Franța renunță la modelul politicii fiscale pe care România vrea să îl aplice

Bănuiesc că sunt mulți cei ce își amintesc marea găselniță a lui Călin Anton Popescu Tăriceanu, încă de pe când era prim-ministru, de a urma modelul politicii fiscale franceze care încurajează deficitele bugetare. Motivarea lui Tăriceanu, preluată copy-paste de la francezi, era dezvoltarea țării prin împrumuturi pentru ajungerea din urmă a țărilor dezvoltate din vestul Europei și clasarea României pe locul 7 în rândul economiilor Uniunii Europene.

Marea idee de politică fiscală a lui Tăriceanu și-a găsit locul în programul de guvernare al infractorului Liviu  Dragnea, program urmat cu sfințenie de Sorin Grindeanu care mimează exercitarea atribuțiilor de prim-ministru.

Viorel Ștefan, ministrul de finanțe, a acordat un interviu Reuters Central & Eastern Europe Investment Summit, comentat de „cursdeguvernare”.

Pentru că sunt multe elemente care pot fi tratate mai bine de către alții, specialiști, mă voi limita doar la aspectul deficitului bugetar. Ca problemă majoră de politică fiscală a unei țări.

Viorel Ștefan a garantat, în interviu, că limita de 3% deficit bugetar va fi respectată în acest an, 2017. Cât privește viitorul, declarația lui nu mai lasă loc de dubii:

Pe de altă parte, ministrul Finanțelor spune că Guvernul își asumă, până în 2019, deficite structurale mai mari decât cele pe care s-a angajat să le respecte,  astfel încât să susțină campania de recuperare a distanței dintre România, „a doua cea mai săracă țară din UE, față de statele occidentale”, relatează Reuters.

Semnalele cu privire la ducerea României către excesul de îndatorare pentru a satisface promisiunile electorale ale PSD și ALDE au venit de peste tot. Cel mai grav este faptul că îndatorarea excesivă se face pentru mărirea veniturilor unei părți a populației și acoperirea deficitelor create de relansarea fiscală și nu ca urmare a investițiilor care să aducă beneficii în viitor. Cu „arterele și venele” țării inexistente, slabe, obturate, dezechilibrate față de necesitățile organismului economic, dezvoltarea este doar o vorbă aruncată'n vânt. În loc să fie duse împrumuturile în dezvoltare economică (cu toate elementele de infrastructură care permit dezvoltarea, cu modernizarea învățământului pentru a avea calitate în dezvoltare etc.) sunt duse către consum. Un consum al produselor și serviciilor oferite de alte economii europene sau de aiurea.

Banca Națională a relevat recent că unul dintre riscurile la adresa stabilităţii financiare a României se referă la tensionarea echilibrelor macroeconomice: deficitele sunt în creştere, iar dintre acestea, deficitul structural a ajuns la 2,6% în 2016, deși România s-a angajat să-l menţină sub 1% din PIB.

Tot la „cursdeguvernare” găsesc o altă informație comentată. La o săptămână după întâlnirea dintre Angela Merkel și Emmanuel Macron, miniștrii de finanțe din Germania și Franța au avut o întâlnire care s-a încheiat cu o înțelegere. Ambele state vor lucra pentru o reformă fiscală în zona euro. Iar în cadrul reformei, Franța va renunța la modelul politicii fiscale de până acum care încuraja depășirea limitei de 3% a deficitului bugetar.

Atenţia specială acordată reformelor fiscale este menită să atace cea mai mare slăbiciune a monedei unice, aceea a marii varietăţi de politici fiscale printre cele 19 ţări membre ale Zonei Euro, dar în particular problema politicii franceze încă în funcţiune în acest domeniu, care favorizează deficitele bugetare. Franţa înregistrează frecvent deficite bugetare peste pragul de 3%, statuat de tratate.

Modelul francez care a susținut până acum ideile crețe ale lui Tăriceanu și echipa de la ALDE dar și ale unor PSD-iști cu capul plin de tărâțe urmează să dispară. Iar dacă Franța și Germania ajung la un model comun de politică fiscală, pentru început în zona euro, este evident că și celelalte state membre ale zonei euro vor fi obligate de „piață” să se încadreze și să lase fantoma împrumuturilor „benefice” pentru cărțile de istorie. Altfel, scenariul „dezvoltării” Greciei ar putea să se repete cu fiecare stat membru al Uniunii Europene care nu va ține cont de politicile fiscale practicate de statele cele mai puternice din punct de vedere economic.

Miniștri de finanțe Le Maire și Schuable

Astfel că însuşi ministrul de Finanţe francez, Bruno Le Maire, a fost cel care a precizat faptul că grupul de lucru bilateral va căuta căile de realizare a convergenţei fiscale, dar şi a unor proiecte comune de investiţii, inclusiv în industrie, în virtutea unor „politici economice coordonate”, potrivit Reuters.

„Franţa va respecta angajamentele sale europene de a reduce deficitul public şi nu pentru a face pe plac Comisiei Europene, ci pentru că aşa este bine pentru Franţa”, a spus Bruno Le Maire.

Modelul încadrării în deficitul public este dat de țări membre ale UE care au succes. Germania este, de departe, un mare succes. Alte țări mai mici ca teritoriu și populație au la rândul loc succes pentru că aplică așa-zisul model fiscal german. Dar succesul lor se vede mai ales într-o dezvoltare generată de o structură economică solidă, pe baza echilibrelor macroeconomice foarte bine păzite de guvernele care ajung la conducere, indiferent de culoarea lor politică. Sunt țări care „își apără și nevoile și neamul”, naționaliste în consumul național, fără ca statul să intervină între producătorii locali și cei din alte state europene în favoarea celor locali. Statele respectivă încurajează, prin politici de stat, dezvoltarea economică națională alegând acele domenii care pot concura cu producătorii străini.

Senatorul liberal Florin Cîțu atrage atenția asupra „metodei” de sprijin a economiei practicată de puterea PSD-ALDE. Folosirea subvențiilor. Folosirea lor excesivă dar și incorectă care s-a transformat în altceva.

In ultimii 8 ani au existat tot felul de subventii care au distorsionat sistemul economic. Mai simplu, au luat resurse din sectoare profitabile ale economiei si le-au directionat discretionar catre alte sectoare de interes politic (aduceau voturi).

Nu ne putem astepta de la PSD sa corecteze aceste dezechilibre. PSD adauga. Start-up nation, subventii pentru ferme de porci, gratuitati, salarii crescute din pix, etc... Corectia o sa vina natural.

O sa fie mai rau ca in 2008? Nu stiu sigur dar avem o datorie publica de trei ori mai mare, asa ca sunt sanse mari sa doara mai rau...

Totusi, stiu sigur ca nicio economie nu poate merge la nesfarsit cu dezechilibrele prezente acum in economia noastra. Asa ca ar fi bine sa cautati protectie acum pentru activele proprii.

Hai să înțelegem ce se petrece.

Germania a ajuns la înțelegere cu Franța să corecteze cea mai mare slăbiciune ale monedei unice, să elimine varietățile politicilor fiscale din zona euro și să meargă către una care oferă garanția dezvoltării. Începând chiar din acest an, în Uniunea Europeană se va merge după un model de politici fiscale mai apropiat de modelul german. Ce facem noi în România, sun guvernarea PSD-ALDE ? Ne întoarcem în trecut și aplicăm modelul falimentar al dezechilibrelor fiscale, al bugetelor greu îndatorate, al traiului peste mărimea „plapumei” care ne acoperă, al veniturilor peste posibilități. Asta facem ! Pentru că unii au niște gărgăuni în cap.

Nu am nimic a reproșa celor care au votat PSD și ALDE. Am a reproșa celor care nu s-au dus la vot, pentru că au considerat că nu au pe cine vota. Aceștia sunt cei mai vocali astăzi împotriva politicilor guvernării PSD-ALDE. Măi băieți și fete, măi frumoșilor, păi să ne fie cu iertare ! Lipsa voastră de la vot a dus la guvernarea PSD-ALDE. O guvernare care are în spate 18% din populația cu drept de vot. Fericiților !