Declarații la finalul BEx al PNL, 11 decembrie 2018

TRANSCRIEREA DECLARAȚIILOR PREȘEDINTELUI PNL, LUDOVIC ORBAN ȘI A VICEPREȘEDINTELUI PNL, VICTOR PAUL DOBRE, LA FINALUL BIROULUI EXECUTIV AL PNL - 11 DECEMBRIE 2018

Ludovic Orban

Partidul Național Liberal își dorește pentru România un alt guvern. Ne dorim ca România să fie guvernată de un guvern care să ne facă cinste atunci când ne reprezintă pe plan internațional și european, nu un guvern care să ne facă de râs la fiecare apariție publică.

România are nevoie de un guvern care să guverneze pentru cetățeanul care muncește cinstit , care își câștigă existența în mod cinstit, care respectă legea, nu de un guvern care să guverneze pentru pușcăriași și pentru pușcăriabili.

România are nevoie de un guvern care să susțină realizarea marilor proiecte de infrastructură, care să permită dezvoltarea României, nu de un guvern care să blocheze toate investițiile publice în România.  România are nevoie de un guvern care să asigure un mediu pentru afaceri prietenos, predictibil, care să încurajeze cu orice fel de investiție privată,  nu de un guvern care să bulverseze la fiecare ședință de guvern legislația și care să creeze instabilitate și lipsă de predictibilitate.

România are nevoie de un guvern care să crească puterea de cumpărare a veniturilor cetățenilor, nu de un guvern care să crească salariile și pensiile pe hârtie și care să erodeze puterea de cumpărare a veniturilor cetățenilor printr-o inflație crescută în mod artificial.

Ca atare, Partidul Național Liberal consideră că Guvernul Dăncilă este cel mai prost guvern din istoria României și că trebuie înlocuit cât mai rapid cu un guvern cât mai bun pentru România, cu un guvern care să aibă capacitatea să exercite în cele mai bune condiții președinția Consiliului Uniunii Europene și care să aducă beneficii maxime de pe urma acestei misiuni pe care o avem de a asigura conducerea la nivel european în cele 6 luni de zile începând cu 1 ianuarie. 

De aceea am luat decizia de a depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă. Am mandatat liderii grupurilor parlamentare ai Partidului Național Liberal, ca împreună cu ceilalți parteneri din opoziție să finalizeze textul moțiunii de cenzură și să depună moțiunea de cenzură în cursul acestei săptămâni, astfel încât până la sfârșitul acestei săptămâni moțiunea de cenzură să fie depusă, să demareze procedurile pentru schimbarea acestui guvern care face un rău imens României.

Victor Paul Dobre 

Așa cum vă este cunoscut România are un angajament ferm în cadrul Alianței Nord-Atlantice de a aloca în fiecare an 2% pentru programul de înzestrare a Armatei. Din datele noastre, din date oficiale, anul 2017 s-a încheiat cu o realizare de 1,85%, anul 2018 probabil va fi, se evaluează, în aceeași zonă. De aceea, noi cerem în mod ferm și e o decizie a Biroului Executiv al Partidului Național Liberal, ca guvernul, bugetul să respecte în continuare angajamentul  de 2% alocare pentru Armată, nu din surse proprii, nu din o să vedem la rectificări bugetare, ci în mod ferm de la începutul anului, astfel încât programul să fie respectat, să ne respectăm angajamentele din cadrul NATO și să avem,  bineînțeles, în vedere contextul geostrategic actual.

(Deși, oficial in nicio ședință a BEx-ului nu s-a stabilit că această moțiune să fie depusă zilele acestea, neoficial s-a avansat ideea zilei de mâine, data de 10 a fost asumată de către mai mulți liberali. De ce nu o depuneți mâine și până la urmă o depuneți chiar și la o amânare pentru data de vineri?

Nu știu informațiile care au apărut pe ce s-au bazat. Eu v-am comunicat decizia Biroului Executiv , este decizia Partidului Național Liberal care va fi respectată. Împreună cu partenerii din opoziție, liderii grupurilor mandatați să stabilească ziua  pentru depunerea moțiunii de cenzură, astfel încât moțiunea de cenzură să se deruleze procedural.

(Vă e teamă că dacă ar fi dispusă pentru citire vineri nu ați putea să aduceți toți liberalii în sală?)

Toți parlamentarii Partidului Național Liberal vor fi prezenți și vor vota moțiunea de cenzură. Am încredere că toți parlamentarii din opoziție vor face același lucru. De asemenea parlamentari din zona majorității guvernamentale care înțeleg foarte bine că România nu poate să se facă de râs în fața întregii UE.

(Aveți vreo certitudine din partea UDMR că vor susține această moțiune? Ați discutat cu ei, aveți vreun răspuns?)

Domnul președinte al UDMR a fost prezent alături de mine la Hamburg, la Congresul CDU. Garanțiile nu vi le putem da, vom vedea foarte clar care va fi poziția fiecărui partid din structura parlamentară. Ce încercăm noi să facem este să îi convingem de justețea demersurilor, de necesitatea absolută ca România să aibă parte de un guvern normal , un guvern format din oameni competenți, un guvern format din oameni care să aibă capacitatea să gestioneze domeniile aferente ministerelor, și mai ales să aibă capacitatea să gestioneze toate dosarele de la nivelul Uniunii Europene, pe care le vom prelua odată cu preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene.

Mi s-ar părea corect ca UDMR, care este partenerul nostru în Partidul Popular European, să se abţină de a mai fi alături de socialişti şi de ALDE, cu atât mai mult cu cât PSD şi ALDE sunt de fapt paria familiilor lor politice şi, în mod evident, care calcă în picioare orice principiu care stă la baza funcţionării UE. Şi în electoratul care a votat UDMR există o nemulţumire profundă faţă de acest guvern şi aproape o lipsă totală de încredere în liderul PSD, Liviu Dragnea.


(Există declarații oficiale ale unor lideri UDMR care au spus ca nu s-a negociat, că nu ați discutat.)

Nu vreau să intru într-un schimb de replici în fața mediei.

(Victor Ponta spune la fel, că nu ați discutat cu ei.)

Cred că toţi cei care sunt conştienţi că domnia lui Liviu Dragnea trebuie să înceteze vor susţine această moţiune de cenzură

(Cu toate aceste sunt voci sceptice in legătura moțiunii si spun că nu o să voteze, sunteți sigur că această moțiune o să treacă?)

Avem încredere și vom face tot ce depinde de noi ca să-i convingem pe cât mai mulți parlamentari să susțină moțiunea de cenzură.

(Este a treia moțiune de cenzură inițiată sub domnia dumneavoastră. De fiecare dată vi s-a reproșat de către cei pe care îi chemați să voteze alături de dumneavoastră că nu veniți și cu ce se întâmplă după, că nu veniți cu o propunere de premier. Asta ar însemna că se aruncă în haos și că nu așa se fac lucrurile. Aveți un premier acum?)

Vă readuc aminte că la moțiunile de cenzură chiar tocmai asta mi s-a reproșat de unii, că am avansat propunerea de premier. Partidul Național Liberal este pregătit în orice moment să-și asume răspunderea guvernării. Avem un program de guvernare actualizat, avem candidat la funcția de prim-ministru, iar problema este aceea dacă se poate degaja o majoritate parlamentară care să sprijine o astfel de formulă de guvernare. Până una alta, ca să nu vindem pielea ursului din pădure, să ne concentrăm să adunăm voturi, astfel încât să treacă moțiunea de cenzură. Orice formulă ulterioară se va naște in mod constituțional în cadrul negocierilor care vor avea loc la Palatul Cotroceni, negocieri care vor fi organizate conform Constituției de Președintele României.


(Aceasta a fost problema, că dumneavoastră ați mers cu dumneavoastră, pentru că sunteți propunerea PNL, ceilalți nu au fost de acord, iar acum nici măcar partenerii dumneavoastră de la USR spun că nu aveți o propunere premier)

Partidul Național Liberal  a luat decizia in Consiliul Național Liberal, avem si propune de președinte si de premier.

(Nu vă văd cei din opoziție)

Asta spuneți dumneavoastră. Cred că obiectivul nostru fundamental este să ne concentrăm pe a pune punct acestei guvernări care face un rău imens României și cred că acest obiectiv trebuie subsumat de toate eforturile și să discutăm mai puțin de povești pentru că nu are rost să vindem pielea ursului din pădure .

(Din calculele dumneavoastră sunt excluși membrii PSD din viitorul guvern, adică  un guvern din care să nu mai facă parte PSD-ul?)

Îmi puneți iar întrebări legate de viitoarea formulă de guvernare. Viitoare formulă de guvernare se va stabili, în cazul în care acest Guvern va cădea, in mod constituțional în negocierile de la Cotroceni.

(Domnule Orban, pentru ca domnul Barna spunea că are discuții și întâlniri cu Președintele Klaus Iohannis pe marginea acestei moțiuni, dumneavoastră aveți discuții cu Președintele Klaus Iohannis ?)

La fiecare întrebare pe care mi-ați pus-o, v-am răspuns ceea ce știți și anume că Partidul Național Liberal este într-un parteneriat cu Președintele României, suntem într-o comunicare permanentă, ne coordonăm eforturile pentru a încerca să facem lucruri bune pentru România, pentru a-l sprijini pe Președinte în demersul pentru beneficiul românilor și pentru a împiedica toate deciziile negative pe care vrea să le ia majoritatea guvernamentală. Ați văzut că Președintele României a participat la Consiliul Național al Partidului Național Liberal, a participat la reuniunea Biroului Executiv de la Sibiu și între președintele României și Partidul Național Liberal există un parteneriat strategic.

(În ultima declarație președintele Klaus Iohannis spunea că caută o formulă să vadă cum se poate implica astfel încât să ajute la formarea unei alte majorități. Ați avut vreo discuție după acea declarație?)

Obiectivul nostru fundamental în perioada următoare este să reușim să obținem cât mai multe voturi ca să trecem moțiunea de cenzură. Orice discuție legată de o guvernare ulterioară se va demara după căderea guvernului și am convingerea că se va găsi o soluție mult mai bună pentru România, decât soluția guvernului de marionete condus de Vasilica Viorica Dăncilă.

(Cu parlamentari de la PSD sau ALDE ați mai vorbit?)

Cu siguranță.

(V-au dat un răspuns concret?)

Răspunsul se va vedea la moțiunea de cenzură. Până una alta, săptămâna trecută, miercuri, ați văzut că președintele abuziv, Florin Iordache, i-a fost frică să supună la vot introducerea pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre de demitere a lui Liviu Dragnea. De ce credeți că i-a fost frică? Pentru că nu mai aveau majoritatea și pentru ca opoziția a adus majoritatea pentru susținerea acestui proiect. Din cauza asta au apelat la toate abuzurile procedurale posibile pentru a împiedica adoptarea proiectului de hotărâre pentru demiterea lui Liviu Dragnea din funcția de președinte al Camerei Deputaților.

Nu vă pot face o predicție astăzi câți parlamentari ai puterii vor vota moțiunea de cenzură. Am încredere că vor fi parlamentari din zona majorității guvernamentale, de altfel numai în ultimele două săptămâni numărul celor care au părăsit PSD și care sunt disponibili să voteze o moțiune de cenzură a crescut.

Autobuzele comandate de Gabriela Firea la prețuri exorbitante sunt cu dedicație. Pentru că PSD poate!

Apare marea laudă. Firea se laudă că va face și va drege. Pentru bucureșteni, desigur. Când se uită lumea la ce face Firea și nu la ce spune Firea, își pune mâinile în cap. Vorba cuiva, mai bine rămânea promteristă la Antena3.

Consilierii generali ai PNL București au scormonit „afacerea” și au descoperit ciudățeniile. Miroase de la o poștă a afaceri necurate.

Oferta de la „Alibaba” este de 140.000 euro/autocar!

Consilierul general Ciprian Ciucu „sapă” și află că Otokar a vândut în Malta autocarele respective cu 182.000 euro. Se poate spune că prețul este mai mare ca urmare a dotărilor suplimentare pe mașina de bază. Iar Malta este mult mai la sud ca România!

Prețul anunțat de Firea, cu tot cu TVA este de 250.000 euro!

Protestul consilierilor generali ai PNL și al PNL are parte de o replică lungă, lungă și arțăgoasă a lui Firea prin departamentul de comunicare al Primăriei Generale a Municipiului București unde nu sunt oferite explicații motivate ci sunt promovate atacurile furibunde la adresa PNL și a liderilor acestuia care au neobrăzarea să scoată la lumină afacerea primăriței cu reședința în Voluntari, jud Ilfov.

Treaba se complică. Deja pute. Investigațiile scot la iveală și alte matrapazlâcuri.

Prima „bombă” o reprezintă „asociatul” firmei turcești care vinde autobuzul „Otokar”. O firmă din județul Ilfov cu 18 angajați! Iar dacă ne ducem cu gândul la faptul că orașul Voluntari este în județul Ilfov, iar la Voluntari este primar „pe viață” Florentin Pandele, soțul Gabrielei Vrânceanu Firea Pandele, începem să ajungem,  ușor-ușor la înțelegerea afacerii. Una de familie dar și de familie „politică”! Că, doar de aia au câștigat alegerile în 2016! Să se îndestuleze din banii publici.

A doua „bombă” o reprezintă comanda însăși!

Pe lângă autobuzele „orășenești” de 12m, 320 de bucăți, primărița Firea, soția lui Pandele, primarul din Voluntari, comandă și autobuze de 10m și de 18m! Oare, de ce? Unde se folosesc aceste autobuze? Cele de 18m merg la interurban iar cele de 10m merg pentru localitățile mai puțin dezvoltate, cu drumuri „înghesuite”, cum ar fi, de exemplu, periferiile Voluntariului!

Bomba asta se adaugă la cea mai veche privind spitalul metropolitan al Bucureștiului pe care Firea în vrea în coasta orașului Voluntari! Va deservi, de fapt, orașul Voluntari și comunele apropiate. Dar pe banii bucureștenilor. Iar dacă legăm cele două mari investiții, observăm că primărița Firea are mare grijă de populația din împrejurimile Bucureștiului! Bucureștenii vor plăti pentru dezvoltarea Voluntariului și a comunelor învecinate astfel că primarii PSD din aceste localități pot destina banii pentru pomeni electorale. Nu uitați, vin alegerile!

Preşedintele Iohannis a contestat la CCR legea care permite miniştrilor, parlamentarilor, primarilor şi prefecţilor să fie comercianţi

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis Curții Constituționale, joi, 18 ianuarie a.c., o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

București, 18 ianuarie 2018 

Domnului VALER DORNEANU

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE 

În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulez următoarea

SESIZARE  DE  NECONSTITUŢIONALITATE

asupra

Legii pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției


La data de 30 decembrie 2017, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Legea dedusă controlului Curții Constituționale are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 161/2003 în sensul eliminării incompatibilității funcțiilor de deputat, senator, membru al Guvernului, prefect, subprefect, primar, viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, cu calitatea de comerciant persoană fizică.

Prin modul în care a fost adoptată, dar și prin conținutul normativ Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției este neconstituțională întrucât încalcă prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 11 alin. (1), ale art. 65 alin. (2) lit. j),  ale art. 75 alin. (1) și alin. (5) raportat la art. 105 alin. (2) și ale art. 148 alin. (4) din Constituție pentru motivele arătate mai jos.

I. Motive de neconstituționalitate extrinsecă

 1. Prin art. unic pct. 1 din legea dedusă controlului de constituționalitate se abrogă dispozițiile art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003, ce instituie incompatibilitatea între calitatea de deputat și senator și calitatea de comerciant persoană fizică.

În ceea ce privește respectarea dispozițiilor privind adoptarea legii, având în vedere că se reglementează într-o materie ce ține de statutul deputaților și al senatorilor, art. unic pct. 1 din Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției ar fi trebuit adoptat, în conformitate cu  dispozițiile art. 65 alin. (2) lit. j) din Constituție, în ședință comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Or, legea dedusă controlului de constituționalitate a fost respinsă în integralitatea ei de Senat în ședința din data de 27.11.2017 și adoptată de Camera Deputaților în ședința din data de 20.12.2017, ceea ce încalcă atât prevederile art. 65 alin. (2) lit. j), cât și pe cele ale art. 75 din Constituție.

2. Prin art. unic pct. 2 din legea dedusă controlului de constituționalitate se abrogă dispozițiile art. 84 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, ce instituie incompatibilitatea dintre funcția de membru al Guvernului și calitatea de comerciant persoană fizică.

În ceea ce privește funcția de membru al Guvernului, art. 105 din Constituție reglementează incompatibilitățile, prevăzând la alin. (2) că alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică. De aceea, pentru art. unic pct. 2 din Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală Senatul ar fi trebuit să fie Cameră decizională.

Or, legea dedusă controlului de constituționalitate a fost dezbătută de Senat în calitate de primă Cameră sesizată - fiind respinsă - și adoptată de către Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională. În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (5) din Constituție, pentru prevederile art. unic pct. 2 din legea supusă controlului constituțional Camera Deputaților ar fi trebuit să retrimită legea  Senatului, care ar fi urmat să decidă definitiv.

II. Motive de neconstituționalitate intrinsecă

În ceea ce privește incompatibilitatea dintre calitatea de comerciant persoană fizică  și funcția de deputat, senator, membru al Guvernului, prefect, subprefect, primar, viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, prin legea dedusă controlului se abrogă dispozițiile art. 82 alin. (1) lit. e), art. 84 alin. (1) lit. g), art. 85 alin. (1) lit. i) și art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003.

           1. Prin eliminarea incompatibilității unor funcții sau demnități publice cu calitatea de comerciant persoană fizică, legea dedusă controlului de constituționalitate – diminuează standardele de integritate, aducând atingere statului de drept consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituție

În ceea ce privește incompatibilitățile stabilite prin Legea nr. 161/2003, Curtea Constituțională a statuat că acestea au rolul de a asigura îndeplinirea cu neutralitate a mandatului de către persoane care exercită o funcție publică de autoritate, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității și transparenței. Incompatibilitățile nu constituie o restrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți, ci o garanție de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care exercită anumite mandate (Decizia nr. 304/2013).

În privința incompatibilității dintre deputați/senatori și calitatea de comerciant persoană fizică, Curtea Constituțională a reținut că art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003 și art. 16 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 96/2006 sunt norme clare, previzibile, stabilind precis conduita senatorilor/deputaților, astfel încât starea de incompatibilitate să poată fi evitată, iar scopul legii de asigurare a imparțialității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și de protejare a interesului social să fie atins și că încadrarea unei persoane fizice ce desfășoară o activitate economică autorizată ca fiind „comerciant” constituie un aspect referitor la interpretarea și aplicarea legii de către autoritățile publice cu atribuții în acest domeniu, respectiv Agenția Națională de Integritate (A.N.I.) și instanța judecătorească învestită cu soluționarea contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de A.N.I. (Decizia nr. 869/2015).

În ceea ce privește aleșii locali, regimul incompatibilităților a fost supus în mai multe rânduri controlului de constituționalitate. Astfel, Curtea Constituțională a statuat, cu valoare de principiu, că „reglementarea reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public” (Decizia nr. 225/2011, Decizia nr. 1.484/2011, Decizia nr. 396/2013). Totodată, instanța constituțională a reținut că „nu se poate îndeplini o funcție publică ce obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice, dacă, în același timp, o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept”; iar prin această incompatibilitate „se instituie o garanție a exercitării funcției publice în condiții de imparțialitate și transparență decizională, obiectiv ce urmărește protejarea interesului public constând în apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor” (Decizia nr. 739/2014 și Decizia nr. 683/2015).  De asemenea, Curtea a mai subliniat că o cumulare a funcțiilor publice cu cele private „ar putea duce la atingerea interesului public și a încrederii cetățenilor în autoritățile administrației publice” (Decizia nr. 93/2015).

 În ceea ce privește, incompatibilitatea funcției de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului București, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean cu anumite funcții private, în jurisprudența constituțională s-a stabilit că aceasta nu este o condiție de eligibilitate, iar înlăturarea ei depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică care obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice, dacă în același timp o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept (Decizia nr. 739/2014 și Decizia nr. 640/2016).

Așadar, scopul Legii nr. 161/2003, ce instituie anumite incompatibilități pentru funcții și demnități publice, este acela de a asigura imparțialitatea, protejarea interesului social și evitarea conflictului de interese în exercitarea acestora. Iar pentru atingerea acestui deziderat, a fost instituită și sancțiunea pentru persoana aflată în stare de incompatibilitate, respectiv cea a decăderii din dreptul de a mai ocupa orice altă funcție eligibilă pentru o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului - art. 1 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (Decizia nr. 418/2014).

Or, prin abrogarea de către legea dedusă controlului de constituționalitate a unora dintre cazurile de incompatibilitate este, practic, eliminată o garanție de exercitare a funcției publice cu imparțialitate și ferită de orice interese care ar putea să împiedice exercitarea sa în interes public.

Față de toate aceste argumente, considerăm că prin diminuarea standardelor de integritate și ignorarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției contravine art. 1 alin. (3) din Constituție.

Dintr-o altă perspectivă, considerăm că pretinsa neclaritate a noțiunii de „comerciant” – ca rațiune a intervenției legislative – nu poate fi primită și vine în contradicție chiar cu cele statuate  de Curtea Constituțională. Astfel, Curtea a reținut că pretinsa neconstituționalitate a art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 este susținută prin aceea că noțiunea de „comerciant persoană fizică” nu este definită de un text de lege clar și că dispozițiile de lege criticate fac trimitere la o serie de alte norme legale determinând, în acest fel, o lipsă de claritate și previzibilitate, contrar prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5). Din acest punct de vedere, Curtea observă că aspectele invocate de autorul excepției vizează, în realitate, interpretarea și aplicarea legii, operațiuni care constituie atributul instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei.  În acest sens, prin Decizia nr. 869/2015, Curtea a reținut că definirea unei persoane fizice ce desfășoară o activitate economică autorizată ca fiind „comerciant” presupune o analiză de la caz la caz, în funcție de particularitățile fiecărei spețe, de către instituțiile/autoritățile publice competente, în raport cu coordonatele cuprinse în legislația în materie, spre exemplu, art. 6 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului și cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

 Prin urmare, a determina în concret dacă o persoană fizică desfășurând o anumită activitate cu caracter lucrativ se încadrează sau nu în categoria „comercianților”, în vederea stabilirii existenței stării de incompatibilitate dintre această calitate și funcția de viceprimar, constituie aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii de către autoritățile publice cu atribuții în acest domeniu, respectiv Agenția Națională de Integritate și instanța judecătorească învestită cu soluționarea contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenție (Decizia nr. 173/2017).

           2. Prin eliminarea incompatibilității unor funcții sau demnități publice cu calitatea de comerciant persoană fizică, legea dedusă controlului de constituționalitate aduce atingere angajamentelor internaționale în materie de integritate asumate de România, încălcându-se astfel dispozițiile art. 11 alin. (1) și ale art. 148 alin. (4) din Constituție

Astfel, conform art. 148 alin. (4) din Constituție, Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării la Uniunea Europeană și din celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu. Prin Decizia 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, de stabilire a unui mecanism de cooperare și verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, România „are obligația de a aplica acest mecanism și a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin. (4) din Constituție” (Decizia Curții Constituționale nr. 2/2012).

Dintre cele patru obiective stabilite, cel de-al doilea obiectiv vizează instituirea unei agenții de integritate cu competențe de verificare a averii, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni disuasive. Restrângerea sferei de aplicare a incompatibilităților dintre demnitățile și funcțiile publice de deputat, senator, membru al Guvernului, perfect, subprefect, primar, viceprimar, primar general, viceprimar al Municipiului București, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean și calitatea de comerciant persoană fizică este de natură să afecteze activitatea de verificare a incompatibilităților de către A.N.I., precum și să relativizeze cadrul legislativ de integritate, respectiv să vină în contradicție cu standardele Curții Constituționale în materie de integritate.

Printre recomandările făcute de Comisia Europeană în cadrul rapoartelor de verificare a progresului realizat de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, au fost amintite următoarele: „ (...) să se asigure că nu există excepții de la aplicabilitatea actelor legislative privind incompatibilitatea, conflictele de interese și averile nejustificate” (Raportul din luna ianuarie 2014), „ (...) să exploreze modalități de îmbunătățire a acceptării publice și a punerii eficace în aplicare a normelor în materie de incompatibilitate și a măsurilor de prevenire a situațiilor de incompatibilitate” (Raportul din luna ianuarie 2015), „ (...) integritatea ar trebui să fie principiul călăuzitor în viața publică, iar cadrul juridic și instituțiile din domeniul integrității să fie concepute pentru a promova acest obiectiv. Este important să se îmbunătățească acceptarea publică și punerea în aplicare eficace a normelor în materie de incompatibilitate și să se pună accentul pe prevenirea în amonte a incompatibilității și a conflictului de interese.” (Raportul din luna ianuarie 2016), sau faptul că „ (...) Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi” (Raportul din luna ianuarie 2017).

Or, eliminând incompatibilitatea dintre o serie de demnități și funcții publice şi calitatea de comerciant persoană fizică, legea criticată contravine tuturor acestor recomandări, întrucât permite persoanelor aflate în funcții de autoritate să desfășoare activități comerciale aducătoare de profit care pun sub semnul întrebării principiul neutralității, al imparțialității și al protejării interesului public în exercitarea demnității sau funcției publice.

Mai mult, în vederea combaterii fenomenului corupției, România a ratificat, prin Legea nr. 365/2004 Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, care prevede că fiecare stat parte elaborează și aplică sau are în vedere, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, politici de prevenire a corupției eficiente și coordonate care favorizează participarea societății și care reflectă principiile de stat de drept, buna gestiune a problemelor politice și bunurile publice, de integritate, transparență și responsabilitate (art. 5 paragraful 1). Astfel, „fiecare stat parte trebuie să încurajeze în mod special integritatea, cinstea și răspunderea agenților publici, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, sens în care va aplica, în cadrul propriilor sisteme instituționale și juridice, coduri sau norme de conduită pentru exercitarea corectă, onorabilă și corespunzătoare a funcțiilor publice” (art. 8 paragrafele 1 și 2). Dând eficiență dispozițiilor Convenției, în jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că exceptarea anumitor categorii de persoane care dețin o funcție publică de la anumite standarde de integritate poate reprezenta o încălcare a unor obligații asumate prin tratate internaționale care constituie garanții pentru protecția drepturilor și libertăților cetățenilor, ca element al statului de drept (Decizia nr. 536/2016).

În consecință, față de cele arătate, legea dedusă controlului aduce atingere obligațiilor ce revin statului român potrivit art. 11 alin. (1) din Constituție, precum și celor ce îi revin în calitate de membru al Uniunii Europene, ceea ce contravine și dispozițiilor  art. 148 alin. (4) din Constituție.

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției este neconstituțională întrucât încalcă prevederile art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (1), art. 65 alin. (2) lit. j), art. 75 alin. (1) și alin. (5) raportat la art. 105 alin. (2), art. 147 alin. (4) și art. 148   alin. (4) din Constituție.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS - WERNER IOHANNIS

Asemănări în „cariere infracționale”. Capii organizațiilor criminale formează „state paralele”

A murit Toto Riina. Fost șef suprem al Mafiei siciliene. Într-un pat de spital al unei închisori italiene. Ispășea 26 de condamnări la închisoarea pe viață. Nu și-a recunoscut niciodată faptele.

Toto Riina a murit însă Mafia siciliană continuă să existe.

Din materialele de presă pe care le-am citit, prea multe să le mai dau legături pe aici, Toto Riina și-a construit „imperiul mafiot” prin teroare. A terorizat oamenii poliției, oamenii justiției, oamenii din conducerea autorităților locale și regionale. A terorizat statul italian căruia nu îi recunoștea legitimitatea. I-a aruncat în aer pe procurorii italieni care au început destructurarea Mafiei siciliene, Giovanni Falcone și Paolo Borsselino. De fapt, a amenințat statul italian că de nu i se va supune, îi va veni de hac. Toto Riina și-a construit un stat propriu, un stat paralel cu statul italian, dublând instituțiile statului italian sau obligându-le să ia „decizii” care să corespundă cu pretențiilor lui.

Succesul lui Toto Riina a fost facilitat de corupția existentă în statul italian, de la vârf până la baza administrativă a țării. Corupția, abuzul de putere, abținerea funcționarilor și reprezentanților puterii de a-și îndeplini atribuțiile legale etc.

Toți cei care au mai citit despre organizațiile criminale vor recunoaște „modelul”. Este tras la indigo. Indiferent de epoca istorică în care organizațiile criminale au acționat. Mai mult, nu este epocă istorică, nu este stat în lume care să nu aibă organizații criminale specifice orânduirii legale. Organizațiile criminale de succes sunt cele care reușesc să căpușeze instituțiile statului. Toate acestea au ca sprijin corupția din statul în care apar și se dezvoltă.

Nu suntem scutiți, ca stat, de astfel de fenomene. Cu fiecare zi care trece, aflăm din ce în ce mai multe despre „grupul infracțional organizat” creat de infractorul Liviu Dragnea (PSD) în județul Teleorman. În informarea DNA privind inculparea infractorului Liviu Dragnea se face precizarea că grupul infracțional organizat, format în 2001, funcționează și astăzi, în anul 2017! Nu mai este localizat doar în Teleorman, s-a extins, a ajuns să preia puterea politică la nivel național, creatorul grupului, infractorul Liviu Dragnea fiind, de fapt, liderul de facto al partidului care asigură puterea politică în Parlamentul României, este liderul de facto al Guvernului României și prin înlocuirea conducerilor agențiilor descentralizate ale statului cu oamenii selectați de el este liderul de facto al principalelor domenii de interes economic și social din România. Nu are „la butonieră” Forțele Armate, serviciile române, forțele de ordine publică chiar dacă are ca ministru la MAI pe fosta secretară! Nu are la butonieră Justiția dar, lucrează intens la realizarea obiectivului.

Acum este în război cu Justiția. Are oamenii care sunt capabili să mimeze competența. Fiind sprijinit de ALDE, a pus la Ministerul justiției omul potrivit: Tudorel Toader. Modificarea legilor Justiției, având sprijinul complice al unor magistrați și speculând un „conflict istoric” între magistrații procurori și magistrații judecători, are drept scop subordonarea Justiției de către politic. De fapt, ar fi o subordonare a Justiției de către copia PSD, PSDragnea! Confiscând și subordonând Justiția, infractorul Liviu Dragnea ar avea posibilitatea să repete, în România, confiscarea statului așa cum au reușit bolșevicii imediat după al doilea Război mondial cu sprijinul URSS.

Infractorul Liviu Dragnea a ales altă cale să își formeze „statul paralel”. Nu a ales teroarea, pentru că ... a fost prea târziu pentru el. Dacă însă îi reușește confiscarea statului de drept, nu este exclus să apeleze și la teroarea specifică organizațiilor mafiote. Minciuna, mita, delapidarea, recompensarea credincioșilor (obligatorie la organizațiile criminale!), înșelăciunea, simularea politică etc. au fost instrumentele folosite de infractorul Liviu Dragnea. În timp, a format în interiorul PSD o copie a partidului subordonată intereselor lui. PSDragnea a luat locul PSD. Înșelând așteptările membrilor onești, folosind forța și răzbunarea, a pus membrii de bună credință în imposibilitatea de a mai reacționa în mod normal în interiorul PSD. Practic, membrii PSD care își rostesc nemulțumirile vor constata că cei care iau deciziile sunt membrii PSDragnea. Vor avea neplăcuta surpriză de a fi dați afară din PSD.

La fel în celelalte cazuri de formare a „statelor paralele” de către organizațiile criminale, constituirea „grupului infracțional organizat” la Consiliul Județean Teleorman sub conducerea infractorului Liviu Dragnea nu ar fi fost posibil fără corupția existentă în România. Au închis ochii și au acționat după cum a cerut infractorul Liviu Dragnea toți cei care la un moment dat au dat nas în nas cu societatea comercială desemnată să fie centrul operativ: TelDrum S.A.!

Între evoluția infractorului Liviu Dragnea și a infractorului Toto Riina există enorm de multe asemănări. Evident, există și deosebiri majore. Toto Riina a ucis sau a dat ordin să fie uciși sute de oameni. Nu este cazul la infractorul Liviu Dragnea. Confiscarea statului, subordonarea lui intereselor infracționale este însă trăsătura comună.

Este caraghios Victor Viorel Ponta când protestează astăzi. Penibil.

„Din păcate, PSD azi este confiscat de 'Cartelul de la Teldrum' format din foști PD-iști cu gândire de baron — vătaf local (puși doar pe făcut bani, case, mașini, lacuri și fonduri de vânătoare, contracte cu statul etc) și foști PRM-iști care duc Partidul și România spre vremurile naționalism-comunismului de care am crezut că ne-am despărțit definitiv după intrarea în UE. Și Adrian Năstase și Mircea Geoană și eu (lideri centrali cu educație și mentalitate progresistă) ne-am luptat timp de 15 ani (cu rezultate mai mult sau mai puțin fericite, dar fără a schimba direcția) să arătăm că PSD poate să evolueze spre un partid modern de centru stânga care să asigure dezvoltare economică și solidaritate socială. Azi PSD este condus de 'Cartel' pe un drum pe care PD și PRM au mers deja și au dispărut în istorie”

Ponta are multă dreptate în ce spune însă uită să spună că a pus, serios, umărul la aceste „mărețe realizări” politice. Sunt sigur că de ar mai fi fost un lider important în PSD nu ar fi avut o astfel de revelație!

„Suspectul” de azi în penal este „învinuitul” de ieri

Agerpres. UPDATE Vicepremierul Sevil Shhaideh, la DNA: Am calitatea de suspect

"Am fost informată asupra calității procesuale pe care o am în acest dosar. Am calitatea de suspect și mai multe nu vă pot declara, fiind o anchetă penală în curs. În acest moment mi s-a adus la cunoștință această calitate. Mă prevalez de toate drepturile pe care le am și o să analizez împreună cu avocatul documentele", a afirmat Shhaideh.

Dosarul în care vice prim-ministrul Sevil Shhaideh a căpătat calitatea de suspect este unul de corupție.

În vechea procedură penală, suspectul era numit „învinuit”.

„Suspectul reprezinta acea persoana, fizica sau juridica, cu privire la care, din datele si probele existente in cauza rezulta banuiala rezonabila ca aceasta ar fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala” (aici).

Mai pe șleau, procurorii au constatat că fapta de corupție există, îi cunosc întinderea, au identificat persoanele care au săvârșit fapta sau faptele, acum vor să știe ce și cât poartă ca răspundere fiecare persoană asupra căreia există „bănuiala rezonabilă că au săvârșit fapta”.

Pentru că procurorii sunt mereu sub lupa presei și a restului populației, vreau să cred că au o mai mare grijă să lucreze curat când este vorba despre personalități ale vieții publice, cum este Sevil Shhaideh, propusă de PSD cu susținerea ALDE pentru demnitatea de prim-ministru.

Ei, să așteptăm cuminți și să vedem ce ne va spune DNA despre dosar.

Nu o văd pe Sevil Shhaideh având „inițiative infracționale”. Este o foarte bună funcționară, devotată „șefului”, indiferent care ar fi acela, dar pe ea, ca om, nu o văd cu inițiativă infracțională. Ca atare, dacă Sevil este subiectul bănuielii rezonabile, cineva este sigur „autorul”. Fiind vorba despre acte de corupție, „câmpul tactic” este instituția publică și modul de îndeplinire a atribuțiilor în calitate de demnitar sau funcționar public. Cu fiecare precizare, zona de interes se restrânge, ca ochiul uraganului, iar intensitatea în interiorul evenimentului devine din ce în ce mai mare. Urmărirea penală se concentrează pe centrul problemei pentru că informațiile devin din ce în ce mai clare, mai ușor de analizat și evaluat.

Pentru cei care au o mai puține cunoștințe, acțiunile cu caracter infracțional legate de acte de corupție sunt cele mai periculoase pentru societate. Nu doar pagubele provocate cetățenilor, societății sunt importante ci și procedurile prin care autorii infracțiunilor au fost ajutați să ajungă să dețină pârghiile de exercitare a puterii pentru comiterea infracțiunilor. Când mijloacele, procedeele pentru a introduce în funcțiile de putere publică persoane în scopul comiterii de infracțiuni de corupție devin cunoscute, Justiția este chemată să facă „curățenie”. Deși, constituțional și legal, Justiția ar trebui să apară în aceste cauze doar în situații excepționale, ca ultima soluție pentru intrarea în legalitate. Fiind vorba de Sevil Shhaideh, problema este mult mai gravă, ea îndeplinind funcții publice care ar fi trebuit să blocheze comiterea actelor de corupție.

Mafia din sistemul național de sănătate

Agerpres (aici) și DNA (aici) prezintă acțiunea DNA de punere în mișcare a acțiunii penale împotriva unor „mafioți” (nu le pot spune altfel) din sistemul național de sănătate. O mafie a „halatelor albe” sprijinită de o parte a unor funcționari publici la „solicitarea” unor „confrați” din „mediul privat”.

Fiind vorba despre punerea în mișcare a acțiunii penale, înseamnă că suntem în fața faptelor cu caracter infracțional dovedite dar și a autorilor acelor fapte. Este evident că cercetările vor continua și în fazele superioare ale procedurii penale, a judecății.

Capul de afiș este Marian Burcea, șeful CNAS pus în funcție de prim-ministrul Grindeanu la propunerea ministrului sănătății, Florian Dorel Bodog, ministrul și pe timpul primului guvern PSD-ALDE condus de Grindeanu și pe timpul actualului guvern PSD-ALDE condus de Tudose. Ministru merituos, desigur !

Pe un site de la Mediaș am găsit o parte a CV-ului lui Burcea.

Marian Burcea (60 de ani), de specialitate medic oftalmolog, este general de brigada medic (rez.) si conferentiar universitar doctor la la U.M.F. „Carol Davila” din Bucuresti.

El a fost director in cadrul Casei Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.) din 2004 si pana in prezent.

Pana de curand, Burcea ocupa si functia de director medical la Spitalul de Oftalmologie din Bucuresti.

Poate că nu ar strica ca DNA să facă și o cercetare pe la C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., cine știe ce mai este și pe acolo !

Dar, să pun comunicatul DNA. Fac precizarea că voi căuta să văd cine sunt cei care au participat la mizeriile descoperite de procurori.

01 septembrie 2017
Nr. 868/VIII/3

COMUNICAT

În completarea comunicatului nr. 866/VIII/3 din 31 august 2017, ca răspuns la solicitările formulate de reprezentanți ai mass media, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a 14 inculpați care, în cursul zilei de 1 septembrie 2017, vor fi prezentați cu propunere de arestare preventivă la Curtea de Apel București
Concret, au fost reținuți următorii inculpați:

1. BURCEA Marian, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat
- folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite

2. MUNTEANU Ovidiu - managerul Direcției Relații Contractuale și, respectiv, din 13 iulie 2017, președintele C.A.S.M.B,cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- abuz în serviciu
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal

3. GEAMBAȘU Ion-Răzvan - director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului București (C.A.S.M.B.) și manager al Direcției Medic șef a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
- abuz în serviciu,
- folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),

4. BARA Lucian-Vasile - președintele C.A.S.M.B. până la 13 iulie 2017, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- abuz în serviciu
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit

5. MIHĂESCU Ion-Ovidiu - managerul Direcției Control a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit

6. COSTACHE Alin-Sergiu – șef al Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din C.N.A.S, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat
- complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,

7-9. MOCANU Gabriela-Rodica, PETRESCU Mina-Elena, SARDARE Jeana funcționare în cadrul C.A.S.M.B, cercetate pentru
- complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (354 acte materiale)
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- fals informatic, în formă continuată
- permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în formă continuată (354 acte materiale),

10. CIOBANU Nicolae-Sergiu, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
- trafic de influență, în formă continuată (3 acte materiale)
- instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,

11. GEAMBAȘU Irina-Adelina - asociat și administrator al unei societăți comerciale, cercetat pentru
- instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),

12. MISCHIE Răzvan-Mihai - reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale),

13. COSTICĂ Maria - reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (17 acte materiale),

14. MANTA Cristina - avocat în Baroul București, pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale),

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe că, prin activitățile infracționale desfășurate de inculpați, activități pentru care s-a dispus reținerea, bugetul CASMB a fost păgubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane euro).

Concret, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracțional organizat prin care, sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Din descrierea faptelor de către procurori, suntem în fața unei forme grave de crimă organizată. Toate sunt periculoase pentru societate însă extraordinar de periculoasă este această situație: În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Înfiorător ! Acești indivizi „au condamnat la moarte” pe cei care le erau dați, prin atribuțiile de serviciu, în grijă, în atenție ! Iar o mare parte dintre autorii infracțiunilor au calitatea de medici ! Jurământ ca medic, jurământ ca funcționar public sau demnitar ... frecții la picioare de lemn !

Ptiu ! Și legile lui Toader nu mai apar ! DNA face percheziții

CNAS și CAS a Municipiului Bucerești sunt sub „teroarea” DNA. Au loc percheziții nu doar la aceste două instituții au loc și la unele firme și persoane fizice într-un dosar privind fapte de corupție din 2016 până în august 2017. Cum s-ar spune „prospături”. Oare ce partid politic conduce instituțiile respective ? Sigur vom afla. Probabil că este vorba și despre niște bani care nu ies la socoteală.

Agerpres. UPDATE CNAS și CASMB, vizate de perchezițiile DNA (surse)

DNA a dat și comunicat.


31 august 2017
Nr. 866/VIII/3

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate infracțiunilor de corupție, săvârșite în perioada 2016- august 2017.

Ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, în cursul zilei de 31 august 2017, sunt efectuate percheziții domiciliare în 50 locații, dintre care două sunt sedii ale unor instituții publice din București, restul sedii sau puncte de lucru ale unor societăți comerciale sau domicilii ale unor persoane.

Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Este incorectă situația în România. În loc să avem o combatere a faptelor de corupție prin legislația necesară cu contribuția Parlamentului (chiar așa cum este el, dominat de PSD și ALDE), prin acțiunile miniștrilor și a altor demnitari și înalți funcționari publici puși de partidele politice „dominante” - PSD și ALDE -, lăsăm toată munca pe procurorii DNA. Iar după cum se înțelege din proiectele de lege ale lui Tudorel Toader, ministrul justiției, se pare că actualei puteri nu îi convine de loc activitatea procurorilor DNA dar și a altor procurori și are chef să îi aducă în subordinea politică,  întâi în subordinea ministrului și prin ministru în cea a „mușchilor” parlamentarilor care formează majoritatea.

Vrerea PSD-iștilor și a ALDE-iștilor. Dacă nu ar publice cazurile de corupție instrumentate de procurorii DNA, dezbătute aprig de o parte a presei (nu presa subordonată lor politic !), imaginea de țară coruptă a României ar dispare. Pentru că azi am pus și un articol cu punctul de vedere al Dorinei Rusu (CNA) cu privire la „ideile” ministrului Doina Pană ca presa să promoveze „știri pozitive”, nu pot să fac legătura între vrerea actualei puteri politice și inițiativa legislativă a lui Tudorel Toader !

Bilanțul DNA pentru luna iunie 2017. Pentru unii, „durerea” este mare

Agerpres și DNA. Sinteză condamnări iunie (în dosarele instrumentate de DNA).

SINTEZĂ CONDAMNĂRI IUNIE

În cursul lunii iunie 2017, în dosare de corupție instrumentate de D.N.A., au rămas definitive 37 hotărâri judecătorești prin care au fost condamnați 85 inculpați între care:

Un deputat, un secretar de stat în Ministerul Justiţiei, un preşedinte de consiliu judeţean, 3 judecători, un grefier,2 avocaţi, un preşedinte ANAF, 2 manageri de spital, un director instituţie media, un director APIA, un inspector şef jandarmi la nivel judeţean, un director ADS judeţ, o instituţie media şi 2 oameni de afaceri.

Pedepsele dispuse de judecători faţă de cei 85 inculpaţi variază între 7 ani şi 8 luni închisoare şi 1 an si 8 luni cu amânare. 

Detalii se regăsesc pe pagina de Internet, la adresa www.pna.ro, secțiunea „Comunicate – hotărâri definitive de condamnare”.  

Având în vedere că, în multe cazuri, între pronunțarea deciziilor, motivarea acestora și transmiterea acestor decizii de către instanțele de judecată, în format electronic, se înregistrează o anumită diferență de timp, D.N.A. a decis publicarea unor informări cu privire la soluțiile de condamnare definitive, la momentul pronunțării acestora, sub formă de comunicate de presă.
În acest fel, D.N.A. răspunde cerinței de informare a opiniei publice asupra întregului proces penal în cazuri de mare corupție, inclusiv asupra finalității dosarelor trimise spre judecare.

Nu strică să le facem publicitate. Au început deja unii să pună la îndoială faptul că Justița mai funcționează în materie penală. După mintea lor, dacă nu se dă la televizor sau nu scrie în nu știu care fițuică cu pretenție de ziar, faptele nu există. Ele există iar unii comit acte disperate pentru a scăpa de Justiție.

Parlamentarii sunt campionii luptei anti-justiție, în special cei ai PSD și ALDE, cu ajutorul neprecupețit al celor din PMP-ul lui Traian Băsescu și UDMR-ul lui Kelemen Hunor.

Iar infracțiuni asimilate faptelor de corupție la Guvern

Agerpres. Percheziții ale procurorilor DNA la sediul Guvernului

Comunicatul DNA la cererea presei „înfometate” confirmă acțiunea.

 01 august 2017 
Nr. 746/VIII/3 

COMUNICAT

Ca răspuns la solicitările formulate de reprezentanți ai mass media în contextul apariției în spațiul public a unor informații, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, în cursul zilei de 31 iulie 2017, între orele 15.00 - 19.00, au fost efectuate percheziții domiciliare în 5 locații situate în sediul unei instituții publice din București.
Perchezițiile au fost efectuate în cadrul unui dosar penal aflat pe rolul Secției de combatere a corupției, dosar ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție comise în cursul lunii iulie 2017.
Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare. 

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Agerpres ne dă și o locație, informație obținută de la „surse judiciare”. Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, condus de Viorel Ilie ajutat de secretarii de stat Ștefania Bîrlibescu și Diana Severin.

Ce să fie, ce să fie ? Așteptăm. Procurorii au obligația de a se abține să comunice datele care fac obiectul investigațiilor pe timpul urmăririi penale până nu este clar dacă fapta există și, mai ales, dacă se cunoaște făptuitorul/făptuitorii.

Ca atare, știm că există un dosar, că faptele sunt de competența DNA dar nu știm dacă faptele există. Nu se poate vorbi despre o vină a cuiva, sub nici o formă. Cine o fi făcut sesizarea către DNA ?

DNA s-a sesizat din oficiu asupra unor infracțiuni asimilate corupției

Ieri, 10 iulie, DNA a comunicat că s-a sesizat din oficiu asupra unor infracțiuni asimilate faptelor de corupție studiind materialele din investigația Rise Project. Urmărirea penală este in rem (cu privire la existența faptelor).

Nu avem încă un făptuitor, deși investigația jurnalistică îl indică cu vâr și îndesat pe infractorul Liviu Dragnea și o clică de lingăi teleormăneni dar și din alte „înalte sfere” ale puterii, trecătoare, de la vremea faptelor.

Agerpres. DNA s-a sesizat din oficiu și cu alte aspecte privind investigația Rise Project

''La data de 10 iulie 2017, procurorii anticorupție s-au sesizat din oficiu în legătură cu alte aspecte conținute în investigația jurnalistică, publicată la data de 6 iulie 2017 (altele decât cele precizate în comunicatul nr. 690/VIII/3/7 iulie 2017), existând indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni asimilate corupției. În acest moment este începută urmărirea penală doar cu privire la faptă (in rem). Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzații împotriva unei persoane, ci are doar semnificația instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe cu privire la o anumită faptă'', precizează Biroul de Informare și Relații Publice al DNA într-un răspuns la solicitarea AGERPRES.

Iar cresc emoțiile unora. Iar vor fi dezbateri aprinse. Trebuie să avem încredere în lege și în cei care sunt chemați să aplice legea.

Investigația Rise Project vorbește mult despre vânzarea subevaluată a unor active publice. Va trebui să se vadă dacă nu cumva acele vânzări sunt imposibile. Al cui domeniu erau bunurile vândute ? Erau din domeniul public al statului sau al administrației publice locale ? Erau în domeniul privat al statului sau al administrației publice locale ? S-au respectat procedurile legale până la înstrăinarea lor ? Cine a făcut evaluarea care a stat la baza înstrăinării patrimoniului ? Cum a fost făcută evaluarea ? Și uite așa, procurorii specializați vor avea de desfăcut ghemul încâlcit al unor acțiuni și relații între autoritățile publice și persoanele care au format grupurile infracționale deținând și calitatea de actori publici.

Când intră procurorii specializați pe o astfel de „afacere” ies multe la iveală. Cei care au fost implicați în derularea acțiunilor care par a fi infracțiuni asimilate faptelor de corupție au de ce să se simtă deranjați. Măcar să învețe că nu există crimă perfectă !

În orice societate funcționează, fără greș, o lege: legea conservării informației utile. Este benefică tuturor. Inclusiv procurorilor care sunt obligați prin prevederile constituției să apere interesele generale ale societății. Iar în investigația Rise Project sunt informații care pot deveni utile procurorilor pentru că se pare, interesele generale ale societății au fost serios „cotonogite”. Societatea a fost fraudată de un grup de persoane constituite în grup infracțional. Există o prezumție în acest sens iar procurorii sunt obligați să o verifice.

Cine își închipuia că la Consiliul Județean Teleroman se comite o infracțiune pe timpul mandatului infractorului Liviu Dragnea ? A fost suficient un denunț care s-a dovedit util, pentru că a relatat fapte reale. Denunțătorul a spus adevărul iar adevărul aduce binele. Pentru societate, desigur, nu pentru infractorii care stau cu frica'n sân așteptând o oarecare clemență de la instanța de judecată. Iar infractorul Liviu Dragnea stă cu ditamai morcovul băgat în fund pentru că o nouă condamnare îl duce direct după gratii, legea fiind clară. Nu poate primi două condamnări cu suspendarea executării pedepsei. Așa că va executa după gratii și cei doi ani de zile primiți cu suspendarea executării pedepsei în penitenciar. Iar dacă și dosarul acesta deschis de DNA va trece la faza urmăririi penale in personam, iese infractorul Liviu Dragnea de la pușcărie când va avea „hamsterul” alb ca zăpada.

Ori la bal, ori la spital ... altă cale nu există

Când este vorba despre integritate și despre „puterea” pe care o primește un politician pentru a decide în numele și pe seama altora, aplic principiul enunțat de Crin Antonescu, cu ceva ani în urmă: în politică nu ai prieteni, ai doar interese. Bun principiu ! Scutește de sentimentalisme ieftine.

Ieri am scris un articol despre susținerea lui Crin Antonescu pentru Cristian Bușoi. Printre altele, am vorbit și despre Hubert Thuma, finul lui Marian Petrache, fostul șef al PNL Ilfov (unul dintre cei care au format „cooperativa” care ar sta în spatele candidaturii lui Cristi Bușoi - presa este plină de astfel de semnale !). Ei bine, subiectul Hubert Thuma a născut discuții. Foarte bine. Pentru că în urma discuțiilor am făcut și eu mai multe „cercetări” și analize și am ajuns la o concluzie, destul de diferită pe fondul problemei față de cea prezentată de mine ieri, dar tot nefavorabilă subiectului. Chiar mai dură: Hubert Thuma nu putea fi membru al PNL și cu atât mai puțin, nu putea fi președintele interimar al organizației județene a PNL Ilfov și nici nu putea deveni președinte la alegerile din 28 aprilie 2014.

La organizația de Ilfov a PNL s-a produs o înșelăciune sub patronajul lui Marian Petrache, președintele organizației județene, ba chiar președinte al Consiliului Județean Ilfov ! Și-a menținut finul în organizația PNL locală deși, potrivit Statutului PNL, acesta trebuia să piardă calitatea de membru al partidului din data de 13 octombrie 2014, data la care s-a  pronunțat sentința definitivă a ICCJ. Erau aplicabile prevederile art. 22 punctul 2 lit. g) - radierea se face pentru condamnarea penală definitivă pentru infracțiuni de corupție. Radierea este „ștergerea dintr-un registru a inscripției referitoare la anumite acte sau drepturi”. Radierea are efectele unei retrageri. Iar radierea pentru condamnarea pentru infracțiuni de corupție, are efectul unei retrageri definitive ! Nu mai exiști pentru partid. Nu are consecințele unei excluderi, la excludere există un „viitor”. La radiere pentru infracțiune de corupție însă, nu.

Pentru susținerea afirmațiilor de mai sus, să vedem art. 15 din Statut, cel care stabilește cine poate să devină membru al PNL.

La punctul 2 al articolului se arată cine  nu poate deveni membru al PNL, iar la lit. a) se prevede clar: a fost condamnată penal pentru infracțiuni de corupție sau alte infracțiuni săvârșite cu intenție. O persoană radiată din evidențele PNL, nu poate reveni la PNL decât în urma unei noi adeziuni și aprobări în organizația prevăzută în statut. Dar, o persoană radiată pentru o condamnare penală pentru infracțiuni de corupție nu mai poate face o astfel de adeziune !

Președintele organizației PNL Ilfov, Marian Petrache, nu a aplicat prevederile imperative ale art. 22 alin. 2 din Statut care impune că „Radierea se face de drept, de către BPJ, la propunerea BPLal organizației pe teritoriul căreia era membru cel în cauză”. Mai grav, este faptul că l-a impus ca președinte interimar al organizației județene a PNL Ilfov !

La fel de grav este faptul că organizația centrală a PNL s-a făcut că nu vede încălcarea gravă a statutului și a acceptat să se joace cu termenii din propriul statut - radiere și excludere -, în afara faptului că nu trebuia să valideze interimatul unei persoane care ar fi trebuit să fie radiate din evidențele PNL. Nimic onorabil. Chiar insultător pentru mine, cel puțin.

Să luăm datele pe care le avem la dispoziție și să le prelucrăm.

HotNews publică la 14 octombrie 2014 știrea potrivit căreia Hubert Thuma a fost condamnat:

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) l-a gasit vinovat pe Thuma de folosire a influentei sau a autoritatii de catre o persoana cu functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite

A fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni cu închisoare cu suspendarea executării pedepsei în penitenciar și 2 ani și 6 luni termen de încercare. Să reținem data: 13 octombrie 2014 ! Pentru PNL, este data de la care Hubert Thuma trebuia să fie radiat din evidențele PNL, este data de la care Hubert Thuma nu mai avea nici un drept în PNL. De la această dată, Hubert Thuma nu mai are ce căuta în PNL, potrivit prevederilor Statutului depus la Tribunalul București, potrivit prevederilor Legii nr. 14/2003 privind partidele politice.

De la data condamnării, curg termenele de executare a pedepsei principale și a termenului de încercare. Ca atare, 6 luni de închisoare și 2 ani și 6 luni termenul de încercare (termenul de încercare cuprinde cele 6 luni de închisoare cu suspendare), adică până la 13 aprilie 2017 ! Este data la care Hubert Thuma a beneficiat de reabilitarea de drept, în temeiul vechiului Cod penal. Dar, este o reabilitare care nu are nici o legătură cu Statutul PNL ! Pentru că el ar fi trebuit să fie radiat ! Dar el nu a fost nici măcar exclus (chiar dacă reglementarea nu i se aplică !).

Problema trebuie tratată deschis pentru că este mediatizată. Este publică. Este, cum se spune, în gura presei. Are influență asupra membrilor partidului și electoratului PNL ! Suntem comparați cu PSD, ceea ce este deosebit de grav ! Pentru că în viață nu mi-a plăcut să ascund gunoiul sub preș, nu o să mă schimb acum. Ne este negată integritatea ca partid. Iar Clotilde Armand poate reîncepe să ne acuze că „toți sunteți corupți”. Cu astfel de exemple negative, cum mama dracului să te mai aperi ?

HotNews ne informează, pe 28 aprilie 2017, că a fost ales ca președinte al PNL Ilfov un condamnat penal în 2014, Hubert Thuma. O actualizare a știrii, are o declarație a lui Hubert Thuma. Informația alegerii unui penal o dă și Adevărul, cu un titlu care deranjează prin adevărul pronunțat: PNL a renunţat la criteriile de integritate. Un condamnat penal pentru corupţie a fost ales preşedintele PNL Ilfov.

Hubert Thuma a precizat pentru HotNews.ro ca perioada de incercare a sentintei sale (doi ani) a incetat si a fost reabilitat, astfel ca in prezent respecta criteriile de integritate ale partidului. Acesta a adaugat ca tocmai in baza acestor criterii nu a mai candidat pentru un nou mandat de parlamentar in 2016.

O declarație plină de falsuri ! Reabilitarea despre care face vorbire nu are nici un efect asupra situației lui în PNL. Pentru că lui nu îi sunt aplicabile prevederile art. 22 punctul 7 care prevede că „Reabilitarea persoanei condamnate penal definitiv înlătură excluderea și efectele ei de drept”. Lui îi sunt aplicabile prevederile radierii, prevăzute la punctul 2 lit. g), iar cu privire la radiere nu există „viitor” în Statutul PNL ! Declarația lui confirmă starea de ilegalitate statutară în care a fost până acum. El spune că „tocmai in baza acestor criterii nu a mai candidat pentru un nou mandat de parlamentar in 2016”. Asta înseamnă că era membru al PNL deși nu trebuia să mai fie !

El nu respectă nici un criteriu de integritate al partidului. Nu are cum. Pentru că nu mai trebuia să existe ca membru al partidului. Prezența lui în partid, ca membru, desemnarea lui ca președinte interimar la Ilfov după ce nașul s-a retras, alegerea lui ca președinte sunt nestatutare de la cap la coadă. Prevederile art. 22 punctul 2 lit. g) i se opun cu tărie. Corupții nu au ce căuta în PNL !

Statutul PNL face parte din legislația secundară. Place sau nu, așa este. Este prevăzut de legea partidelor politice la art. 10 și nu lasă loc de întors. Încălcarea statutului, dacă nu este soluționată în interiorul partidului deschide calea acțiunii în justiție. Iar statutul, nu poate fi schimbat precum chiloții, când i se năzare unuia sau altuia. Deocamdată, avem o încălcare a Statutului, juridic, avem un cumul de fapte ilegale legate de aplicarea statutului.

Am și un exemplu. De la Iași. Dragomir Tomasevschi a făcut plângere penală senatoarei PNL Iulia Scântei pentru că a devenit senator al PNL fără să fie membru al partidului, având doar o adeziune. Un procuror a clasat dosarul sub motivarea „fapta nu există”, Tomasevschi a contestat decizia iar procurorul șef i-a admis-o - „admiterea plangerii petentului Tomasevschi Dragomir, infirmarea solutiei de clasare, redeschiderea si reluarea urmaririi penale”. ICCJ a confirmat continuarea urmăririi penale a senatoarei așa că avem un proces penal în desfășurare, pe baza prevederilor din Statutul PNL. Detalii la ProTv.

Unde'i lege, nu'i tocmeală !

Cu persoana Hubert Thuma nu am nimic. Până nu am analizat cazul lui, nici nu știam că există. Fiind vorba însă de PNL, treaba se schimbă. Mă deranjează să văd cum conducerea PNL jonglează cu Statutul PNL și acoperă ilegalitățile. Suntem în gura presei iar presa nu ne iartă. Avem acest caz deosebit de grav la Ilfov. O conducere ilegitimă, total. Totul a fost și a rămas fals. Dar, oare, este singurul caz ?

Actualizare !

Cineva a accentuat pe ideea de reabilitare. Motivarea a fost că prin reabilitare, cazierul judiciar al persoanei condamnate va fi curățat de infracțiunea pentru care a fost condamnat iar persoana își recapătă toate drepturile. Nu este așa.

Art. 169 Cod penal , cu referire la efectele reabilitării este destul de clar:
(1) Reabilitarea face să înceteze decăderile sau interdicțiile, precum și incapacitățile care rezultă din condamnare.
(2) Reabilitarea nu are ca urmare obligația de reintegrare în funcția din care condamnatul a fost scos în urma condamnării ori de redare a gradului militar pierdut.
(3) Reabilitarea nu are efect asupra măsurilor de siguranță.

Sper ca cei care citesc cu bună credință să observe efectele de la alin. (2) și (3) și să facă interpretările corecte. Reabilitarea unui condamnat pentru infracțiuni de corupție sau pentru infracțiuni comise cu intenție nu permite acestuia să ocupe funcții în administrația publică, în armată, în Justiție sau în instituțiile de ordine publică. Îi permite să aplice pentru locuri de muncă în alte domenii.

Partidele politice sunt organizații de interes public, potrivit legii. Dacă în Statutul lor se prevede că persoanele care au fost condamnate pentru infracțiuni de corupție sau infracțiuni produse cu intenție nu pot fi membri, o reabilitare de drept sau judecătorească nu obligă partidele, potrivit articolului de mai sus, să le reîncadreze printre membrii lor.

Este bine să se cunoască acest lucru.

Cineva de la PNL va trebui să dea niște explicații. Nu de alta, dar este vorba despre integritate

Ilfov. Organizația județeană a PNL are un nou președinte. Vorba vine „nou”, este cel care a asigurat interimatul după retragerea lui Marian Petrache, demisionat după ce DNA i-a deschis un dosar penal pentru fapte de corupție. Hubert Thuma a candidat de unul singur și a câștigat „detașat” poziția de președinte al PNL Ilfov. Numai că avem o mare problemă. Hubert Thuma este „fericitul” posesor al unei condamnări penale de 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei în penitenciar și o perioadă de probă de peste 2 ani de zile, obținută în anul 2014 ! Potrivit unei decizii a CCR, persoanele care au fost condamnate penal își pierd integritatea ! Normele interne ale PNL au fost încălcate flagrant în acest caz. În primul rând, Hubert Thuma nu ar mai fi putut fi membru al PNL. Art. 22 punctul 5 din Statutul PNL spun clar:  Persoana condamnată penal definitiv pierde de drept și automat calitatea de membru PNL. Ei bine, se pare că în cazul finului lui Marian Petrache nu se aplică Statutul PNL și nu sunt valabile criteriile de integritate.

Presa s-a sesizat. De la PNL nu văd o reacție. De ce ?

Digi24 are o informație aici.

HotNews scrie aici. Nu îi mai pomenesc pe alții. Căutând după numele „Hubert Thuma” pe Google, am găsit și articole mai vechi, de prin 2012 - 2015, de unde apar niște „fire ascunse” între PNL și PSD, întrețesute în combinații „cooperativiste”.

Omologarea acestei alegeri la Ilfov duce în derizoriu Codul de integritate al PNL și Statutul partidului. Că de încrederea oamenilor, nu mai are rost să vorbim !

Se'mpute treaba ! Parlamentul European reclamă că Le Pen l-a fraudat cu aproape 5 mil euro

Știm că are un dosar pentru o găinărie tip „parlamentar” (se practică și la Parlamentul României, ai noștri ca brazii tot încearcă să dezincrimineze „fapta” !), știam că PE reclama că a fost fraudat cu 340.000 euro dar știrea de acum este ceva de speriat. Suma se apropie de aproape 5 milioane euro, cercetările făcute la PE scoțând la iveală mai multe miș-mașuri „Le Peniste”.

Agerpres. Parlamentul European estimează la 5 milioane de euro prejudiciul în scandalul presupuselor angajări fictive făcute de Marine Le Pen

Ce soartă pe francezi !

USF-istul Emmanuel Macron (pentru a-l compara cu tipul de „politician” de pe malul Dâmboviței care îi corespunde, de la USR !), pe persoană fizică, vrea să salveze Franța declarând că acceptă sprijin indiferent din ce parte vine, stânga sau dreapta, după ce a declarat cu multă pasiune în declarații că el propune Franței un viitor fără stânga sau dreapta. Incredibil dar adevărat.

Contracandidata Marine Le Pen se dovedește a fi o posibilă infractoare. Din punct de vedere politic, din punctul de vedere al celui care schimbă destine, este deja, acum urmează a fi și din punctul de vedere al justiției europene și franceze. A prăduit din banul public pentru apropiații ei. Și-a cumpărat fidelitatea celorlalți cu banii europenilor.

„Sora” noastră mai mare ne urmează. Ar fi culmea ca pe 7 mai să fie aleasă Le Pen ! Vom avea „modelul” la îndemână pentru a-l promova pe infractorul Liviu Dragnea la funcțiile executive cele mai înalte în România. Bine, avem și rezerva în persoana inculpatului Călin Anton Popescu Tăriceanu !

Dreapta franceză, republicanii lui Fillon, l-a votat pe accesta deși este în colimatorul justiției franceze pentru găinării de același gen cu ale lui Le Pen. Numai că la el beneficiarii au fost soția și copiii. Vom vedea, dacă presa din Pentagon ne va ține la curent, cât se întinde măgăria la Fillon.

Este evident că politicul a ajuns la nivelul cel mai de jos. Să susții infractorii pentru a conduce o țară, pentru a face legile acelei țări, pentru a lua la întrebări Justiția că nu sancționează infractorii ... îți trebuie multă minte.

Să nu mai aud pe vreunul că spune ceva de o diferență între noi și ceilalți din Uniunea Europeană ! Nu este nici o diferență ! Iar un Parchet al UE pentru combaterea corupției este absolut necesar. Le Pen devine cea mai vizibilă candidată dar să nu uităm că mai sunt. România și-a adus și poate își va mai aduce contribuția la susținerea ideii: Adrian Severin, deja condamnat, Mircea Diaconu în cercetări pentru nefăcute cu „consilierii” etc.

Ce vor face francezii ? Îi vor da votul lui Marine Le Pen știind că are aceste acuzații grave ? Acuzații de corupție ! Din moment ce a primit peste 6 milioane de voturi, constat că unii alegători francezi nu se deosebesc cu nimic de alegătorii din România.

În martie, DNA are 71 de condamnați definitiv

Agerpres. DNA: 71 de inculpați, condamnați definitiv în martie în dosare de corupție

Treabă dusă până la capăt.

„În cursul lunii martie, în dosare de corupție instrumentate de DNA, au rămas definitive 32 hotărâri judecătorești prin care au fost condamnați 71 inculpați între care: doi magistrați (un judecător, un procuror ), un avocat, doi manageri unități medicale, un medic specialist, un director Finanțe la nivel județean, un lider confederație sindicală, un viceprimar de oraș, un vicepreședinte de Consiliu județean, doi primari de comună, un director de unitate bancară, doi ofițeri de poliție”.

După câte se pare, procurorii DNA și-au intrat în mână. Bine, trebuie să recunoaștem și faptul că unii procurori au ajuns degeaba pe la DNA. Dar, în linii marii, actualii procurori ai DNA sunt meseriași.

Întreb, nu dau cu parul ! Ce va mai ieși de la dosarul Microsof 2 ?

La primul dosar Microsoft au ieșit la iveală niște lucruri care au dus la o întreagă degringoladă în tabăra băsistă a „băieților deștepți”. Când PDL era pe cai mari, în cârdășie cu PSD cu care forma guvernul de largă „dorință națională”, după gustul lui Traian Băsescu (potrivit declarațiilor lui de atunci !).

La Microsoft 1 a picat Gheorghe Ștefan cu 6 ani închisoare, Gabriel Sandu (în imagine) pe atunci ministru al comunicațiilor, Dorin Cocoș fost al lui Udrea (condamnată și ea la 6 ani închisoare !) și Nicolae Dumitru la 2 ani și 4 luni cu închisoare plus niște bune milioane de euro ce au fost (așa se pare) confiscate și ajunse în pușculița statului.

Acum, a venit rândul denunțătorilor din dosarul Micrisoft 1 și al celorlalți „șmecheri” din PDL ajunși pe funcții de decizie. Microsoft 2 va scoate iar la iveală informații politice ? Iar PDL (fostul PDL, evident !) va sângera ?

Deocamdată DNA ne anunță doar niște nume în comunicatul dat publicității:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile cu începere din data de 10 aprilie 2017, față de următorii inculpați care, la data faptelor, dețineau funcțiile menționate mai jos:

STĂNESCU ION ADRIAN, consilier asistent la Direcția generală pentru politici și programe în domeniul societății informaționale din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI),

SĂVULESCU ANDREI, director general la Direcția generală pentru politici și programe în domeniul societății informaționale din cadrul MCSI,
ambii pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul

FLORICĂ CLAUDIU IONUȚ și PESCARIU DINU MIHAIL, reprezentanți în fapt/drept ai D.Con-Net AG, pentru instigare la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul

TATOMIR CĂLIN, director general Microsoft România SRL, pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul

De asemenea, în conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cererea și referatul în vederea sesizării Președintelui României, pentru solicitarea avizului necesar urmăririi penale față de

SANDU GABRIEL, care la data faptelor a deținut funcția de ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul

Prejudiciul reținut este în sumă de 51.396.344,76 euro și reprezintă diferența dintre suma plătită de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (90.182.344,76 euro) și suma care a fost facturată de către furnizorul de licențe către SC DIM SOFT SRL (38.786.000 euro). Totodată, a fost creat un folos necuvenit în favoarea D.Con-Net AG. - mai spune comunicatul

Cei inculpați vor avea de plătit la bugetul de stat prejudiciul constatat de procurori care, normal, va trebui să fie acceptat de completele de judecată.

Oare câți bani are pedelistul infractor Sandu Gabriel ? Că a avut și în dosarul Microsoft 1 ceva de înapoiat. Să nu uităm că atunci a justificat că a dat banii la partid !

Surse: comunicatul DNA, Agerpres, Hotnews