Cu fiecare descoperire în cadrul cercetărilor de la Paris se nasc mai multe întrebări.

Situația este fluidă.  Apar din ce în ce mai multe informații care, pe minut ce trece capătă o anume stabilitate.

O amprentă luată de la un presupus atacator kamikaze este confirmată de poliția elenă ca fiind a unei persoane care a fost înregistrată în Grecia ca refugiat (persoane sub protecție internațională). Nu s-a dat și numele sub care s-a înregistrat dar nici nu a mai fost făcută legătura cu pașaportul sirian (al unui alt imigrant) găsit printre victimele atentatului. De aici se poate naște o întrebare. Printre atentatori a fost un singur sau doi „sirieni” ?

Cercetările polițiilor franceză și belgiană vin cu date noi. Au fost identificați 5 dintre teroriștii sinucigași. Până la 7  mai sunt 2.

Unul dintre autorii atentatelor, cetățean francez, afiliat unei organizații extremiste, a fost pus sub control judiciar dar a dispărut în 2013. S-a emis imediat un mandat internațional de arestare cu eficiență „0”. Din moment ce acesta a revenit în Franța fără să fie identificat vorbim despre grave lacune în sistemul francez de control. Ceva pute greu în sistemul francez de prevenire a actelor teroriste.

Fără a nega munca anti-teroriștilor francezi, trebui spus că cineva acolo, în Franța, nu își face treaba cu competență, dă dovadă de neseriozitate.

În declarații mai vechi, actualul prim-ministru și ministrul de interne au confirmat dejucarea unor atentate. Felicitări ! Atentatele de acum nu au putut fi prevenite. Fie procedurile preventive sunt incomplete fie sunt deficitare. Da, atentatele în viitor se vor mai produce, măsurile de prevenție trebuie însă revăzute. Undeva nu este bine.

Marea Britanie a anunțat și ea că a dejucat niște atentate. A anunțat și sporirea efectivelor structurilor de informații și combatere a terorismului. Probabil că și finanțarea acestor acțiuni va fi suplimentată pentru a avea eficiența maximă urmărită. Franța a anunțat și ea, după atentat, că a suplimentat efectivelor serviciilor de informații și luptă anti-teroristă. Foarte bine.

La noi, o anume propagandă „pacifistă” a sărit ca mușcată de cur la ideea că întărirea armatei și a serviciilor destinatei luptei anti-teroriste ar fi luată în calcul. De cine or fi plătiți ? Este cineva în spatele lor. Nu mă refer la ruși, nu mă refer la alte state, mă refer la organizații teroriste care au sprijinit sau sprijină anumite ONG-uri „pacifiste”. Terorismul poate „lupta” pentru pace în țările pe care vrea să le slăbească.

G 20 Antalya a decis dar ... încă nu s-a semnat.

Agerpres (aici).

Summit-ul G 20 din Antalya s-a finalizat. Evenimentul tragic de la Paris a schimbat importanța problemelor de pe ordinea de zi. Terorismul și combaterea lui au devenit prioritare. Nu poți colabora pe plan internațional și face economie în nesiguranță.

Este evident că între liderii statelor dezvoltate au avut loc întâlniri și au convenit fie aplanarea unor conflicte „specifice” fie întărirea colaborării. Ce ? Nu știm. Specialiștii speculează. Unii mai aproape de adevăr, alții departe de el.

Important este că s-a ajuns la consens privind terorismul. Combaterea lui se va face „împreună”, aici intrând acceptul întăririi controlului la frontiere, întărirea controlului persoanelor care folosesc zborurile aeriene și ... identificarea surselor de finanțare ale organizațiilor teroriste.

Cele 3 (trei) elemente se „desfac” în foarte multe acțiuni care permit colaborarea. Schimbul de informații este prioritar. Sunt informații ale serviciilor specializate axate pe organizațiile teroriste și membrii acestora plus sursele de finanțare care, de obicei, sunt ținute sub cheie de către fiecare stat în parte și sunt „oferite” altor state doar atunci când există un anume interes. Se pare că un anume nivel al acestor informații va fi disponibil tuturor celorlalte state pentru combaterea terorismului. Dacă s-a ajuns la această înțelegere (care urmează a fi semnată de șefii statelor participante la summit !), atunci se va îmbunătăți semnificativ activitatea consulară (controlul preventiv la acordarea vizelor !), controlul la frontierele statelor, controlul ulterior al polițiilor naționale și al serviciilor de informații care activează intern. Se va putea acționa preventiv pentru blocarea fondurilor care finanțează terorismul - fie în sistemul bancar, fie în schimburile comerciale, fie în transferul „cu sacoșa” a sumelor de bani peste frontieră -, și vor putea fi desființate sau ținute sub control societățile comerciale sau alte surse de finanțare ale organizațiilor teroriste.

Ei bine, o veste tristă pentru cei care colportează idei care scot în evidență „încălcarea drepturilor omului” este aceea că toate aceste informații vor fi obținute prin supravegherea tuturor căilor de comunicare. De la mesajele subliminale de pe sursele de informare cunoscute - inclusiv televiziuni, posturi de radio, presă scrisă sau on-line, comentarii în on-line -, la rețelele de socializare cunoscute sau mai puțin cunoscute inclusiv paginile de comentarii de pe jocurile care se desfășoară on-line, comentariile de pe site-urile care promovează muzică, filme, clipuri etc. Evenimentul de la Paris a fost organizat și prin folosirea unei rețele de socializare axată pe muzică.

Acum, sincer, cei care au atribute instituționale pentru apărarea vieții și proprietății cetățenilor unei țări nu se împiedică de „securitatea” informațiilor unei persoane. Cei care au un calculator sau un server plin de „informații personale sau confidențiale” pun, practic, la dispoziția tuturor acele informații la conectarea instalațiilor la internet. Problema securității acestor dispozitive este absolut relativă. Nu vrei să fie publice, pui informațiile în altă parte înainte de a face conectarea la internet. Sau nu te conectezi cu acele dispozitive.  Simplu.

Să sperăm că summit-ul de la Antalya va avea rezultate cât mai repede. Să sperăm că „tradiționalele rețineri” în comunicarea de informații se vor schimba în „tradiționalele disponibilități de colaborare și chiar cooperare” inter-instituțională pentru atingerea unui interes comun: salvarea vieților oamenilor și a proprietăților acestora.

Măsuri antiteroriste la nivelul UE. Era și timpul !

Acordul de la Schengen și actele conexe au devenit insuficiente pentru viața în spațiul Schengen și al UE. Traversăm o stare excepțională și, de aceea, se cuvin măsuri excepționale.

Agerpres (aici).

Miniștrii de interne din UE au adoptat ieri, la Riga, un plan de măsuri pentru combaterea islamismului radical și pentru prevenirea producerii unor noi atentate în Europa.

Situația nu este favorabilă unei tergiversări a acestor măsuri, posibil și a altora dacă acestea se vor dovedi insuficiente.

Planul de măsuri va fi discutat la summitul european din 12 februarie.

Printre măsurile adoptate, miniștrii de interne au propus:

- controale obligatorii ale cetățenilor UE la intrarea și ieșirea din spațiul Schengen, în special pe aeroporturi;

- constituirea unui registru european de date ale pasagerilor companiilor aeriene pentru a putea urmări deplasările persoanelor suspecte;

- dotarea cu tehnologie pentru monitorizarea rețelelor de socializare și decriptarea anumitor mesaje;

- acțiuni pentru eliminarea cauzelor care duc la radicalizarea musulmanilor în Europa;

- evitarea recrutării lor de către mișcările islamiste;

-împiedicarea plecării acestora în zonele de conflict din Siria, Irak și Libia și localizarea lor la întoarcerea în Europa.

Măsurile sunt, în primul rând, sociale. Eliminarea cauzelor care duc la radicalizarea musulmanilor în Europa privește și comportamentul presei - libertatea de exprimare -, și comportamentul grupurilor civice anti-islamice, discriminarea socială, discriminarea instituțională, dezvoltarea locală etc. Este cea mai importantă componentă.

Sunt măsuri polițienești, specifice activității ministerelor de interne: controalele la frontiere, atât la intrarea cât și la ieșirea din spațiul Schengen a tuturor cetățenilor, UE sau non-UE. În special pe aeroporturi pentru că din statele vestice, principalul mijloc de deplasare către nordul Africii și Asia Mică este avionul. Este evident că și România împreună cu Bulgaria vor participa la acțiune, chiar dacă nu sunt în spațiul Schengen. România și Bulgaria lucrează, deja, cu sistemul de informare SIS, lucrează cu sistemul de consemne la frontieră și participă efectiv la sistemul de informare și colaborare polițienească al UE.

Constituirea registrului european de date ale pasagerilor companiilor aeriene este un mare pas înainte. Despre necesitatea lui se discută demult. SUA au un astfel de sistem și le prinde bine. Europa comunitară a rămas de căruță. Va fi în SIS, va fi alimentat de companiile aeriene, va fi controlat de serviciile de infirmații sau polițienești, va fi confruntat omul și locul prin controlul la îmbarcare și vor fi urmărite persoanele aflate în consemn polițienesc pe întreaga durată a călătoriei lor. Când vor încerca să părăsească spațiul european, funcție de interesul statului care a introdus consemnul, persoana respectivă va fi reținută sau obligă să ia un avion de înapoiere.

Monitorizarea rețelelor de socializare și decriptarea mesajelor va da multă adrenalină unei anumite părți a societății civile și presei. Da, vor fi supravegheate toate rețelele de socializare, toate site-urile porno (jihadiștii comunicau între ei prin intermediul acestor site-uri !), toate formatele media ... Vom avea „prieteni” noi. Mai tăcuți ei, dar vii și activi.

Toate aceste propuneri ale miniștrilor de interne, odată aprobate, vor genera modificări ale regulamentelor UE privind acțiunea polițienească, iar parte dintre ele vor fi cuprinse în programele CE de integrare socială a minorităților defavorizate (cum este cazul rromilor).

Nu am văzut în presă o preocupare pe această informație. Vor sări ei presarii în sus când cineva le va spune că UE vrea să supravegheze tot ce mișcă, tot ce zboară, tot ce se scrie, tot ce se vorbește. Va fi mare bairam. Plus, libertatea de exprimare.