Conferința de presă la Oradea, 16 mai 2019. Declarațiile lui Ludovic Orban

DECLARAȚIILE PREȘEDINTELUI PNL, LUDOVIC ORBAN, ÎN CONFERINȚA DE PRESĂ SUSȚINUTĂ LA ORADEA –16 MAI 2019

Președintele Klaus Iohannis a convocat un referendum care se derulează simultan cu alegerile pentru Parlamentul European. La acest referendum, președintele României, dă posibilitatea cetățenilor români să se exprime cu privire la două teme extrem de importante pentru societatea românească. Prima temă este cea legată de amnistie și grațiere pentru corupție, iar a doua temă este legată de interzicerea reglementării din OUG în domeniul justiției.

La prima temă întrebarea este dacă sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii faptelor de corupție. Din 2013, PSD caută disperat să treacă o lege sau o OUG privind amnistia și grațierea, în special a faptelor de corupție, adică a faptelor săvârșite de ei în exercitarea funcțiilor publice. Până acum am reușit să îi oprim. Având în schimb Guvernul și majoritatea, există în orice moment riscul major să se dea o astfel de OUG, care să-i scape pe toți deținătorii de putere din ultimii ani, care au jefuit România și, mai ales, să împiedice condamnarea lor și recuperarea prejudiciilor pe care le-au produs prin furăciunile lor. Președintele Iohannis a considerat că este fundamentală această temă și că este vital ca cetățenii români să fie aceia care să împiedice adoptarea unor astfel de acte normative printr-un vot în cazul unui referendum.

Din acest motiv îi îndemn pe bihoreni și pe toți românii să trateze cu maximă atenție acest referendum, care este fundamental pentru evoluția ulterioară a societății românești, pentru menținerea unei societăți care să descurajeze săvârșirea de infracțiuni  de către deținătorii de putere și care să curețe societatea românească și instituțiile publice de persoane corupte.

Votul la referendum este la fel de important ca votul pentru alegerile pentru Parlamentul European și de fapt, și acest referendum este în legătură directă cu Uniunea Europeană. Practic, îi chem pe bihoreni să vină la vot și spună clar că vor să rămână în Uniunea Europeană, pentru că este din ce în ce mai clar din declarațiile tuturor oficialilor europeni și tuturor partenerilor noștri, că dacă actuala majoritate guvernamentală va mai agresa justiția, va mai afecta independența justiției, va afecta în continuare liberul acces al cetățeanului la actul de justiție, va încerca să pună botniță  magistraților din România și să controleze politic justiția din România. Există riscul major ca  România să aibă de suferit consecințe, care să-i afecteze pe români.

Nu trebuie să sufere românii pentru aberațiile, pentru ticăloșiile care sunt comise de o majoritate guvernamentală condusă de niște indivizi care nu au niciun fel de respect față de lege, care consideră România ca fiind moșia lor și care consideră banul public ca o sursă de a produce bani personali prin intermediul corupției.

Să se gândească fiecare român ce s-ar întâmpla dacă nu trece referendumul. Dacă nu trece referendumul, nu se întrunește cvorumul. Actuala putere o să creadă că are liber la furat și își va permite să dea orice fel de act normativ, care să afecteze drepturile și libertățile individuale ale cetățenilor, care să afecteze independența justiției.

Dacă societatea românească nu înțelege necesitatea de a decide interdicția amnistiei și grațierii și interdicția de reglementare în domeniul justiției prin OUG, se va da un semnal foarte prost pentru România la nivel european și cei care vor profita, vor fi tocmai infractorii sau cei care au comis infracțiuni și care nu sunt încă condamnați, care sunt astăzi la putere.

Nu în ultimul rând, adoptarea acestui referendum este fundamentală și pentru semnalul pe care îl dă societatea românească pentru toți aceia care dețin putere sau vor să dețină putere, urmează să dețină funcții în demnitate publică, în cazul în care românii hotărăsc clar că orice faptă de corupție va fi pedepsită și că niciun deținător de putere care săvârșește o faptă de corupție nu va fi iertat. Toată lumea care este implicată în viața publică, care exercită funcții de putere publică, va înțelege foarte clar că există o toleranță zero din partea românilor față de corupție așa cum știm că este în realitate.

Știm foarte clar din cercetările sociologice, că aproape 90% dintre români consideră corupția o amenințare la adresa democrației, bunei funcționări a economiei și la adresa societății românești. De asemenea, știm foarte clar că un procent aproape similar susține interzicerea amnistiei și grațierii. Ca atare, singurul lucru pe care trebuie să-l facă este să se prezinte la vot, să voteze ,,DA,, la referendum, să voteze Partidul Național Liberal, la alegerile pentru Parlamentul European pentru a pune capăt acestei agresiuni sistematice împotriva justiției și pentru a garanta fiecărui român că nu va mai fi furat de niciun om, care deține putere în România.

(După cum bine știm Comisia și Parlamentul European au declanșat împotriva Ungariei și Poloniei procedura privind activarea articolului 7 din Tratat ( ...) Nu am auzit din partea niciunui lider european și din partea niciunul lider de stat sau de Guvern din interiorul Uniunii Europene să amenințe Ungaria sau Polonia, acuzate tot de probleme cu statul de drept, cu excluderea din Spațiul Schengen. Cum considerați că în acest context României i se aplică totuși un dublu standard cu atât mai mult cu cât, așa cum spuneam, din amânarea eternă a aderării, nu pierdea neapărat nici Dragnea, nu pierde nici Dăncilă, pierde cetățeanul român și pierde economia românească în ansamblul ei).

Am să vă dau un răspuns simplu, depinde cine negociază în numele României. Atâta timp cât la putere se va afla această majoritate guvernamentală, care are 2 piloni, PSD mai mare și PSD mai mic, care sunt ciumați la nivel european, care nu sunt acceptați ca parteneri de negociere, care nici măcar nu mai sunt acceptați de familiile lor politice, este foarte greu ca România să obțină ceva atunci când în numele României negociază niște oameni, care nici măcar nu pot să negocieze pentru că nici măcar nu sunt acceptați la masa negocierilor. Din acest motiv, noi am legat Schengen de preluarea guvernării iar aici, dacă urmăriți între obiectivele noastre, avem obiectivul de ridicare a Mecanismului de Cooperare și Verificare. România se află sub acest Mecanism de Cooperare și Verificare. Se știe foarte clar că în argumentația pe care o dau aceia care se opun integrării României în Schengen, se face o legătură între nivelul corupției, tratamentul privitor la statul de drept și posibile încălcări ale regulilor din Articolul 2 al Tratatului Uniunii Europene, privind statul de drept și Schengen. Aici, lucrurile sunt foarte clare. Uitați-vă că la nicio reuniune a JAI, ministrul Carmen Dan, pe parte de ordine publică, nu a ridicat problema Schengen.

(Din 2011 încoace nu s-a pus niciodată pe ordinea de zi aderarea României la Schengen... )

Faptul că nici măcar nu și-au propus să atingă acest obiectiv, în cele 6 luni în care România deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, arată foarte clar cine sunt ei și că nu au niciun fel de capacitate să negocieze în numele României și să reprezinte interesele României.

La nivel european, în toate instituțiile europene există o negociere permanentă, există interese naționale, există interese zonale, există interese regionale, există interese de natură electorală ș.a.m.d..

Prima condiție ca să poți să negociezi în numele României și să obții ceva este să fii considerat că faci parte din această familie și să stai la masă. PSD-ALDE, astăzi, nu stă la masă cu liderii europeni pentru că niciun lider european nu îi acceptă, nici măcar familiile lor politice. Timmermans este candidatul socialiștilor, iar Timmermans este lansatorul celor mai grele acuze la adresa actualei guvernări, candidatul lor la funcția de președinte a Comisiei Europene.

Revenind la Schengen, eu cred că pentru a putea obține orice câștig pentru România, indiferent că este vorba de MCV, de Schengen, de obținerea unui buget generos pentru România în cadrul bugetului 2021-2027 și alte câștiguri pe care le poate realiza România.

România trebuie să fie reprezentată, la nivelul Parlamentului European, de oameni care sunt cunoscuți, de oameni care sunt respectați, de oameni care sunt acceptați ca parteneri de dialog și oameni care au capacitatea de a argumenta și de a susține interesele României, ceea ce nu este cazul actualei majorități.

Noi am condiționat intrarea în Schengen de preluarea guvernării pentru că în momentul preluării guvernării vom știi foarte bine ce să facem pentru că la ora actuală știm foarte clar cine se opune și care sunt motivele acestei opoziții.  Este clar că trebuie să îndepărtezi motivele acestei opoziții și să negociezi cu cei care se opun pentru a obține lucrurile respective.

Noi am făcut lucruri în Parlamentul European. În Parlamentul European s-a votat o rezoluție, care susține integrarea României și a Bulgariei în Schengen, iar această rezoluție a fost susținută în mare parte de grupul PPE, dar este adevărat că a fost susținută și de alte grupuri politice. Sigur, nu Parlamentul European ia decizia. Parlamentul a exprimat o poziție, un punct de vedere, care este deja important și de care trebuie să se țină cont în perspectiva discuțiilor ulterioare.

Lobby-ul trebuie să fie concentrat și lobby-ul trebuie derulat pe toate canalele politice și diplomatice posibile, dar doar de către oameni, care sunt europeni, sunt considerați europeni, sunt acceptați și care pot să pună România în situația de partener egal la nivelul Uniunii Europene.

(Dacă nu cumva României i se aplică un dublu standard, eu nu am spus despre Comisie sau despre Parlament pentru că Comisia și Parlamentul și-au dat ok-ul. Acum, trebuie să ajungem în Consiliul UE, unde vorbesc șefii de stat și de guverne. Dacă nu cumva i se aplică României un dublu standard făcând paralelă cu ceea ce li se aplică Ungariei și Poloniei? )

Ce dublu standard? Împotriva lor a pornit procedura pe articolul 7 și împotriva României nu a pornit procedura pe articolul 7.

(Despre gafa CNA-ului)

Vreau sa dau un mesaj public, solicităm CNA-ului să repare gafa monumentală pe care au făcut-o și anume aceea de a nu aloca timpii de antenă pe audiovizual pentru referendum. Nu vreau să considerăm că CNA-ul, ca instituție, susține boicotul infractorilor din PSD și din ALDE, și din acest motiv solicităm CNA să aloce timpii de antenă pe audiovizualul pentru campania pentru referendum.

Nu s-a mai întâmplat până acum să nu se aloce timpii de campanie pentru referendum. De altfel a fost un referendum în cursul anului trecut, dar nu au avut nicio problemă să aloce timpii de antenă, iar acum pur și simplu nu au alocat timpii de antenă și orice televiziune poate să refuze difuzarea oricărui clip, oricărui mesaj privitor la referendum, pretextând că CNA nu a alocat timpii de antenă.

În cazul în care CNA nu va face acest lucru, vom apela la toate pârghiile legale pe care le avem la dispoziție pentru a sancționa acei membri CNA care refuză să dea acest drept cetățenilor de a fi corect informați prin intermediul mass-mediei audiovizuale privitor la referendum.

(Și care sunt pârghiile legale împotriva celor care se vor opune alocării..?)

Noi am solicitat alocarea timpilor de antenă.

(Și în cazul în care nu se va întâmpla acest lucru ce veți face concret?)

Să nu punem răul înainte. Așteptăm  ca membrii CNA să acționeze în conformitate cu lege și respect față de democrație, față de drepturile cetățenilor români de a fi informați privitor la referendum.

(Despre absorbția fondurilor europene)

Noi trebuie să respectăm Tratatul Uniunii Europene, trebuie să respectăm toate regulamentele care se votează în Parlamentul European, în mecanismul de codecizie și trebuie să ținem cont de toți partenerii noștri pentru a obține câștiguri maxime pentru România.

Faptul că unii din România, aici, acasă, dezvoltă o teorie a conspirației, că România n-ar fi tratată ca un partener egal, că România nu ar fi un partener care să primească aceleași lucruri ca și alte țări, nu este adevărat. Am să vă dau un singur exemplu. România a beneficiat de o finanțare de 42 de miliarde de euro, pe exercițiul financiar 2014-2020 și, atenție, datorită principiilor care au stat la baza elaborării bugetului pe 2021-2027, România va beneficia de o finanțare cel puțin similară și pe exercițiul 2021-2027, conform propunerii Comisiei.

Cine e de vină că din 42 de miliarde de euro, care au fost alocați României, Guvernul acesta nu a fost în stare să folosească acești bani pentru ceea ce au nevoie românii. Ei se laudă cu o absorbție mincinoasă. Dacă dăm de o parte  plățile directe la hectar, în care Guvernul nu are niciun merit, astea sunt niște drepturi pe care le au fermierii români și dacă dăm la o parte fondurile atrase de administrațiile locale, rămâne mai nimic. Guvernul ăsta n-a fost în stare să înceapă nici un singur proiect mare de infrastructură de transport, nu mai vorbesc de toate celelalte programe care bat pasul pe loc, care sunt în competența Guvernului.

Chiar și pentru autoritățile locale au băgat bețe în roate la greu, pentru a împiedica o creștere a absorbției fondurilor europene de către autoritățile locale. Vă reamintesc numai articolul imbecil din Ordonanța 14, pe care l-am identificat imediat, l-am criticat și am solicitat abrogarea lui, care mutau controlul ex-ante de la ANAF la autoritățile de management, blocând  practic obținerea avizului pe documentațiile de licitație.

Acum, au băgat prin OUG 114 toate facilitățile pentru constructori, care duc la creșteri ale costurilor constructorilor, care duc la creșterea devizelor pentru care nu există resursă financiară și care, de asemenea creează dificultăți în derularea proiectelor care sunt finanțate cu fonduri europene, existând în multe situații chiar posibilitatea de a pierde banii pentru că se depășește valoarea maximă admisă a proiectului datorită creșterii de costuri ale constructorilor.

Nu mai vreau să intru în alte și alte detalii, Rovana Plumb, capul de listă, pai eu aș fi ascuns-o pe Rovana Plumb, nu aș fi pus-o cap de listă. Rovana Plumb, ca ministru al Mediului este vinovată că s-au pierdut 400 de milioane de euro din banii alocați pentru Mediu. Rovana Plumb a  fost ministrul Fondurilor Europene și este vinovatul principal pentru faptul că România este pe ultimele locuri la absorbția fondurilor europene, că românii nu beneficiază de apă, de canal, de autostrăzi, de spitale regionale și de toate celelalte lucruri care puteau fi finanțate prin fonduri europene, Rovana Plumb este principalul vinovat și Dragnea o pune cap de listă. Păi, o ascundeam undeva, în ultima comună din Dâmbovița pe Rovana Plumb.

Dacă nu era Ilie Bolojan, aici de față, Emil Boc, pierdeam 800 de milioane de euro anul trecut și Guvernul nu a scos un sunet că datorită lui Emil Boc și a lui Ilie Bolojan și a proiectelor pe care le aveau în derulare, noi am putut să folosim acei bani, 800 de milioane de euro care urmau să fie  dezangajați din cauza incapacității lor de a absorbii fonduri europene și s-a acceptat decontarea unor proiecte de investiții care erau în cadrul respectiv și am putut să salvăm banii respectivi, banii respectivi nu au fost pierduți pentru România.

Ghidurile solicitate din România conțin cele mai multe condiționalități și cele mai stupide și idioate proceduri din toată Europa. În loc să se uite la polonezi, în loc să se uite la spanioli, să vadă cât de simple sunt lucrurile, că pot să depui un proiect cu un dosar, nu cu un microbuz de dosare pentru a obține fonduri europene.

În România se resping fondurile europene de către conducătorii AM-urilor pe niște imbecilități. Primarului Robu i s-a respins un proiect  pe mobilitate de finanțare a achiziției unor autobuze electrice pentru că pe șase pagini nu avea conform cu originalul,în condițiile în care, în momentul în care te duci la evaluare, te duci cu originalul, nu te duci numai cu copia în care se certifică conform cu originalul și în condițiile în care funcționarul este abilitat să dea conform cu originalul.

Este ceva de noaptea minții, sunt atâtea nebunii în țara asta, care sunt generate de acest Guvern și care au creat imposibilitatea sau au întârziat la maxim posibilitatea de a absorbii fonduri europene încât, ăștia își dau singuri cu stângul în dreptul și aproape cred că ei, de fapt, nu vor să folosească banii europeni, pentru că banii europeni duc la dezvoltare iar lor nu le convine ca românii să trăiască mai bine pentru că în momentul în care trăiesc mai bine nu mai au nevoie de ei.

Declarația de presă comună Klaus Iohannis cu Mark Rutte

Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, domnul Mark Rutte

17:20 | 12 Septembrie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 12 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă cu Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, domnul Mark Rutte.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este o plăcere să-l primesc astăzi pe Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, domnul Mark Rutte, într-un moment important în cooperarea noastră bilaterală, mai ales în context european. Mă refer, desigur, la exercitarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, în prima parte a anului 2019.

Importanța acestei întâlniri de astăzi este cu atât mai mare cu cât domnul Prim-ministru este la prima vizită pe care o face în România. Am avut discuții foarte bune cu privire la stadiul relației noastre bilaterale. Am subliniat că relația noastră are o foarte importantă componentă economică, dar una și socială. Vă reamintesc, Olanda este primul investitor, cel mai important investitor, iar numeroase locuri de muncă sunt create în urma investițiilor olandeze directe în România.

În același timp, relația bilaterală a primit în ultimii ani o componentă nouă, importantă, interesantă, o comunitate de români - aproximativ 30.000 de români care trăiesc în Olanda - o comunitate preponderent tânără, bine pregătită, bine integrată şi care, cred că pot să spun, contribuie într-un mod foarte pozitiv la dezvoltarea Olandei. 

Viitorul Uniunii Europene a fost un subiect extrem de important în discuția noastră şi, chiar dacă nu avem opinii identice în toate dosarele, este foarte important de notat că atât Olanda, cât şi România lucrează pe fond la același deziderat comun: consolidarea unității europene. Şi, în acest context, mă bucură faptul că în discursul de astăzi al Președintelui Comisiei, domnul Jean-Claude Juncker, discurs pe care l-am apreciat, un discurs foarte binevenit, predomină acest mesaj de unitate, de atenuare a diferențelor dintre est şi vest, nord şi sud, un mesaj care vine în a sublinia importanța diminuării diferențelor și evitarea divizării Uniunii.

Uniunea Europeană are nevoie de solidaritate reală între statele membre. Această solidaritate trebuie să vină dintr-un angajament unanim de a respecta tratatele europene, dar, evident, și valorile și principiile cuprinse în acestea.

Ca Președinte al României, am susținut și voi continua să susțin efortul neabătut de a edifica un stat modern, bazat pe democrație consolidată, statul de drept și drepturile omului. Aceste repere fundamentale sunt reperele noastre naționale şi ele sunt şi reperele europene pe care le impunem.

Am căzut de acord cu partenerii noștri olandezi că succesul Uniunii este legat de eficiența răspunsurilor concrete pe care, în domeniile sale de competență, Uniunea le dă problemelor resimțite de cetățeanul european. Nu întâmplător cetățeanul și beneficiile directe pentru el sunt în centrul programului de lucru al viitoarei Președinții a României la Consiliul Uniunii Europene. Este un punct extrem de important din agenda României.

Alături de Olanda și de ceilalți parteneri europeni și, bineînțeles, în strânsă legătură cu instituțiile europene, lucrăm ca agenda viitoare a Uniunii Europene să se bazeze pe priorități consensuale, care să producă rezultate concrete și să contribuie la întărirea încrederii cetățenilor în proiectul european.

Am trecut, împreună cu domnul Prim-ministru, în revistă o serie de teme proeminente pentru semestrul I al anului viitor, cel al mandatului României la Președinția Consiliului Uniunii Europene. Am discutat chiar mult despre pregătirea Summitului de la Sibiu din 9 mai 2019, care va marca un moment extrem de important în definirea agendei strategice a Uniunii pentru următorii 5 ani, dar și în perspectivă, lucru care a fost, de altfel, puternic subliniat în discursul de astăzi al domnului Juncker.

Am căzut de acord cu premierul Rutte că agenda viitoare a Uniunii Europene trebuie să își găsească o reflectare corespunzătoare și în bugetul Uniunii pentru perioada post-2020. În acest context, am subliniat că România, ca viitoare Președinție a Consiliului, va acorda o atenție prioritară negocierilor cu privire la Cadrul Financiar Multianual.

Am arătat, de asemenea, că România este gata să se implice în avansarea dezbaterilor și pe alte teme importante, precum consolidarea Uniunii Economice și Monetare, temă importantă pe care am detaliat-o. Noi susținem că este esențial ca pe această temă să fie asigurată transparența față de statele membre din afara zonei euro și ne bucurăm că Olanda sprijină această abordare.

Un subiect aparte pe care l-am abordat a fost și cel al securității interne a Uniunii Europene, inclusiv, sigur, din perspectiva migrației. Am semnalat intenția României de a continua să se implice, inclusiv din postura de Președinție, în consolidarea instrumentelor de care dispune Uniunea Europeană pentru gestionarea acestor teme, şi este mare nevoie de așa ceva. Am subliniat sprijinul României pentru gestionarea mai eficientă a frontierelor externe ale Uniunii. În acest context, am reiterat dorința României de a adera cât mai curând posibil la spațiul Schengen.

Discuțiile noastre privind Brexit au scos în evidență, așa cum ne-am și așteptat, multe puncte comune. Astfel, ambele state susțin menținerea unității UE27, finalizarea în această toamnă a Acordului de retragere și au dorința ca în viitor relația dintre Uniune și Marea Britanie să fie bazată pe un parteneriat cuprinzător. Am discutat și despre relațiile externe ale Uniunii, din care aș evidenția mai ales sprijinul pe care atât România, cât și Olanda îl manifestă pentru o relație transatlantică solidă.

Dacă ar fi să rezum esența relației de cooperare pe care România și-o propune cu Olanda, aceasta o putem defini la nivel bilateral prin pragmatism, cu accent pe proiectele concrete de colaborare care stimulează dezvoltarea economică și socială, iar la nivel european prin respectul față de tratatele fondatoare ale Uniunii și consolidarea proiectului european. Apreciez discuțiile foarte bune, foarte deschise, pe care le-am avut, domnule Prim-ministru, atât în faza de tête-à-tête, cât şi împreună cu delegațiile noastre şi îmi face plăcere să vă dau microfonul!

Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, domnul Mark Rutte: Domnule Preşedinte, dragă Klaus, mulţumesc foarte mult pentru această călduroasă primire. Sunt perfect de acord că relaţiile noastre bilaterale sunt foarte puternice. Lucrăm împreună, colaborăm la nivel european, avem o relație economică foarte puternică. Firmele din România investesc în Olanda şi cele din Olanda investesc în România. Pot astfel crea o creştere şi, printre altele, şi locuri de muncă pentru oamenii care locuiesc în România şi cei care locuiesc în Olanda. Am colaborat amândoi şi în cadrul Consiliului European, prețuiesc relația noastră şi modul în care am colaborat în acest context. Astăzi ne-am concentrat în discuțiile noastre, aşa cum foarte bine ai spus, pe mai multe chestiuni, cum ar fi migraţia, chestiunea Brexit-ului, dar îndeosebi, ne-am concentrat pe faptul că România va deţine Preşedinţia Consiliului UE, în prima jumătate a lui 2019. Consider că o serie dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană vor fi, categoric, în discuție în prima jumătate a anului viitor şi va depinde foarte mult de capacitatea de conducător a României.

Vom avea tot felul de lucruri pe care le discutăm, de exemplu, la Salzburg. Vor juca acestea un rol foarte important şi în Președinția României şi, de exemplu, chestiunea acordurilor pe care le putem avea cu Africa, cum gestionăm chestiunea presiunii migrației asupra Europei, per total, dar îndeosebi, ne-am concentrat pe faptul că în orașul dumneavoastră natal ne vom reîntâlni, pe 9 mai, în contextul unei întâlniri neoficiale a Consiliului, care s-ar putea să aibă un caracter transformator, această întâlnire, un impact asupra următorilor cinci ani ai Uniunii Europene, pentru că acesta este un moment care e doar la câteva săptămâni înaintea alegerilor europene. Împreună trebuie, deci, să construim agenda pentru următorii cinci ani şi cred că România şi Olanda gândesc foarte asemănător, că trebuie să existe o Uniune Europeană de valori, întemeiată pe o economie puternică și care lucrând strâns în colaborare, creează siguranța într-o lume din ce în ce mai nesigură. Faptul că această întâlnire are loc înainte cu trei săptămâni înaintea alegerilor europene este o ocazie extraordinară pentru a construi pe mai departe această agendă. Vă ofer tot sprijinul meu pentru ca președinția română să aibă succes, e prima dată când o deține, această Președinție rotativă. Știu cum vă pregătiți pentru acest lucru, știu ce ambiții aveți din partea acestei calități, însă Brexit, migrație și următorii cinci ani de agendă europeană reprezintă pentru dumneavoastră, sub conducerea dumneavoastră, domnule Președinte, în prima jumătate a anului viitor, o ocazie extraordinară.

Vă asigur de întregul meu sprijin categoric în direcția acestor evenimente, va avea loc conferința în orașul dumneavoastră la Sibiu, ceea ce este și mai frumos! Vă mulțumesc încă o dată pentru primirea călduroasă de astăzi, mă bucur că suntem de acord asupra modului în care putem colabora bilateral și în Uniunea Europeană în următoarele 12 luni! Mulțumesc!

Sesiune de întrebări și răspunsuri

Jurnalist: Bună ziua! Întrebarea mea se adresează atât domnului Preşedinte, cât şi domnului Prim-ministru. Olanda este unul dintre cele 12 state care, recent, prin ambasadele lor, au făcut apel la instituțiile românești să nu slăbească statul de drept şi lupta anticorupție prin modificări legislative ale Codului Penal şi ale legilor justiției. Considerați că acest apel a fost înțeles, este respectat sau, dimpotrivă, am putea ajunge într-o situaţie similară cu cea a Ungariei, în care România să fie avertizată şi chiar sancționată?

Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, domnul Mark Rutte: Da, este adevărat că am urmărit şi noi evenimentele recente din România, avem o serie de îngrijorări şi noi cu privire la statul de drept. Comisia Europeană, şi ea, recent şi-a manifestat îngrijorările cu privire la eforturile de reformă care par să încetinească ritmul. Din perspectiva noastră, sigur, privim întâi la Comisia Europeană şi vedem ce fac ei acolo. Pentru noi toți însă, pentru toată Uniunea, statul de drept este un aspect absolut cheie, este fundamentul parteneriatului european, siguranța juridică, legală pentru firme şi persoane private este extraordinar de importantă. Să vedem cu ce va veni Comisia şi apoi vom vedea fiecare dintre noi, independent, dacă s-au făcut progrese şi în ce fel, în ce măsură.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste semnale venite de la partenerii noştri trebuie luate foarte, foarte în serios. Noi suntem împreună în Uniunea Europeană şi împreună vrem să construim o Uniune mai puternică. Şi atunci, dacă într-o parte apar probleme care atrag atenţia, este bine ca toată lumea să reacționeze în ideea de a îmbunătăți întregul mers. Ştiu că în politica românească sunt voci care acuză că partenerii noştri se amestecă în treburile interne ale României. Această abordare şi această evaluare sunt fundamental greşite. Tocmai în virtutea faptului că suntem împreună în Uniunea Europeană este obligatoriu ca atunci când ceva nu merge neapărat aşa cum trebuie să se atragă atenţia. Aceste semnale trebuie luate foarte, foarte în serios, cum de altfel trebuie luată în serios şi opinia unor actori avizaţi externi cum este, de exemplu Comisia de la Veneţia, care chiar în zilele următoare se va afla în România nu pentru a ne critica, acesta este un discurs populist greşit. Oamenii vin ca să ne ajute să construim o legislaţie mai performantă, mai modernă. Anumite abordări populiste prin care se arată, cică, că ar veni unii străini cum trebuie să ne rânduim noi ţara, le refuz clar şi categoric. Noi suntem într-o uniune a valorilor, noi dorim să ne consultăm cu parteneri bine intenţionaţi care vin să ne ajute. Aceste lucruri trebuie foarte, foarte bine înțelese şi aceste lucruri sunt importante pentru noi toți. Nu putem să fim parte într-o comunitate de valori şi să ne izolăm față de această comunitate. Dar ce este important şi Summitul de anul viitor, Summitul care se va desfășura în România, în Sibiu, şi unde vom desena liniile viitorului nostru. Acest viitor al Uniunii include România şi pentru asta avem tot interesul să arătăm că noi, românii, am înțeles că este vorba despre valori, valori pe care şi noi le respectăm.

Jurnalist: Dacă-mi permiteţi, domnule Preşedinte, un scurt follow-up la ceea ce spuneaţi în legătură cu intervenţia străină. Există acuzaţii de la vârful coaliției de guvernare în legătură cu protestul din 10 august că ar fi fost finanţat din străinătate. Cum le priviți?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu am astfel de date.

Jurnalist: Aţi menţionat că una dintre temele de discuții a fost legată de aderarea României la spațiul Schengen. Aş vrea să-l întreb pe domnul Prim-ministru care este poziţia Olandei în acest moment, iar pe domnul Preşedinte, având în vedere evoluţiile din ţară, România este mai aproape sau mai departe acum de acest deziderat?

Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, domnul Mark Rutte: Evident, înţeleg pe deplin dorinţa României de a adera la spaţiul Schengen. Olanda a făcut în permanență o legătură între această dorinţă şi îndeplinirea tuturor cerinţelor MCV-ului, Mecanismul de Cooperare şi Verificare, trebuie să fim îndrumați de aceste criterii. Este o chestiune pe care o va evalua şi Comisia Europeană şi imediat ce o face, vom vedea care sunt pașii următori.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Spațiul Schengen a fost creat printr-o înţelegere care prevede şi pașii de urmat şi condițiile care trebuie îndeplinite. Comisia Europeană sprijină demersul de aderare al României, cum majoritatea statelor europene sunt pentru acceptarea României şi de obicei se asociază şi cu Bulgaria. Aceste chestiuni au fost de multe ori şi pe larg dezbătute, iar evoluţia pe care o vedem în momentul de faţă în domeniul legilor justiţiei cu siguranţă ridică câteva semne de întrebare suplimentare. Eu sunt, totuşi, moderat optimist că vom reuşi să avem o legislaţie în materie de justiţie care rezistă la o verificare atentă în final şi cred că uşor, uşor toată lumea a înţeles că legislaţia în domeniul justiţiei trebuie îmbunătăţită, şi nu ciopârţită. Sper ca acest lucru în final să fie înțeles şi de cei care au pornit cu un elan nemotivat şi cu o totală lipsă de transparență acest procedeu şi cred că există suficientă înțelepciune în politica românească pentru a găsi un final potrivit pentru aceste lucruri. Dar, momentan, etapa în care ne aflăm ridică mai multe semne de întrebare decât aduce certitudini. Mulțumesc!

Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, domnul Mark Rutte: Mulțumesc!

Când ceri UE să îți dea, trebuie să ai capacitatea să primești

Fiecare țară membră a UE vrea să fie văzută mai bine, vrea ca unele probleme ale ei să devină preocupări ale Uniunii, vrea să obțină mai mult decât are și, cum este cazul nostru, vrea mai mult decât poate. Nu primește, ceilalți sunt de vină pentru neputința „națională”.

Macron, în Franța, exportă o problemă de pe piața muncii interne pe piața muncii din UE, alături de alte state. Un articol pe „cursdeguvernare” este destul de lămuritor. Presiunea pusă asupra celorlalte state este imensă însă impactul asupra fenomenului detașării este mic.

Și este mic pentru că principalele state în care funcționează firme care asigură detașările sunt Polonia, Germania, Franța ... Olanda, Belgia etc. România este printre statele care au la detașare sub 50.000 de lucrători !

De fapt, se observă că este o mișcare politică îndreptată împotriva statelor mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, este de fapt o măsură care vrea să limiteze libera circulație a lucrătorilor din statele care furnizează lucrători „ieftini”. Se vrea blocarea unui fenomen natural în cadrul Uniunii Europene, unul care permite statelor mai puțin dezvoltate să crească.

Are sprijinul altor state dezvoltate care au constatat că au aceleași „probleme” - Germania, Olanda, Austria, Belgia etc. Mai mult, Macron a afirmat în discursurile lui prin capitalele europene mai „slabe” că din cauza „detașaților” Marea Britanie iese din Uniunea Europeană. Mai pe șleau, din cauza voastră, a „sărăntocilor”, Uniunea Europeană este pe cale să se destrame.

Ungaria vrea să exporte în Uniunea Europeană naționalismul și ultra-naționalismul maghiar. Ungaria cere Uniunii Europene un statut care contravine principiilor care au dus la formarea Uniunii Europene. Ungaria vrea să fie o enclavă în spațiul Uniunii Europene care să primească dar care să nu dea. Practic, Ungaria cere ceva ce nu poate avea. Din acest motiv irită politicienii altor state ale Uniunii Europene care se exprimă foarte virulent când este vorba despre Ungaria sub conducerea prim-ministrului Viktor Orban.

Refuzul de a participa la efortul de primire, temporară, a refugiaților generați de războiul din Siria și Irak, a mers mai departe și a promovat „puritatea etniei maghiare” și „supremația limbii maghiare”. Acțiunile Ungariei pentru impunerea „maghiarismului” în spațiul Uniunii Europene a ajuns chiar la negarea unor hotărâri judecătorești. Este lipsită de logică și declarația Ungariei că nu mai susține aderarea României la OCDE pentru că o instanță de judecată a constatat că înființarea unui liceu catolic maghiar nu a respectat prevederile legale! De aici rezultă că dacă este vorba despre „interesele maghiare”, guvernul României trebuie să renunțe la legile țării pentru că ele deranjează politicienii de la Budapesta.

Polonia se comportă la fel. La fel ca Ungaria caută și promovează idei care duc la stări conflictuale cu alte state. La fel ca Ungaria a beneficiat de o puternică susținere economică din partea Uniunii Europene începând cu perioada de pre-aderare și mai ales după aceea, astăzi a devenit unul dintre statele semnificative economic și, normal, vrea să ocupe o poziție „de control” asupra spațiului de la frontiera cu Germania spre est și sud. Ungaria vrea să fie o „poartă” între România și restul statelor membre ale UE, o poartă care se deschide sau închide în funcție de cum consideră guvernul ungar că trebuie ca România să primească sau nu.

Este evident că Ungaria și Polonia se comportă de o manieră care a devenit contrară spiritului Uniunii Europene astfel că cererile lor nu pot fi satisfăcute. Ar însemna ca statele „din spatele lor” să devină captive ceea ce contravine scopului pentru care Uniunea Europeană s-a format și, mai ales, s-a extins.

Vecinul de la sud, Bulgaria, încheie cu Grecia un acord pentru dezvoltarea infrastructurii de transport de mare viteză (rutieră și feroviară) dar ... până la frontiera cu România. Trecerea peste frontiera României, la Ruse-Giurgiu nu în altă parte, se va face într-un timp viitor. Nu este singura acțiune a Bulgariei de „sancționare a concurentului” România, competiția Bulgariei cu România fiind deja tradițională. Iar dacă ne uităm cu mai mare atenție, observăm că Bulgaria și Ungaria acționează complementar.

România vrea, cel puțin în declarații, dar nu poate. Corina Crețu ne-a arătat și de ce nu putem: prea multă birocrație din cauza tendinței de a ține sub control. Vrem în Schengen dar nu suntem în stare să rezolvăm problemele care permit intrarea în Schengen. Am îndeplinit niște condiționalități dar nu le asigurăm permanența. Am tehnologia dar ... nu funcționează! Nu îi asigur mentenanța. Iar celelalte state află aceste lucruri și, normal, se opun. Justiția este sub presiunea politicului în pericol de a fi politizată iar asta înseamnă că funcționarea ei la standardele Uniunii Europene este pusă sub semnul întrebării. Politicul tratează cu dezinteres elementele de bază ale asocierii statelor în cadrul Uniunii Europene, în special cu privire la Justiție, frontiere și securitatea celorlalte state membre: controlul imigrației ilegale, controlul vamal, controlul sanitar veterinar, controlul fitosanitar etc. Că vrei să crești economic este una, este problema ta internă, dar dacă vrei mai mult - accederea în Spațiul Schengen, de exemplu -, trebuie să oferi siguranța celorlalte state membre ale Uniunii Europene că poți să le asiguri securitatea. Împotriva imigrației ilegale, împotriva terorismului, împotriva crimei organizate, împotriva bolilor contagioase, împotriva bolilor animalelor și plantelor, protecția împotriva speciilor invazive, împotriva produselor contra-făcute etc. Iar la noi se pare că toate măsurile luate, declarate, au rămas la nivelul declarațiilor

Vrem în Zona Euro dar nu suntem capabili. Știu că avem o parte din indicatori îndepliniți. Dar suntem și foarte-foarte săraci. În Zona Euro, statele au un venit pe cap de locuitor în jurul a 30.000 euro iar noi suntem la peste 8.000 euro! Cehia are peste 18.000 de euro pe cap de locuitor și încă nu se grăbește să intre în Zona Euro. Ca să intrăm în Zona Euro trebuie să ne dezvoltăm mai mult. Iar proiecțiile nu ne sunt favorabile.

Un interesant articol este tot la „cursdeguvernare” (aici). O prognoză „caldă” (inspirat titlu de articol), dar are condiționalități mari.

Și intrarea în Spațiul Schengen, și aderarea la Zona Euro, și participarea la alte proiecte și programe pe care Uniunea Europeană le va iniția, chiar o mai mare contribuție la poziția noastră în NATO depind, major, de capacitatea noastră de a le accesa. Datul din gură, este dăunător. Dacă vrei ceva, trebuie să și fii capabil să ai acel ceva!

Bratislava. Și un sfârșit dar și un început. Iohannis se menține pe poziție.

Bratislava. Klaus Iohannis la declarația de presă de final

Summit-ul acesta a născut multe speculații. Una au așteptat jurnaliștii, cu obiective stabilite fie de redacții fie de finanțatori, altceva a urmărit România (la fel ca alte state participante). La televiziunile cu răspândaci s-au emis tot felul de bombe, tot felul de judecăți, tot felul de tembelisme. Jurnalismul românesc încă nu conștientizează că lumea asta are niște reguli severe după care se mișcă și că nu pot duce în spațiul public harababura din capul lor.

În fine, conferința de presă susținută de Președintele Klaus Iohannis la finalul discuțiilor oficiale, discuții informale (a se reține !), aduce niște clarificări privind poziția pe care România a adoptat-o și nu se leagă de alte informații care au circulat pe holurile clădirii care a găzduit summit-ul. Despre alea voi avea alt articol.

20:00 | 16 septembrie 2016
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut vineri, 16 septembrie a.c., o declarație de presă la finalul reuniunii informale a Consiliului European de la Bratislava, Republica Slovacă.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei de presă:

„Bună seara! Tocmai s-a terminat Consiliul European informal de la Bratislava. Acest Consiliu a fost gândit, din capul locului, ca şi o întâlnire care iniţiază un proces de reflecţie asupra ceea ce vom face în viitor, în ce direcţie vom îndrepta Uniunea Europeană, în contextul diverselor crize pe care le-am parcurs şi le parcurgem - criză economică, care a lăsat urme adânci, criza migraţiei, Brexit-ul. Şi în acest fel, ne-am întâlnit astăzi, la Bratislava, am discutat în prima parte a zilei, despre situaţia Uniunii. Ne-am referit, evident, şi la discursul Preşedintelui Comisiei din Parlamentul European, care a descris destul de detaliat statutul Uniunii.

După sesiunea de analiză din prima parte a zilei, am trecut la primele probleme pe care credem că trebuie să le discutăm şi să le antamăm pentru strategia de viitor a Uniunii Europene. Am discutat chestiuni care sunt în atenţia tuturor. S-a vorbit despre migraţie şi despre felul cum putem să pregătim decizii care îmbunătăţesc felul în care Uniunea reacţionează la acest fenomen. Am discutat despre securitatea internă şi externă. Aici deja există câteva evoluţii foarte pozitive, există deja decizii care stabilesc destul de concret cum vom aborda protecţia frontierelor externe ale Uniunii.

Am discutat despre şomaj. Este un fenomen care, în continuare, afectează state membre ale Uniunii şi încă se lucrează la soluţii. Am discutat despre şomajul în rândul tinerilor, un fenomen care, din păcate, devine şi specific, şi îngrijorător. Au fost discutate câteva soluţii interesante, de exemplu cea prezentată acum câteva zile, de înfiinţare a unui corp al voluntarilor tineri care se pot implica în diferite domenii unde este nevoie de oameni care vor şi să muncească, dar şi să înveţe de acolo.

Iată o serie de teme care ne-au preocupat şi care constituie baza acestui aşa-numit Roadmap de la Bratislava, care arată domeniile de care trebuie să ne ocupăm în viitor, dacă vrem să facem să funcţioneze mai bine Uniunea.

Acest proces de reflecţie va continua la Consiliul din octombrie, din decembrie. S-a discutat deja despre un Consiliu informal care va avea loc la începutul anului viitor, în Malta, şi acest proces de reflecţie se va încheia cu o strategie pentru viitorul Uniunii, în martie, când ne vom întâlni la Roma, pentru a sărbători împreună 60 de ani de la Tratatul de la Roma.

Acestea au fost, în mare, discuţiile şi preocupările din cursul Consiliului de astăzi. Dacă aveţi două, trei întrebări, vă rog!” 

Întrebări din partea reprezentanţilor mass - media:Jurnalist: „Spuneaţi la sosire, înainte de avea discuţiile cu ceilalţi lideri europeni, că pentru România o prioritate este primirea în spaţiul Schengen. Aţi discutat cu partenerii europeni astăzi despre asta?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu a fost o temă în plen, dar a fost o temă în discuţiile informale pe care le-am avut pe marginea Consiliului şi au fost discuţii foarte bune.”

Jurnalist: „Ce ţară mai are rezerve?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Aceste lucruri nu cred că putem să le discutăm acum, în spaţiul public. Sunt necesare în continuare armonizări, sunt necesare discuţii şi cred că este bine ca acest proces să se desfăşoare direct între parteneri şi doar la final să facem declaraţii.”

Jurnalist: „Dar ce anume mai îngrijorează acum în ceea ce priveşte eventuala primire a României în spaţiul Schengen?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu numai cetăţenii, ci şi mulţi politicieni sunt speriaţi de criza prin care trecem. Unii sunt de-a dreptul speriaţi de faptul că nu reuşim să controlăm foarte bine migraţia, alţii sunt foarte preocupaţi că în continuare mai avem mult de lucru până când să securizăm frontierele externe, şi aici, sigur, România face o excepţie notabilă şi pozitivă. La noi nu a apărut nicio sincopă în apărarea frontierelor externe şi acesta va fi cu siguranţă un argument favorabil pentru noi, când intrăm pe discuţia pe Schengen. Alţii sunt, trebuie să o spunem franc, foarte preocupaţi fiindcă au alegeri la ei în ţară. În 2017 sunt câteva ţări importante unde au loc alegeri şi lumea este îngrijorată de ascensiunea partidelor extremiste, populiste, eurosceptice. Sunt chestiuni foarte complexe care mai trebuie negociate.”

Jurnalist: „După ce aţi purtat aceste discuţii informale în marja Summitului, aţi mai spune că este oportună o discuţie oficială legată de primirea României în spaţiul Schengen? Momentul este unul potrivit?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Îmi păstrez evaluarea pe care v-am spus-o azi dimineaţă. Chestiunea Schengen nu este rezolvată, dar cred că suntem pe o evoluţie cu trend pozitiv.”

Jurnalist: „În ceea ce priveşte ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, sunt câteva instituţii europene pe care Marea Britanie le găzduieşte şi care, probabil, vor trebui să-şi găsească sedii în altă parte. Este un obiectiv pentru România să găzduiască instituții europene? Agenţia Europeană a Medicamentului ar fi un exemplu.”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Aceste chestiuni nu s-au discutat şi nici nu se vor discuta. Aş vrea să fac o remarcă legată de Brexit. Este o chestiune care ne preocupă, dar important pentru noi nu este ce face Marea Britanie. Asta e treaba Marii Britanii, care a hotărât, din păcate, să părăsească Uniunea. Ceea ce ne preocupă pe noi este ce facem noi, cei 27, în continuare şi probabil cea mai importantă concluzie din discuţiile şi din Consiliul trecut şi din acest Consiliu este că vrem să rămânem împreună, vrem să facem Uniunea mai puternică şi mai performantă, dar în chestiunea menţionată de dumneavoastră, este, recunosc, o preocupare a noastră faptul că România nu găzduieşte nici o agenţie europeană. Dacă vom reuşi să convingem partenerii ca una din agenţiile care vor pleca din Marea Britanie să vină din Londra în Bucureşti, sau dacă putem să găzduim o agenţie care se va înfiinţa, asta este o chestiune la care nu pot să vă răspund fiindcă nu s-a discutat. Sigur, noi, în continuare, încercăm să convingem partenerii că România este o ţară serioasă, performantă, care poate să găzduiască o agenţie.”

Jurnalist: „Încă o întrebare, dacă îmi permiteţi. Dacă ar fi să evaluaţi acest Summit informal, am urmărit cu atenţie temele care au preocupat liderii europeni, astăzi, sunt teme cronice, aş putea să spun: migraţia, şomajul, securitatea, situaţia economică - prin ce a fost diferit acest Summit, ca rezultate, de unul de acum şase luni sau de acum un an?”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Acum, cred că putem să tragem o concluzie foarte importantă. Cu toate aceste crize, Uniunea nu este un pacient cronic, ci este o reuşită. Am discutat despre câte dosare sau câte chestiuni europene sunt în curs de rezolvare sau rezolvate (...) din toate chestiunile şi dosarele care sunt în discuţie şi au fost în ultimele luni în discuţie, cam 90% sunt rezolvate sau în curs de rezolvare pozitivă, doar 10% sunt încă pending, adică aşteaptă soluţii şi e bine să spunem aceste lucruri. De prea multe ori, noi ne concentrăm doar pe probleme și se creează, pentru cetățeanul european, impresia că Uniunea este un eșec. Nu. Uniunea este o reușită, dar, cum toate țările au problemele lor, și Uniunea are problemele ei, și de asta ne întâlnim; ca să le rezolvăm. Vă rog!”

Jurnalist: „Domnule Președinte, m-ar interesa în ce măsură ați discutat astăzi despre crearea așa-numitei armate europene și dacă s-a evaluat și impactul pe care o astfel de forță l-ar avea asupra angajamentelor bugetare pe care țările membre NATO le-au asumat deja - mă refer la bugetul de 2% pentru Apărare, anual. Mulțumesc!”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu s-a discutat astăzi despre o armată europeană și nici în viitorul apropiat nu se va discuta despre așa ceva. Inițiativele care există în domeniul apărării nu vizează crearea unei armate europene. Este o informație care s-a dus, cum se spune, în media, doar că ea nu reflectă preocupările conducerii UE. Ceea ce este adevărat și ceea ce vrem este ca inițiativele pe zona de apărare, pe intervenții în zone de criză, pe apărarea frontierelor, să fie mult mai bine coordonate. Și vrem să avem într-adevăr, un centru de coordonare - un headquarter, cum este menționat în documentație - pentru aceste zone de intervenții unde intervin forțele armate ale membrelor Uniunii Europene. Peste tot se menționează și vreau să subliniez acest lucru: nu intenționează nimeni să creeze ceva în paralel sau în loc de NATO. NATO rămâne, este baza, cel puțin pentru România, pot să spun clar că este baza securității în Europa. Și dacă vorbim de NATO, vă amintesc că, la Summitul de la Varșovia, s-a semnat o înțelegere între NATO și Uniunea Europeană, tocmai pentru a permite o mai bună coordonare și abordare comună complementară - de la caz, la caz - a diferitelor chestiuni. Deci, în momentul de față, în domeniul apărării, avem de-a face cu proiecte care vizează o mai bună coordonare, o mai eficientă coordonare și, da, s-a discutat și despre industria de apărare; nu astăzi, nu a fost astăzi tema, dar, în alte formate, industria de apărare europeană a fost o temă și cred că toată lumea este de acord că este de interes și pentru noi. Dacă industria de apărare europeană se revigorează, atunci, automat, apar noi locuri de muncă, se salvează locații unde industria de apărare are tradiție, de exemplu, România, și această evoluție nu putem decât s-o salutăm. Vă mulțumesc!”

Iar despre Schengen. Corlățean, Băsescu ...

Mediafax publică punctul de vedere al ministrului de externe Titus Corlățean cu privire la aderarea la Schengen: "Care este concluzia? Dacă noi nu vom obţine o decizie corectă, legitimă, (înseamnă - n.r.) faptul că acest proces bazat pe nişte criterii de vechime, pe un Tratat European, nu mai este credibil. Nu mai este credibil, nu mai sunt interesat să fac parte din acest proces. Şi e bine de reţinut. (...) Aşa cum am trăit fără Schengen, putem să trăim în continuare. Prezentăm, scoatem paşaportul, companiile, inclusiv cele occidentale, vor pierde bani şi dacă UE va dori la un moment dat, sau cei care se opun, să invite România, să o facă".

Opinia mea este că unele centre de putere din cadrul UE au exagerat, nepermis de mult, cu aderarea la Schengen a României și Bulgariei. Practic, pentru aderarea la Schengen, noi am preluat și adoptat legislația necesară începând cu anul 2000, am lucrat intens - chiar „foarte intens” cu sprijinul Germaniei, Franței, Spaniei, Olandei, Danemarcei, Suediei ... pentru dotarea materială și adoptarea procedurilor de control la frontieră și pe teritoriul național al străinilor etc. S-au băgat bani mulți în securizarea frontierelor și controlul străinilor. A tuturor frontierelor, nu doar cu privire la controlul documentelor de călătorie în punctele de trecere. Bani din bugetul național, bani din fondurile europene. Bani mulți. Am ajuns la nivelul de sus al securizării frontierelor. Frontierele românești sunt printre cele mai performante putând prelua, cu brio, o parte a efortului de securizare a teritoriului european. Așa cum este, de fapt, scopul Acordului Schegen și a Acordului de aplicare plus alte documente care le completează.

Pe undeva, înțeleg ieșirea lui Corlățean. Doar că această vorbă trebuie completată cu măsurile ce impun începerea controlul la frontiera Schengen (cu Ungaria) așa cum se execută el în Marea Britanie. Ani și ani de zile noi am scos de sub control cetățenii UE. Ai noștri sunt supuși controlului și urmăririi polițienești. Raportul România-statele Schengen nu este egal.

Băsescu, cel vinovat pentru ratarea aderării la Schengen, iese acum ca râia în față și îl observă pe Corlățean. Jegos. Confirmă statutul de slugă pe care îl are față de unii lideri ai cancelariilor europene.

Știu cum se poartă astfel de negocieri și mai știu că întârzierea aderării noastre la Schengen se datorează slăbiciunii de care a dat dovadă Traian Băsescu și gașca lui de incompetenți de la Cotroceni. Pentru mine este evident că nu Ministerul de Externe a planificat și stabilit strategia de aderare ci Traian Băsescu și Cotroceniul. În plus, Băsescu și miniștrii de la interne impuși de el au fost niște mari habarniști: Blaga și Igaș. Tusea și Junghiul. Plus că au înlocuit specialiștii pe frontiere cu habarniștii de la poliție, pupincuriști de seamă doritori de grade și funcții inaccesibile în poliție.

Macovei, Justiția și Schengen

Anul acesta am ratat obiectivul european de a finaliza aderarea la Spațiul Schengen. Băsescu, la Cristoiu în emisiune, a luat pe umerii lui responsabilitatea eșecului de țară, eșec major, dând, așa cum știe doar el, vina pe acei funcționari și demnitari ai guvernului care nu și-au făcut treaba. Nici o problemă. Eșecul Schengen nu este atât de major pe cât este derapajul grosolan de la democrație, încălcarea principiilor politice care trebuie să guverneze o țară membră a clubului economic al UE.

Monica Macovei publică, pe blogul ei, și transmite agențiilor de știri, părerea ei cu privire la acțiunea Schengen. Nu pot să nu fiu de acord cu ea în problemele care privesc Justiția. Deficiențe în actul de justiție care, așa cum observă și procuroarea comunistă, nu necesită modificări legislative ci doar „o doză de respect față de cetățenii români și europeni”. Nu trec mai departe fără a observa că trimiterea este redundantă, din moment ce cetățenii români sunt cetățeni europeni iar separarea din text făcută de madam Macovei este de prost gust, în caz că își dă seama de tâmpenie. Sau contestă cetățenia europeană a românilor ? Iar asta este rea-credință. Fac precizarea că aderarea la Spațiul Schengen este, în principal, o condiție pentru asumarea responsabilității României față de securitatea statelor membre Schengen care la frontierele externe aflate sub supravegherea României se bazează pe profesionalismul polițiștilor de frontieră români și nu constituie o condiție pentru recunoașterea cetățeniei europene a românilor. Românii sunt cetățeni europeni din momentul aderării țării la Uniunea Europeană.

În fine, madam Macovei punctează:

Discutiile se vor relua, iar pana atunci justitia din Romania trebuie sa-si asume responsabilitatea si sa rezolve rapid chestiunile criticate in ultimul raport privind Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV).
Solutiile reies din rapoartele Comisiei Europene pe MCV. Iata cateva exemple:

1. Judecatorii sa judece dosarele cu politicieni amanate de ani de zile;

2. CSM sa inceapa concret curatarea sistemului judiciar si sa-i sanctioneze pe procurorii si judecatorii care au tras de timp sau din vina carora s-au implinit termenele de prescriptie;

3. CSM sa-i sanctioneze pe judecatorii si procurorii care nu au depus in termen declaratiile de avere si interese. Excluderea din magistratura ar fi o dovada de luare in serios a normelor de integritate.

La punctul 2 intră, pentru că tot am pomenit în postarea de mai devreme, procurorii care nu și-au îndeplinit atribuția legală de sesizare a Tribunalului București cu starea de nelegalitate a PD-L. Sau nu este pentru ei această cerință.

Necazul lui Macovei este altul. Nu Justiția este problema României în cazul de aderare la Schengen. Nu are treabă Spațiul Schengen cu soluționarea dosarelor politicienilor aflate, parte din ele, la procurori - pentru a mai adăuga niște convorbiri telefonice interceptate ilegal -, parte la instanțele de judecată unde atât procurorii cât și avocații părților trag de timp cerând, ba unii, ba ceilalți, noi termene și amânări pentru te miri ce. Nici actele de corupție din „viața civilă” nu este problema Spațiului Schengen. Statele care se opun aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen au probleme cu corupția de la frontieră, acolo unde se realizează o parte din sistemul de securitate a Uniunii Europene, corupția de la consulatele celor două țări unde se realizează altă componentă a securității europene - acolo se dau vizele Schengen. La aceste două locații se referă Franța, Germania, Olanda, Finlanda și celelalte țări membre ale Spațiului Schengen care se opun aderării României. Și aici au dreptate. Scăderea drastică a veniturilor polițiștilor de frontieră, a polițiștilor care se ocupă de străini, a polițiștilor din localitățile române, a personalului care deservește consulatele României în statele terțe a creat o stare de pericol la securitatea României azi și chiar a statelor UE. În cazul în care ar admite intrarea României în Spațiul Schengen, pericolul ar fi mult mai mare. Acum au garanția dată de Ungaria și Grecia, țări membre ale Spațiului Schengen care controlează potrivit normelor Schegen, persoanele care intră în Spațiu de pe teritoriul României și Bulgariei. Nu mai spun de porturile europene unde ajung aceste persoane sau aeroporturile statelor membre Spațiului Schengen unde fiecare stat în parte își execută controlul de securitate.

Madam Macovei, nu ai treabă cu Schengen. Ai tu o păsărică cu Justiția română, mai ales cu judecătorii și vrei să legi toate nenorocirile provocate țării de colegii tăi portocalii de judecători. Mă mir că ai făcut referire la procurori. Asta înseamnă că au apărut și procurori care vor să își respecte statutul de magistrat. Este un semnal bun.

Schengen. Probleme la aderare.

S-a ratat aderarea la Spațiul Schengen la termenul prevăzut. Ideea este anunțată peste tot. Comentarii, păreri, aiureli, tot tacâmul.

În primul rând este vorba despre intenția unor state vest-europene de a întârzia accesul României și Bulgariei la Spațiul Schengen până când aceste state își revin din grava criză politică în care se complac. Nu știu ce este în Bulgaria, însă acolo se pare că este mai mult vorba despre crima organizată și corupție. La noi, pe lângă cele două „probleme”, se adaugă grave aspecte politice. România nu mai respectă, ostentativ, criteriile politice de aderare la Uniunea Europeană. România are un nou dictator, gen Ceaușescu sau Lukașenko, care le știe pe toate și care are alte valori în tărtăcuță, contrare valorilor europene unanim acceptate.

Este corectă afirmația potrivit căreia aderarea la Spațiul Schengen este, în special, o problemă tehnică. Ce nu pricepe Băsescu și gașca lui de mafioți este faptul că rezolvarea tehnică a supravegherii și controlului frontierelor nu rezolvă problema. Organizarea instituțională, dotarea cu tehnică și mijloace moderne trebuie însoțită de eficiența activităților la frontiere. Iar aceasta este „plecată cu sorcova”. Cu privire la regimul frontierelor (supravegherea frontierelor terestre, aeriene, fluviale și maritime și controlul la trecerea frontierei a persoanelor, mărfurilor și bunurilor), s-au făcut pași importanți însă nu suficienți. Dacă suntem în regulă cu supravegherea frontierelor avem probleme la controlul la trecerea frontierei. Iar aici este o problemă serioasă, pentru că migrația, traficul de persoane, contrabanda și corupția sunt prezente azi în evaluările oficialilor europeni cu privire la România atât din datele interne (rezultate ale acțiunilor organelor de ordine publică naționale ale acestor state) cât și în media (în special română).

Prin aderarea României la Spațiul Schengen celelalte țări membre ale Spațiului Schengen transferă o parte din obligația lor față de cetățenii proprii la securitate internă autorităților competente din România. Este foarte important ca noi să înțelegem îngrijorarea legitimă a acestor state cu privire la capacitatea României de a asigura securitatea internă a celorlalte state membre cu privire la migrație, crimă organizată, contrabanda cu droguri, mărfuri și produse, terorism internațional etc. Acesta este conceptul de bază al sistemului Schengen. Iar noi nu suntem capabili, azi, să îl îndeplinim.

Este semnificativ faptul că scrisoarea către Comisie este semnată, în numele Germaniei și Franței, de miniștrii de interne. Aderarea României la Spațiul Schengen a devenit un risc instituțional pentru cele două țări. Unele informații spun că și alte țări europene se alătură acestui demers. Ministrul francez al Afacerilor Europene, Laurent Wauquiez, a explicat, într-un interviu pentru "Le Figaro", de ce se opune Parisul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen în martie 2011, interviu preluat în parte de cei de la Adevărul. Printre cauzele care au determinat cele două țări să devine ostile aderării se numără și aceasta "România a redus cu 40 la sută salariile vameşilor: aceasta nu este cea mai bună garanţie că sunt total impermeabili corupţiei". Precizez că formularea „vameși” se referă la întregul personal al autorităților române cu atribuții la controlul la trecerea frontierelor. Dar se poate extinde la întregul personal cu atribuții la securizarea frontierelor, ba și la organele de control din interiorul statului care contribuie la această securizare. În plus, adaug eu aici și personalul din consulatele României din statele terțe care, potrivit acquis-ului Schengen, ar putea emite vize Schengen pentru resortisanții statelor în care reprezintă, azi, România iar după aderarea la Spațiul Schengen chiar Uniunea Europeană.

Pentru că vorbim despre securitatea internă europeană, nu pot trece peste o Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 22.11.2010, COM(2010) 673 final, din care o să preiau unele pasaje care vin să susțină cele de mai sus.

Intitulată „Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură”, comunicarea ne ajută să înțelegem ce vrea UE să facă și să comparăm cu ce facem noi, în România, sub conducerea aiuritoare a lui Băsescu și găștii care îl înconjoară.

Pentru că documentul este destul de mare pentru o postare, voi selecta doar principiile alese de autori pentru a da valoare celor „cinci pași”.

În primul rând, evidențiez un concept care în România a fost înlăturat de Traian Băsescu atunci când a declarat că statul nu trebuie să răspundă de soarta fiecărui cetățean. Vă mai amintiți ?

Să vedem cum gândește Comisia:

„Strategia de securitate internă a UE în acțiune” propune un program comun pentru statele membre, Parlamentul European, Comisie, Consiliu, agenții și alți actori, inclusiv societatea civilă și autoritățile locale. Acest program ar trebui să fie susținut de o industrie de securitate solidă a UE, în care producătorii și prestatorii de servicii conlucrează cu utilizatorii finali. De asemenea, eforturile noastre comune de a formula răspunsuri la provocările în materie de securitate cu care ne confruntăm în prezent vor contribui la consolidarea și dezvoltarea modelului european de economie socială de piață, prezentat în strategia Europa 2020.”

Se pare că Europa vrea altceva. Auzi la ei, industrie de securitate a UE ! În timp ce noi cumpărăm de la SUA sau alții tehnica și tehnologia necesară instituțiilor publice. Total aiurea. Am distrus cercetarea proprie, producția proprie, nu suntem capabili să ne aliniem la marii producători europeni (de ex. EADS) s.a. Dragostea față de „licuriciul cel mare” a portocaliilor băsescieni se opune însăși aderării noastre la UE. Băsescu, își dovedește incompetența în funcția de demnitate publică în care a fost cocoțat de cei mai nepregătiți români, aducând România cu „curul în două luntre” iar prin acțiunile de politică externă desfășurate a reușit performanța de a îndepărta cele două luntre una de alta. Suntem practic cu „curul” în apă.

Să iau o altă formulare din Comunicare.

„Strategia de securitate internă a UE în acțiune”, precum și instrumentele și acțiunile pentru punerea în aplicare a acesteia, trebuie să se bazeze pe valori comune, inclusiv pe statul de drept și pe respectarea drepturilor fundamentale, astfel cum se prevede în Carta drepturilor fundamentale a UE . Modul în care abordăm gestionarea crizelor trebuie să se caracterizeze prin solidaritate. Politicile noastre de combatere a terorismului ar trebui să fie proporționale cu amploarea provocărilor și să se concentreze asupra prevenirii unor eventuale atacuri. Atunci când aplicarea eficientă a legii în UE este facilitată prin schimbul de informații, trebuie să protejăm, de asemenea, viața privată a persoanelor și dreptul fundamental al acestora la protecția datelor cu caracter personal.”

Noi suntem total aiurea. Pe considerente de buget și de prioritate a principiilor economiei în fața principiilor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, înscrise în Carta drepturilor fundamentale a UE, în celelalte documente internaționale cu privire la drepturile și libertățile fundamentale ale omului actuala guvernare pedelisto-udemeristo-uneperistă plus minoritățile naționale altele decât cea maghiară (de fapt reprezentanții tuturor etniilor minoritare din România) se opune, cu înverșunare, alinierii țării la UE și normele acesteia. Iar aici există mulți „autori”. Mugur Isărescu și mulți, mulți economiști afiliați lui susțin și acum, în media, că actualul Guvern a fost împiedicat în acțiunile economice de CCR prin declararea ca neconstituțională a tăierii cu 15% a pensiilor ! Pensiile și cuantumul lor fiind în jurisprudența internațională un drept de proprietate, modul în care gândesc Isărescu și dobitocii care îl secondează ne arată că indivizii sunt împotriva unui principiu fundamental al statului de drept: dreptul la proprietate. Practic, acești economiști ne propun întoarcerea la socialism.

Undeva, cineva, comentând la o postare pe un blog, a afirmat că Franța și Germania ar fi de acord cu aderarea României în secunda doi după ce Băsescu și gașca de mafioți cu care s-a înconjurat vor părăsi puterea. Înclin să îi dau dreptate. Problema României este Băsescu și Guvernul mafiot care îi pune în aplicare tâmpeniile.

Nu sunt de acord cu Băsescu. România nu este discriminată. România a (re)devenit un stat nesigur pentru UE și, în consecință, pentru fiecare stat membru al Uniunii.

Desființarea granițelor ?

Sintagma din titlu a fost lansată de maghiarii din UDMR, cu ani în urmă, când își susțineau „europenismul” și cereau partenerilor politici din Parlamentul României unele și altele. Sintagma a mai fost folosită, periodic, de alți incompetenți politici, în special din PD-L, partidul stat, dar și de Băsescu. Nu mai spun despre faptul că măsurile pe care le ia MAI cu privire la frontierele României cu statele membre Schengen sunt ostile statului român.

Mă consider, încă, o persoană care are expertiză în această materie. Din acest motiv sunt deosebit de deranjat de promovarea, în media, a unor formulări tâmpite, fie de către politicienii incompetenți fie de jurnaliștii idioți.

În revista Capital a apărut acest articol. Are doi autori: Mirona Hrițcu și Răzvan Amariei. Nu îi cunosc. Sunt tineri ? Sunt „maturi” ? Au o oarecare pregătire ? Știu ceva despre viață ? Despre statul român și despre piața comună europeană ? Nu cunosc. Văd însă că folosesc cu nonșalanță, condamnabilă, formulări de genul ”Desființarea de facto a frontierelor cu Ungaria și Bulgaria le va face viața mai ușoară transportatorilor și turiștilor, însă ar putea aduce și o creștere a criminalității și a imigrației ilegale”.

În primul rând, intrarea în spațiul Schengen nu presupune renunțarea statelor membre la identitatea lor de stat. Național (cei care au acest atribut), unitar, indivizibil, independent. Iar pentru a înțelege acest lucru, cei care vorbesc sau scriu despre subiect ar trebui să știe ce este cu Acordul de la Schengen și Convenția de aplicare a Acordului.

Uniunea Europeană este o uniune economică. Mai puțin politică. Economică, pur și simplu. La bază sunt mai multe tratate, cel mai important devenind, cu timpul, Tratatul de constituire a Comunității Europene (TCE) redefinit, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona ((art.2 alin. (1)), în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Citind preambulul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene se vede, cu ușurință, că unul din scopurile acestuia este acela de a „elimina barierele care divizează europa”, bariere economice, financiare, sociale, de limbă ... între acestea având un loc aparte barierele „vamale”. Aici este vorba, concret, despre eliminarea controlului la trecerea frontierei pentru asigurarea unei mai rapide circulații în spațiul comunitar a persoanelor, mărfurilor, bunurilor și valorilor aparținând Statelor Membre UE. Atât. Nu mai mult. Pentru cei care au interes, lectura tratatului oferă și mai multe răspunsuri la întrebările pe care și le pun.

Formularea „idioată” a jurnaliștilor de la Capital înseamnă, nici mai mult și nici mai puțin, desființarea statului român. Pentru că prima condiție a existenței unui stat sunt frontierele sale recunoscute de statele vecine și de alte state. Fără frontiere, un stat nu există. Există comunități înființate pe criterii etnice care au „guverne”, au instituții publice (școli, spitale, poliție, armate etc.) dar nu sunt state pentru că nu li se recunosc frontierele naționale de către vecini. Palestinienii, kurzii etc.

Acordul Schengen este o covenție a Statelor Membre UE la care au aderat și alte state europene care nu sunt membre (Norvegia, Elveția) prin care se facilitează trecerea frontierelor naționale prin eliminarea controalelor la frontiera internă și întărirea (excesivă uneori), a controlului la frontierele externe ale statelor membre. Una dintre facilitățile importante ale Acordului Schengen este îmbunătățirea comunicării între organele de control la frontieră din toate statele membre, prin Sistemul de Informații Schengen. Mai mult, după înființarea Serviciului „Frontex”, cu sediul la Varșovia, se urmărește o dezvoltare a cooperării instituționale între statele membre prin desfășurarea unor acțiuni comune pentru combaterea riscurilor la spațiul comunitar. Tot prin acest serviciu, unele cheltuieli operaționale se transferă de la statele membre la Comisia Europeană, pentru că, de exemplu, supravegherea satelitară a unor zone adiacente spațiului Schengen este în interesul tuturor statelor membre și nu doar al unui stat, oarecare.

Nu mă mai extind în explicații, dar mă deranjează enorm tâmpeniile aruncate în media de niște cretini cu pretenții de politicieni sau jurnaliști.

Colegii mei s-au dotat. Tot pe banii europeni

O știre care mă bucură. Poliția de Frontieră se dotează, în continuare, pe banii europeni. Au la dispoziție facilitatea Schengen și își continuă programul de dotare prin contribuția europenilor în vederea securizării frontierelor externe ale coanei Europa. De fapt, polițiștii de frontieră au exploatat cu succes posibilitățile programelor Phare. Cu acele programe s-a trecut la dotarea performantă a structurilor operative de pe frontieră.

Un principiu din Convenția Schengen spune că agenții statelor care execută controlul la trecerea frontierei la frontierele externe ale UE fac acest act în folosul atât al statelor de care aparțin cât și în interesul celorlalte state membre ale UE. Este normal așa din moment ce persoanelor cărora li se permite intrarea pe teritoriul României nu vor mai fi subiecte ale unui control la trecerea frontierelor dintre statele membre ale UE. Pentru că la frontierele interne nu se mai execută controlul persoanelor și mijloacelor de trasport care trec frontiera de pe teritoriul altui stat membru. Nu se mai execută nici controlul bunurilor sau mărfurilor. Este posibil ca, pe teritoriul unui stat membru al UE să se execute controale ale polițiilor naționale sau ale altor organe de stat pe baza unor informații rezultate în urma analizelor de risc sau a unor informații specifice cu privire la mașinile sau ocupanții acestora primite prin sistemele informatice la care polițiile statelor membre UE sunt conectate.

Da, îmi place. Ce să fac, sângele apă nu se face !