteva secunde, la două OUG, 54 și 55 de anul acesta, (...) care sunt atacate pe mai multe motive și anume se invocă faptul că nu ar fi fost convocate în mod legal și constituțional cele două Camere și (...) unele elemente extrinseci, respectiv lipsa urgenței și a cazurilor excepționale care să justifice adoptarea unor OUG. Vom analiza toate aceste aspecte și vom încerca să le rezolvăm cât mai repede și cât mai constituțional, legal”

„Înainte de a ști că domnul președinte Orban vrea să-mi facă plângere penală, chiar pe data de 4 august, deci la două zile după ce m-am întors din concediu, am solicitat și de la Ministerul Finanțelor și de la Ministerul Muncii pentru că fiind ordonanță simplă nu are vreo notă de fundamentare și nu sunt prevăzute argumentele pentru care au fost adoptate acele măsuri și, de asemenea, am cerut punctul de vedere al confederațiilor patronale și sindicale reprezentative. Deja au început să ne trimită și sperăm ca nu peste multă vreme să avem aceste opinii și să ne putem pronunța”

Că Victor Ciorbea va căuta să se acopere cu hârtii, nu am nici o îndoială. Am însă o mare îndoială cu privire la moralitatea acestuia. Să fim sinceri, cine naiba mai are încredere în moralitatea „ciorbarului” Ciorbea, Avocat al Poporului ?!

CCR a respins ca inadmisibilă sesizarea științifico-fantastică a lui Victor Ciorbea

Știre scurtă, cumplit de scurtă, de la Agerpres. ALERTĂ CCR a respins ca inadmisibilă sesizarea pe articolul care le interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului (surse)

La HotNews, aceeași „tăcere”. Bine, pot admite că HotNews pomenește de „beneficiarul” intervenției nedemnului Avocat al Poporului, pe nume Victor Ciorbea. Infractorul Liviu Dragnea nu mai are șansa de a ocupa fotoliul de PM, nici pe aceea de a mai fi numit, desemnat într-o funcție administrativă. Este infractor și cu asta basta. Iar infractorilor nu li se dau pe mână banii țării. Numai că, aici avem o situație puțin diferită. Infractorul Liviu Dragnea dispune iar PM Grindeanu și „asociații” execută cu pieptul umflat de mândrie socialistă.

Inadmisibilitatea asta este cu dichis. CCR spune că nu a mai tratat fondul problemei pentru că inadmisibilitatea sesizării nu îi dă voie. Dacă este să ne uităm la „legalitatea sesizării”, observăm că Avocatul Poporului are competența legală de a sesiza Curtea cu o excepție de neconstituționalitate. Buba nu este aici. Ca atare, suntem obligați să mergem la „competența Curții de a soluționa cauza” ridicată de Avocatul Poporului. Sunt cele două situații în care Curtea poate admite sau respinge ca inadmisibilă o sesizare.

Ne rămâne să interpretăm inadmisibilitatea sesizării sub aspectul „competenței Curții de a soluționa cauza”. De aceea trebuie să mergem la sesizarea Avocatului Poporului care, cu nonșalanță, afirmă că „prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 incalca principiul echilibrului puterilor in stat, nu intrunesc cerintele constitutionale de previzibilitate si proportionalitate a legii si nu permit recunoasterea dreptului la diferenta pentru ocuparea, in conditii de egalitate si fara restrictii nerezonabile, a unei functii ce implica exercitiul autoritatii de stat”. Mai pe șleau, renumitul pomanagiu Victor Ciorbea, avocat de profesie, amestecă funcțiile ce implică exercițiul autorității de stat de la Parlament și de la Guvern, dar și de la alte autorități publice spunând „candid” că ele ar trebui să fie egale în aprecierea socială. Din moment ce unii pot fi aleși să fie parlamentari sau primari, chiar dacă au fost condamnați penal, ar trebui să fie la fel și pentru cei care pot fi desemnați PM, miniștri sau secretari de stat. Dar ce spun eu ?! Chiar și funcționarii publici ar trebui fie beneficiarii eliminării acelui articol infam sau măcar a prevederii care impune că cei condamnați penal nu pot îndeplini funcții publice. Pentru că, evident, după ce membrii guvernului ar scăpa de o astfel de piedică ce ar putea împiedica pe Avocatul Poporului să introducă o excepție de neconstituționalitate și pentru acele articole de lege care restrânge „dreptul” persoanelor din România să devină funcționari publici și să ocupe funcții de conducere în administrația publică locală și centrală ?!

Ei bine, eu înclin să cred (așa vrea mușchiul meu !) că judecătorii CCR au ajuns la concluzia, legitimă de altfel, că funcțiile din administrația publică nu se supun „drepturilor” constituționale. Dacă în Constituție nu sunt limitate drepturile celor care participă la alegeri locale și parlamentare, la alegerile prezidențiale, în administrația publică nu sunt drepturi de aceeași natură. Nu se măsoară cu aceeași oca.

Nu ar strica să impunem, ca cetățeni, la modificarea Constituției, ca și în cazul alegerilor să existe restricția de participare a celor care au suferit condamnări penale. Le este suficient dreptul de a alege (iar la 11 decembrie 2016 au tot ales penalii care le-au promis grațieri și amnistii !).

Actualizare Agerpres:

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate formulată. Pentru adoptarea acestei soluții, Curtea a constatat că, în esență, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare și interpretare a legii de către autoritățile publice competente, cât și aspecte de legiferare ce intră în competența Parlamentului

Ei !

Am ajuns la o invitație către Parlament să schimbe legea buclucașă. Apoi, la o sesizare de neconstituționalitate, având în vedere practica CCR, să declare modificarea ca fiind neconstituțională.

Între echilibrul puterilor în stat și competențele funcționarilor respectivelor puteri.

Slugarnicul Avocat al Poporului, Victor Ciorbea, a comis o măgărie. A combinat niște principii de drept și niște fapte petrecute în domeniul drepturilor omului și a constatat că un infractor dovedit și condamnat, ba chiar în curs de judecată pentru alte fapte cu caracter infracțional este discriminat pentru că nu i se permite să devină primul-ministru al României. A introdus o sesizare la Curtea Constituțională prin care cere Curții să dea o decizie de neconstituționalitate unui text de lege care îl împiedică pe infractorul Liviu Dragnea să devină prim-ministru.

Situația este cunoscută. De majoritatea oamenilor care se informează. Pe marginea șanțului a ajuns informația prin intermediul România Tv și Antena 3, ca un abuz al Președintelui Klaus Iohannis asupra iubitului conducător al membrilor PSD, nimeni altul decât infractorul Liviu Dragnea, cel care, potrivit lui Radu Tudor de la Antena 3, vrea să „salveze” România !

Până acum nu am citit o analiză juridică, competentă, asupra intervenției la CCR a slugarnicului Victor Ciorbea. Știu că individul a făcut afirmația că memoriul lui prin care cere declararea ca neconstituțională a prevederii art. 2 din Legea nr. 90/2001, cea care exclude de la ocuparea unor funcții în Guvern a persoanelor care au fost condamnate, este foarte bine făcut, este de necombătut. Mai știu că CCR a decis să studieze atent memoriul pentru că în el sunt pomenite multe elemente care cer atenție. Mai știu că reacția unei părți a cetățenilor României a fost de respingere a unei astfel de idei, ba chiar s-a ajuns proteste de stradă. Faptul că în mai multe localități au fost manifestări în stradă de respingere a actului AP, faptul că pe rețelele de socializare s-au conturat acțiuni de respingere, inclusiv semnarea unui apel, faptul că o parte a jurnaliștilor și analiștilor politici, ba chiar și unii juriști, au condamnat actul AP confirmă ideea că intervenția AP nu este în favoarea drepturilor și libertăților civile a cetățenilor ci, dimpotrivă, este ostilă acestora.

Am citit pe site-ul „juridice” o analiză semnată de prof. univ. dr.  Valentin Constantin. O prezentare a lui este pe site-ul cu tematică juridică. Evident, cursurile pe care le are îl califică să se exprime pe tema în discuție. Drepturile omului și dreptul constituțional.

Cei care doresc să citească analiza în „original”, o pot face pentru că au legătura necesară în articol de față (în paragraful de mai sus !). Ceilalți vor trebui să se mulțumească, apelând la încredere, cu ce voi prezenta mai jos.

Din respect pentru autorul analizei, nu mă voi îndepărta de miezul prezentării cu interpretări proprii, unele dintre ele vin involuntar, ca urmare a stării mele de nemulțumire față de comportamentul slugarnic, nepermis al AP. Voi fi mai ponderat și voi interveni doar acolo unde consider că eu trebuie să arăt că am înțeles ce am citit.

Prof. Constantin identifică trei teze în susținerile acțiunii lui Victor Ciorbea.  Le tratează separat, în trei capitole, pentru a evita confuziile ce se pot naște în mintea cititorului mai puțin deprins cu gândirea juridică.

O primă teză folosită de Victor Ciorbea se referă la absența unor „criterii de integritate clare, obiective și general valabile pentru ocuparea funcțiilor din cadrul celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale”. Consecințele ar fi, după Victor Ciorbea, „atingerea echilibrului puterilor în stat” - cu referire la art. 1 alin. (4) din Constituție -, și „încălcarea egalității în drepturi” - cu referire la art. 16 alin. (3) din Constituție.

Ciudățenia constituțională scornită de Victor Ciorbea între „calitatea persoanelor” care ocupă funcțiile în puterilor statului și „competențele instituțiilor” în sine, privite față în față, la egalitate, în echilibru de către Constituție, primește o replică dură prin aceea că AP face o gravă confuzie. Nu poate exista o legătură între ele.

Nu mi-aș fi imaginat niciodată că tocmai echilibrul puterilor în stat ar fi afectat dacă judecătorii, deputații sau miniștrii posedă criterii diferite sau criterii formulate diferit, în legătură cu antecedentele lor penale. AP susține că, dacă nu există ”condiții de integritate general valabile în exercitarea funcțiilor aparținând acestor trei puteri”, este compromis ”echilibrul de forțe între acestea”.

O formulare-concluzie a autorului este clară: „Competențele organelor statului nu decurg din drepturile persoanelor care le compun”. Simt nevoia să fac o precizare, din cauza unor confuzii existente și pe care le-am constatat în timp. Când vorbim despre „drepturi ale persoanelor” ne referim strict la drepturile și libertățile civile prevăzute în Constituție, fiecărei persoane rezidente în România, indiferent ce ocupație, profesie are persoana respectivă. Persoanele care ocupă funcții sau demnități publice au atribuții specifice poziției ocupate, au obligații nu au drepturi suplimentare conferite de funcția publică ! Instituția în sine are drepturi stabilite prin Constituție și prin legile care îi organizează activitatea. Accesul persoanelor în funcțiile și demnitățile publice se stabilesc prin lege, iar condiția de integritate devine obligatorie în acele instituții ale statului în care se manifestă puterea executivă și cea legislativă !

Până la proba contrarie, condițiile de intregritate diferite nu pot afecta de nicio manieră nici natura competențelor, nici întinderea lor și nici exercitarea lor. Distincția dintre drepturi și competențe este o distincție veche și clară. Competențele organelor statului nu decurg din drepturile persoanelor care le compun. Faptul că legislatorul a decis că un candidat eligibil la Institutul Național al Magistraturii nu poate avea antecedente penale sau cazier fiscal, iar un ministru nu trebuie să fi suferit condamnări penale, sunt ambele irelevante din perspectiva constituționalității. Decizia nr. 799/2011 a Curții Constituționale pe care o invocă AP nu face decât să sublinieze faptul că echilibrul puterilor se referă, ratione materiae, la competențe și la nimic altceva.

A doua teză formulată de slugarnicul Victor Ciorbea este tot o bălmăjeală, tot o compilație nedemnă de o persoană care ocupă o înaltă funcție de demnitate publică. Fiecare dintre noi, indiferent cine, în relația cu ceilalți membri ai comunității, face, nu face sau se abține să facă ceva. Victor Ciorbea nu s-a abținut să facă această intervenție la CCR deși, rolul lui ca instituție publică, este tocmai acela de a apăra drepturile și libertățile civile ale persoanelor în relația acestora cu puterile statului și nu de a „apăra” dreptul unei persoane de a deveni o instituție !

A doua teză se referă la lipsa de previzibilitate a sintagmei „nu au suferit condamnări penale”.

Avocatul Poporului nu este sigur dacă sintagma se referă doar la condamnările penale pur și simplu sau la condamnările penale la care se adaugă pedepsele complementare a interzicerii dreptului de a ocupa o funcție publică sau demnități. De aici, de la nesiguranța lui dar și a celor care îl acompaniază în interiorul instituției AP, s-a născut bălmăjeala. Condiția normei de lege de a fi clară, precisă și previzibilă nici nu poate fi pusă în această cauză. Orice specialist care ar fi fost consultat de funcționarii AP ar fi arătat că orice normă care exprimă o interdicție se interpretează textual. Iar textul spune că o persoană care a fost condamnată penal nu poate fi membru al Guvernului.

A treia teză „exploatată” de sinistrul Victor Ciorbea este cea a discriminării. Cu o formulare avocățească, ea sună așa: „lipsa unui tratament juridic diferențiat aplicabil unor persoane care nu se află în situații analoage”.

Autorul articolului nu lasă loc de joacă juriștilor de la AP.

Pentru a lua în discuție dacă cineva care dorește să devină membru al Guvernului a fost discriminat sau nu, ar trebui să stabilim în mod clar dacă persoana posedă un drept fundamental de a face parte din Guvern. Terenul de manevră al discriminării este terenul drepturilor omului, și nu terenul intereselor individuale sau al intereselor politice.

Speculațiile lui Ciorbea cu infracțiunile săvârșite cu intenție și cele din culpă nu au nici un suport juridic. Sunt infracțiuni săvârșite din culpă cu un pericol social mai mare decât al unor infracțiuni săvârșite cu intenție. Culpa nu este departe, ca gravitate, de intenție. Culpa arată că persoana respectivă are probleme privind profesionalismul, moralitatea, prudența, capacitatea de coordonare, sau chiar inteligența persoanei condamnate pentru o infracțiune săvârșită din culpă.

Cât privește exemplu din jurisprudența internațională dat de AP, se naște, de bună seamă o întrebare: care este legătura între exemplul persoanei din Grecia care nu a fost primit într-o profesie din cauza refuzului acestuia de a purta uniforma profesiei (persoana era confesional martor al lui Jehova) cu discriminarea candidaților la ocuparea unei funcții în Guvern ?

Există o expresie românească: cine fură azi un ou, mâine va fura un bou. Nu valoarea pagubei este criteriul de bază în judecată ci fapta, furtul, care încalcă un drept fundamental al persoanei păgubite, dreptul la proprietate.

Un act grav de încălcare a drepturilor și libertăților civile ale cetățenilor României a fost comis de Avocatul Poporului prin această intervenție la Curtea Constituțională. Deformarea dreptului, este un „furt”, cu atât mai grav cu cât cel care comite actul are menirea, inițială a instituției, de „apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice în raporturile acestora cu instituțiile publice”.

Este evident că AP și-a depășit competențele și a acționat împotriva restului cetățenilor prin susținerea unui politician care dorește să ocupe o funcție de demnitate publică în Guvernul României. Atacând o ca fiind neconstituțională a interdicție funcțională, AP devine parte la tipul de guvernare coruptă pe care o persoană lipsită de integritate ar putea să o introducă devenind autoritatea cea mai înaltă a puterii executive.

Sluga Victor Ciorbea atacă la CCR „nedreptatea legală” privind pe infractorul Dragnea.

Presiune mare pe actuala putere. Musai, dar musai trebuie „albit” mărețul conducător infractorul Dragnea. Există ele niște prevederi legale cu privire la „albirea condamnaților”, poartă numele de „reabilitare” însă legea penală nu permite o reabilitare așa, pe nepusă masă. Trebuie să treacă un timp, acolo, pentru beneficiul reabilitării de drept sau a reabilitării judecătorești. Iar timpul nu este în pas cu dorințele și doleanțele celui mai iubit PSD-ist.

HotNews anunță că prea-plecata slugă a stăpânilor PSD, țărănistul regalist Victor Ciorbea, a decis să atace la Curtea Constituțională a României infamul art. 2 din legea 90/2001, articol care îi interzice infractorului Dragnea să preia funcția de prim-ministru.

Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute in cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare.

Iar noi avem în față un condamnat penal, cu o sentință definitivă adoptată la sfârșitul lunii aprilie 2016, aflat în primul an de executare a pedepsei penale, ajuns parlamentar și președinte al Camerei Deputaților, a treia poziție în statul român, datorită unor legi slabe și lipsei de onoare a celor care i-au dat votul precum și a indivizilor care îi acordă susținere politică.

Având în vedere practica judiciară a CCR, mă aștept ca aceasta să respingă sesizarea de neconstituționalitate a Avocatului Poporului dar ... cum lumea este mare, nu este exclus să asistăm la o nefăcută.

CCR are la dispoziție, în sprijinul respingerii, și o decizie a CEDO ! Funcțiile publice nu pot fi ocupate de persoane care au comis fapte penale, ar fi o contradicție pe fond, deținătorul funcției publice fiind obligat, potrivit atribuțiilor de serviciu să aplice legea !

Singura instituție juridică care i-ar putea fi favorabilă infractorului Dragnea este instituția reabilitării. Art. 165 din Noul Cod penal prevede „reabilitarea de drept” iar art. 166 o prevede pe cea judecătorească. Doar prin reabilitare poate infractorul Dragnea să devină curat în fața societății.

REABILITÁRE, reabilitări, s. f. Acțiunea de a (se) reabilita și rezultatul ei. ♦ (Jur.) încetare, în temeiul unei hotărâri judecătorești, a decăderilor, interdicțiilor și incapacităților care rezultau pentru o persoană dintr-o condamnare penală.

Amnistia pe care politicienii parlamentari ai PSD o tot clocesc nu îi șterge infractorului Dragnea fapta penală, răspunderea pentru fapta comisă, ea este doar o formă a „milei publice”. Îi „șterge” doar condamnarea și consecințele acesteia.

Nici reabilitarea nu îl șterge chiar de tot. Îi dă dreptul să se considere reîncadrat în societate cu drepturile depline. Adică, i-ar permite să ocupe inclusiv un post de ministru.

Slugărnicia a devenit un mod de viață. Penibil !

Strălucitul obedient Victor Ciorbea a cuvântat.

Am citit pe HotNews o declarație a lui Ciorbea, nedemnul Avocat al Poporului. Este halucinant acest om.

Eu voi rupe declarația lui pe idei. Plecând de la cele trei posibilități pe care un om le are: a face, a nu face, a se abține să facă.

Victor Ciorbea este în această situație „dilematică”. Dacă fac, oare ce mi se întâmplă ? Dacă nu fac, ce mi se întâmplă ? Dacă mă abțin să fac, ce mise întâmplă ? Nimic despre morală aici. El face afirmații care exclud morala ! Iar morala stă în orânduirile date de lege ! Pentru că legile sunt codificări ale normelor morale acceptate de societate. Este simplu, dar ...

Pentru că mi s-a atras atenția de unii cititori că jignesc personajele, nu voi scrie tot ce îmi trece prin minte și ajunge în buricul deș'telor, voi fi sever cu mine însumi însă ... las la latitudinea cititorilor ca în gând, măcar, să spună ce au pe suflet. Nu de alta dar cu infractorul Dragnea la putere nu te joci. Face o largă majoritate și bagă legea aia a lui cu „jignirea partidelor și a politicienilor în mediul virtual”.

Spune Ciorbea, cam haotic, după cum îi este felul:

N-am fost sesizat nici de partide, nici de institutii, nici de cetateni, dar (...), aseara, la diverse posturi de televiziune, la diverse dezbateri, emisiuni, s-a spus ca ar fi cazul ca Avocatul Poporului sa intervina. Si atunci am dat in lucru la Serviciul Contencios Constitutional sa analizam, sa facem un fel de prima lectura mai atenta a textelor legale, a jurisprudentei Curtii Constitutionale si a CEDO in materie si sa decidem daca ne sesizam sau nu din oficiu, in conditiile in care nu sosesc sesizari oficiale.

Să citim și să recitim. Nu este sesizat potrivit legii de încălcarea unui drept fundamental al omului prevăzut în Constituție însă, stând el pe la Tv, urmărind el emisiunile, a „sesizat” că unii participanți la discuții au făcut o referire la Avocatul Poporului cu privire la încălcarea unui drept fundamental !

Care este acel drept ? Dreptul infractorului Liviu Dragnea de a ocupa funcția de prim-ministru sau ministru în guvernul pe care PSD îl va forma după alegerile din 11 decembrie 2016 ! Nu cumva este o încălcare aici ? Din moment ce a câștigat alegerile iar Constituția nu prevede această interdicție, nu cumva i se încalcă omului un drept fundamental, acela de a ocupa o funcție publică ? Din moment ce infractorul poate deveni reprezentant al poporului în Parlament, care este organul reprezentativ suprem al poporului, prima putere a statutului, de ce i se interzice alesului poporului să ocupe o demnitate publică în cea de a doua putere a statului, în organul administrației de stat ? Uite o problemă !

Sigur ca mi-as dori sa se rezolve problema asta fara implicarea institutiei noastre, sa se rezolve direct intre institutiile prevazute direct de catre Constitutie, dupa cum mi-as dori sa se gaseasca alte solutii sau formule, dar nu puteam ramane total pasiv, pentru ca, totusi, (...) sunt in discutie aspecte foarte importante de ordin constitutional, cu implicatii deosebite si nu pot sa ma limitez sa ma sesizez din oficiu numai la cazuri importante, dar care vizeaza o persoana sau un grup de persoane ale caror drepturi si libertati sunt afectate. (...) 

Abramburit, Victor Ciorbea ne spune că:

- ar fi trebui să rezolve această „problemă” alte instituții. Care ar fi acelea ? Parlamentul să revină asupra textului legii și să scoată interdicția ? Curtea Constituțională să fie sesizată de PSD cu neconstituționalitatea legii construită și impusă de PSD în 2001 ? Dar este o problemă de rezolvat ? Au trecut 15 ani de când există „problema” pe care Victor Ciorbea o pune sub semnul întrebării. Până acum legea a fost bună iar astăzi el, Avocatul Poporului Victor Ciorbea constată că are avea ceva probleme ! Sinistru !
- „problema” are implicații deosebite ! De unde până unde ? Este cumva afectată siguranța națională, este cumva afectată bunăstarea întregului popor, sunt puse în pericol drepturile și libertățile civile ale cetățenilor țării ? Interdicția impusă infractorilor de a ocupa funcții în administrația publică este o problemă „cu implicații deosebite” ? Fascinant !
- nu „este un caz important” dar vizează persoana sau grupuri de persoane ale căror drepturi și libertăți sunt afectate ?! Delir verbal.

Eu cred că Ciorbea face această declarație pentru a arăta că vrea să rămână la conducerea instituției Avocatul Poporului și că este gata să facă ce i se cere. Chiar și imposibilul dacă se poate.

Iar Victor Ciorbea pe altă „scenă” se declară urmaș al țărăniștilor ! Purtători ai „microbului” democrației ! Halal țărănist !

Curtea Constituțională a României a enunțat un principiu într-o decizie din iulie 2016, la o sesizare a Președintelui Klaus Iohannis asupra legii adoptate de majoritatea parlamentară adunată în jurul PSD, prin care primarii și președinții consiliilor județene condamnați cu suspendarea executării pedepsei în penitenciar să își poată îndeplini atribuțiile de serviciu în continuare. Curtea Constituțională a respins legea PSD.

Condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrității, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-și continua activitatea. Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanța judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei

Principiu pe care aleșii poporului strâns uniți în jurul infractorului Liviu Dragnea nu l-au considerat suficient pentru a-l adapta la toate funcțiile elective ! Pentru că așa ar fi trebuit să facă Parlamentul. Să corecteze legile care privesc funcțiile elective în așa fel încât principiul să fie aplicat tuturora. Aplicarea principiului ar fi scos din Parlament pe toți condamnații (și sunt mulți), în special pe infractorul Liviu Dragnea care a câștigat alegerile pentru că o mare parte dintre cetățenii Românei sunt egoiști, auto-suficienți și nu au avut cu cine să voteze (motivează ei). Acești cetățeni au devenit astfel aliații infractorului Liviu Dragnea fiind de acord ca infractorii să își execute pedeapsa în fotoliul de parlamentar iar acum, cu sprijinul țărănistului Victor Ciorbea și în cea de prim-ministru sau ministru. Așa ajungem o țară care va fi condusă de infractori.

Principiul ar fi trebuit să stea și la baza interdicției ca persoanele condamnate să își mai poată depune candidaturile la alegerile de orice fel. Astăzi avem condamnați penal care se află în perioada de executare a pedepsei sau în perioada de probă de după perioada de condamnare și care au primit girul unor instanțe de judecată să candideze și chiar au ajuns primari sau parlamentari. Absurd !

Destrămarea democrației, cea mai mare valoare a unei societăți umane, este în curs de desfășurare cu votul dat de 20% din cetățenii României, alți 20% fiind într-o relativă opoziție (?!), iar 60% fiind de acord cu ce vor face acei 20% care nu vor democrație !

Corect ar fi ca pe baza acestui principiu, PNL să conteste la ICCJ validările în Parlament ale infractorilor neamului. Sunt destui care au deja condamnări penale !

PSD își înlocuiește „guzganul rozaliu”. Victor Ciorbea este „rezerva”.

Am citit motivările Avocatului Poporului, încă odată. Consider că se cuvine a reveni asupra măgăriei comise de Victor Ciorbea și funcționarii care îl acompaniază.

Motivarea Avocatului Poporului este de o falsitate cutremurătoare. Voit, Victor Ciorbea amestecă instituțiile și responsabilitățile.

Tocmai rolul principal al instituției este încălcat. Acela de „a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor fizice”. OUG 55/2014 încalcă un drept fundamental al persoanelor fizice, recunoscut de Constituție - acela de a alege -, în calitatea lor de alegători !

Motivând constituționalitatea legii aleșilor locali care sancționează migrația politică, Curtea Constituțională a statuat că migrația politică a acestora încalcă dreptul fundamental al electorilor, acela de a-și alege reprezentantul. Părăsirea statutului de reprezentant al majorității în favoarea minorității se cuvine a fi sancționată cu pierderea funcției publice de reprezentare.

OUG nr. 55/2014 permite încălcarea acestui principiu constituțional prin voința executivului ! Este o gravă ingerință în actul de legiferare, este o încălcare a unui principiu de drept constituțional, a unui drept fundamental.

Acest Victor Ciorbea amestecă instituțiile de drept după cum vrea el.

În primul rând, se leagă de sesizări constatând că, în „în esență”, acestea contestau constituționalitatea adoptării OUG. Să mori tu, Ciorbea ?! În esență ? Nici una nu a pomenit de încălcarea dreptului fundamental de a alege ? Minte Ciorbea ca o curvă ordinară. Pentru că în art. 115 din Constituție este clar reglementată posibilitatea Guvernului de a emite ordonanțe de urgență, sunt clar prevăzute limitele emiterii - nu pot fi adoptate cu încălcarea drepturilor, îndatoririlor și libertăților prevăzute de constituție, a drepturilor electorale ...

Mai există o speranță. Camera Deputaților a respins OUG. Se află la Senat unde Tăriceanu și „gașca roșie” cu care se menține în fruntea instituției au „ascuns-o”. Le permite Constituția să aștepte 30 de zile ca să o adopte tacit dacă nu se pronunță asupra ei. Abia apoi se poate sesiza CCR de către PNL. Se va face sesizarea. Sper ca CCR să o declare neconstituțională. Atunci se va aplica art. 115 alin. (8) din Constituție care spune că prin legea de aprobare sau de respingere „se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței”. Declarată ca fiind neconstituțională, se cuvine ca măsurile să prevadă pierderea de către „migratori” a funcțiilor și demnităților publice pentru revenirea la normalitate. Normal că trebuie acceptată ideea ca în câteva mii de localități vor trebui organizate alegeri locale anticipate.

Eu văd în Victor Ciorbea viitorul „guzgan rozaliu” al PSD. Nu știu dacă va exista o plângere penală pe numele lui pentru abuz în serviciu, dar ar trebui să se facă, având în vedere precedentul cu judecătorii care sunt în procedură penală pentru retrocedările abuzive la îndemnul lui Ilie Sărbu și Viorel Hrebenciuc.

Un demnitar inutil. Pentru Ciorbea, democrația este altceva decât afirmă.

În ziua în care prevederile ordonanței de urgență a guvernului nr. 55/2014 și-au încetat valabilitatea, instituția Avocatului Poporului, condusă de Victor Ciorbea, comunică soluția la sesizarea PNL. Nu este treaba instituției ! Este a Parlamentului !

Iar în Parlament, OUG-ul traseismului în favoarea PSD a fost respins la Camera Deputaților însă a fost blocat de Senat de către Tăriceanu, altă slugă roșie.

Singura instituție care era competentă să atace la Curtea Constituțională o ordonanță de urgență a guvernului era Avocatul Poporului. Nu și-a îndeplinit scopul. Pe Victor Ciorbea în doare'n cur de popor.

Am fost la protestul față de licezeala lui Ciorbea, în fața instituției, alături de colegii din PNL Sector 3. Când a apărut Ciorbea, într-un târziu, a declarat presei că „cel mai târziu” săptămâna viitoare va da o soluție la cererea PNL. A dat soluția, prin declinare de competență (?!), la 18 octombrie, când prevederile ordonanței și-au încetat valabilitatea.

Nu a greșit Victor Ciorbea, a comis un abuz în serviciu în cunoștință de cauză. Partidele politice nu sunt instituții de stat, sunt instituții private, competente să acționeze în numele și pe seama membrilor lor în relațiile cu statul. Existând procedura tehnică de contestare a unui act normativ care încalcă voința alegătorilor, Avocatul Poporului trebuia să o aplice, să îi dea finalitatea cerută de spiritul și litera legii. Trebuia să sesizeze Curtea Constituțională cu celeritate pentru că prevederile actului normativ erau strict limitate în timp. Ce a făcut Ciorbea este o sfidare la adresa democrației. Și-a făcut nevoile pe cerința cetățenilor.

Mă simt insultat de modul în care această instituție și-a făcut treaba. Instituția Avocatului Poporului a devenit inutilă. Este un consum irațional de resurse existența ei. Ocupă un spațiu public, se hrănește din banul public (adunat din taxele și impozitele noastre), funcționarii instituției primesc onoruri publice pentru treabă proastă.

Victor Ciorbea este băgat în tot felul de organisme „civile” chipurile democratice. Este unul dintre liderii Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei. Este unul dintre țărăniștii care își revendică cultura politică de la Corneliu Coposu. A fost sprijinit să ajungă în Parlament pe listele PNL ca să ajungă să conducă Avocatul Poporului la nominalizarea și cu susținerea PSD.

Prin inactivitatea lui, Victor Ciorbea a făcut cadou PSD, UNPR, PC și nenăscutului PLR al lui Tăriceanu o altă stare politică. În contra voinței electoratului. Luând în considerare numai funcția aleșilor locali, nu și situația de fapt din colegiile electorale, PSD a cucerit majoritatea primăriilor și a consiliilor locale din țară. Cu sprijinul lui Victor Ciorbea, PSD a pus mâna aproape pe întreaga putere în administrațiile locale.

Spune-mi cu cine te'nsoțești ca să spun cine ești. PNȚ-CD Ciorbea, ANRM și alte structuri private în care activează sau este membru, plin sau autosuspendat, Ciorbea sunt la fel de democratice la Victor Ciorbea însuși. Halal democrație.

Victor Ciorbea și ordonanța buclucașă, a traseismului politic instituționalizat

Ieri am fost la „protestul” inițiat de PNL la Avocatul Poporului. Pe la 10.00 a început. Am înțeles că pe lângă noi, cei din PNL, au fost colegi de la PDL. Frumos. Bănuiesc că erau într-un grup de persoane mai în vârstă. La dispoziție erau două liste de semnături, pentru prezență. Una de la PNL Sector 3 (cam două pagini de semnături) și una de la Sectorul 2 (nu m-am uitat să văd dacă era a PNL sau a PDL).

Aproape de ora 12.00 a apărut Victor Ciorbea. A așteptat să se adune în jurul lui presa, microfoane și camere, a glăsuit calm (ciorbește) anunțând că el muncește de dimineață ! Că la ora 08.30 era deja la Parlament unde s-a întâlnit cu șefii instituțiilor pentru unele probleme (este cumva pe lângă Constituție !), că a participat la un eveniment, că el lucrează ... că se bucură de prezența atâtor tineri în fața instituției. A promis că instituția pe care o conduce se va apuca de ordonanța buclucașă de azi și că cel mai târziu lunea viitoare va da un răspuns motivat. Hm.

Anunțul lui, vizavi de întârzierea în soluționarea respectivei ordonanțe neconstituționale m-a pus pe gânduri. Ciorbea o ia avocățește, a început cu tergiversarea soluționării. Are în spate prevederile constituționale care, interpretate „ciorbește”, pot duce la tergiversarea soluționării cauzei.

La art. 58 alin. (1) din Constituție se precede că „Avocatul Poporului este numit ... pentru apărarea
drepturilor și libertăților persoanelor fizice...”. La art. 59 alin. (1), se prevede că „Avocatul Poporului își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea persoanelor fizice lezate în drepturile și libertățile lor, în limitele stabilite de lege”.

Va trebui să definim, până la urmă, interesul cetățeanului lezat în drepturile și libertățile sale, în limitele stabilite de lege pentru a vedea dacă și când ar fi trebuit să intervină Avocatul Poporului, în acest caz particular al ordonanței de urgență care permite aleșilor locali să părăsească formațiunea politică pe listele căreia a candidat fără a suporta sancțiunile prevăzute de legea cadru a aleșilor locali. Dacă nu definim corect acest interes, Victor Ciorbea poate face „joc de gleznă” în favoarea PSD liniștit.

La art. 8 alin. (2) din Constituție se prevede că „Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației”.

PNL s-a prezentat săptămâna trecută la Avocatul Poporului și a depus o sesizare în numele membrilor săi - art. 51 alin. (2) din Constituție -, cu privire la neconstituționalitatea ordonanței de urgență a guvernului care lezează, prin normele impuse, interesele cetățenilor membri ai PNL (PDL, PFC), persoane fizice ((art. 58 alin. (1) din Constituție !)). Pentru a vedea în ce constă această lezare, va trebui să mergem la Decizia CCR nr. 1167/2007 unde lezarea intereselor persoanelor fizice este detaliată,  în spiritul Constituției: "Curtea a arătat, cu acel prilej, că electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcţie publică la nivelul administraţiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii şi pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau judeţean. Or, de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întruneşte condiţiile de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin urmare, nu se mai justifică menţinerea acestuia în funcţia publică”.

Este evident faptul că ordonanța Guvernului pesedist încalcă cu intenție o normă constituțională, interpretată de CCR, ca urmare a unei alte sesizări care se opunea sancționării aleșilor locali cu pierderea demnității publice de ales în urma plecării din formațiunea politică pe listele căreia a candidat.

Având în vedere cele de mai sus, prezumând că adjuncții Avocatului Poporului „specializați pe domenii de activitate” - art. 58 alin. (1) din Constituție, ultima teză -, sunt la curent cu toate normele legale în vigoare, cu toate interpretările CCR și cu practica juridicară curentă, se cuvenea ca Victor Ciorbea în postura de Avocat al Poporului să se sesizeze din oficiu !

Nu a făcut-o. A considerat că trebuie să își plătească funcția - sinecură primită de la PSD prin întârzierea sesizării CCR sau prin nesesizarea din oficiu cu privire la actul normativ buclucaș. În condițiile în care, prin lege, ordonanțele de urgență pot fi atacate pentru neconstituționalitate doar de către Avocatul Poporului !

Nu știu ce va motiva Avocatul Poporului. Nu am încredere în PSD, în ce face PSD - ordonanța este un foarte bun exemplu de sfidare a principiilor statului democratic -, nu am încredere în „slugile” PSD - așa cum se dovedește a fi înaltul demnitar public Victor Ciorbea. Ca atare, încrederea în probitatea morală a funcționarilor din instituția Avocatului Poporului este pe ducă, se duce la naiba către Iad.