joi, 4 mai 2017

CCR a respins ca inadmisibilă sesizarea științifico-fantastică a lui Victor Ciorbea

Știre scurtă, cumplit de scurtă, de la AgerpresALERTĂ CCR a respins ca inadmisibilă sesizarea pe articolul care le interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului (surse)

La HotNews, aceeași „tăcere”. Bine, pot admite că HotNews pomenește de „beneficiarul” intervenției nedemnului Avocat al Poporului, pe nume Victor Ciorbea. Infractorul Liviu Dragnea nu mai are șansa de a ocupa fotoliul de PM, nici pe aceea de a mai fi numit, desemnat într-o funcție administrativă. Este infractor și cu asta basta. Iar infractorilor nu li se dau pe mână banii țării. Numai că, aici avem o situație puțin diferită. Infractorul Liviu Dragnea dispune iar PM Grindeanu și „asociații” execută cu pieptul umflat de mândrie socialistă.

Inadmisibilitatea asta este cu dichis. CCR spune că nu a mai tratat fondul problemei pentru că inadmisibilitatea sesizării nu îi dă voie. Dacă este să ne uităm la „legalitatea sesizării”, observăm că Avocatul Poporului are competența legală de a sesiza Curtea cu o excepție de neconstituționalitate. Buba nu este aici. Ca atare, suntem obligați să mergem la „competența Curții de a soluționa cauza” ridicată de Avocatul Poporului. Sunt cele două situații în care Curtea poate admite sau respinge ca inadmisibilă o sesizare.

Ne rămâne să interpretăm inadmisibilitatea sesizării sub aspectul „competenței Curții de a soluționa cauza”. De aceea trebuie să mergem la sesizarea Avocatului Poporului care, cu nonșalanță, afirmă că „prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 incalca principiul echilibrului puterilor in stat, nu intrunesc cerintele constitutionale de previzibilitate si proportionalitate a legii si nu permit recunoasterea dreptului la diferenta pentru ocuparea, in conditii de egalitate si fara restrictii nerezonabile, a unei functii ce implica exercitiul autoritatii de stat”. Mai pe șleau, renumitul pomanagiu Victor Ciorbea, avocat de profesie, amestecă funcțiile ce implică exercițiul autorității de stat de la Parlament și de la Guvern, dar și de la alte autorități publice spunând „candid” că ele ar trebui să fie egale în aprecierea socială. Din moment ce unii pot fi aleși să fie parlamentari sau primari, chiar dacă au fost condamnați penal, ar trebui să fie la fel și pentru cei care pot fi desemnați PM, miniștri sau secretari de stat. Dar ce spun eu ?! Chiar și funcționarii publici ar trebui fie beneficiarii eliminării acelui articol infam sau măcar a prevederii care impune că cei condamnați penal nu pot îndeplini funcții publice. Pentru că, evident, după ce membrii guvernului ar scăpa de o astfel de piedică ce ar putea împiedica pe Avocatul Poporului să introducă o excepție de neconstituționalitate și pentru acele articole de lege care restrânge „dreptul” persoanelor din România să devină funcționari publici și să ocupe funcții de conducere în administrația publică locală și centrală ?!

Ei bine, eu înclin să cred (așa vrea mușchiul meu !) că judecătorii CCR au ajuns la concluzia, legitimă de altfel, că funcțiile din administrația publică nu se supun „drepturilor” constituționale. Dacă în Constituție nu sunt limitate drepturile celor care participă la alegeri locale și parlamentare, la alegerile prezidențiale, în administrația publică nu sunt drepturi de aceeași natură. Nu se măsoară cu aceeași oca.

Nu ar strica să impunem, ca cetățeni, la modificarea Constituției, ca și în cazul alegerilor să existe restricția de participare a celor care au suferit condamnări penale. Le este suficient dreptul de a alege (iar la 11 decembrie 2016 au tot ales penalii care le-au promis grațieri și amnistii !).

Actualizare Agerpres:
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate formulată. Pentru adoptarea acestei soluții, Curtea a constatat că, în esență, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare și interpretare a legii de către autoritățile publice competente, cât și aspecte de legiferare ce intră în competența Parlamentului
Ei !

Am ajuns la o invitație către Parlament să schimbe legea buclucașă. Apoi, la o sesizare de neconstituționalitate, având în vedere practica CCR, să declare modificarea ca fiind neconstituțională.

Niciun comentariu: