Sintagma din titlu a fost lansată de maghiarii din UDMR, cu ani în urmă, când își susțineau „europenismul” și cereau partenerilor politici din Parlamentul României unele și altele. Sintagma a mai fost folosită, periodic, de alți incompetenți politici, în special din PD-L, partidul stat, dar și de Băsescu. Nu mai spun despre faptul că măsurile pe care le ia MAI cu privire la frontierele României cu statele membre Schengen sunt ostile statului român.Mă consider, încă, o persoană care are expertiză în această materie. Din acest motiv sunt deosebit de deranjat de promovarea, în media, a unor formulări tâmpite, fie de către politicienii incompetenți fie de jurnaliștii idioți.
În revista Capital a apărut acest articol. Are doi autori: Mirona Hrițcu și Răzvan Amariei. Nu îi cunosc. Sunt tineri ? Sunt „maturi” ? Au o oarecare pregătire ? Știu ceva despre viață ? Despre statul român și despre piața comună europeană ? Nu cunosc. Văd însă că folosesc cu nonșalanță, condamnabilă, formulări de genul ”Desființarea de facto a frontierelor cu Ungaria și Bulgaria le va face viața mai ușoară transportatorilor și turiștilor, însă ar putea aduce și o creștere a criminalității și a imigrației ilegale”.
În primul rând, intrarea în spațiul Schengen nu presupune renunțarea statelor membre la identitatea lor de stat. Național (cei care au acest atribut), unitar, indivizibil, independent. Iar pentru a înțelege acest lucru, cei care vorbesc sau scriu despre subiect ar trebui să știe ce este cu Acordul de la Schengen și Convenția de aplicare a Acordului.
Uniunea Europeană este o uniune economică. Mai puțin politică. Economică, pur și simplu. La bază sunt mai multe tratate, cel mai important devenind, cu timpul, Tratatul de constituire a Comunității Europene (TCE) redefinit, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona ((art.2 alin. (1)), în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Citind preambulul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene se vede, cu ușurință, că unul din scopurile acestuia este acela de a „elimina barierele care divizează europa”, bariere economice, financiare, sociale, de limbă ... între acestea având un loc aparte barierele „vamale”. Aici este vorba, concret, despre eliminarea controlului la trecerea frontierei pentru asigurarea unei mai rapide circulații în spațiul comunitar a persoanelor, mărfurilor, bunurilor și valorilor aparținând Statelor Membre UE. Atât. Nu mai mult. Pentru cei care au interes, lectura tratatului oferă și mai multe răspunsuri la întrebările pe care și le pun.
Formularea „idioată” a jurnaliștilor de la Capital înseamnă, nici mai mult și nici mai puțin, desființarea statului român. Pentru că prima condiție a existenței unui stat sunt frontierele sale recunoscute de statele vecine și de alte state. Fără frontiere, un stat nu există. Există comunități înființate pe criterii etnice care au „guverne”, au instituții publice (școli, spitale, poliție, armate etc.) dar nu sunt state pentru că nu li se recunosc frontierele naționale de către vecini. Palestinienii, kurzii etc.
Acordul Schengen este o covenție a Statelor Membre UE la care au aderat și alte state europene care nu sunt membre (Norvegia, Elveția) prin care se facilitează trecerea frontierelor naționale prin eliminarea controalelor la frontiera internă și întărirea (excesivă uneori), a controlului la frontierele externe ale statelor membre. Una dintre facilitățile importante ale Acordului Schengen este îmbunătățirea comunicării între organele de control la frontieră din toate statele membre, prin Sistemul de Informații Schengen. Mai mult, după înființarea Serviciului „Frontex”, cu sediul la Varșovia, se urmărește o dezvoltare a cooperării instituționale între statele membre prin desfășurarea unor acțiuni comune pentru combaterea riscurilor la spațiul comunitar. Tot prin acest serviciu, unele cheltuieli operaționale se transferă de la statele membre la Comisia Europeană, pentru că, de exemplu, supravegherea satelitară a unor zone adiacente spațiului Schengen este în interesul tuturor statelor membre și nu doar al unui stat, oarecare.
Nu mă mai extind în explicații, dar mă deranjează enorm tâmpeniile aruncate în media de niște cretini cu pretenții de politicieni sau jurnaliști.
5 comentarii:
Nu inteleg absolut deloc mania ta impotriva autorilor acelui text. Pe tine te-a deranjat formularea ,,Desființarea de facto a frontierelor cu Ungaria și Bulgaria'? Sunt de acord cu tine ca frontiera ramane bine mersi, asa cum era si pana acum. Dar autorii nu cred ca la asta s-au referit, ci la faptul ca nu va mai exista control la frontiera! Chiar autorii spun ca desfiintarea este ,,de facto'' si nu ,,de jure'', intelegi? Adica granita ramane, dar de fapt treci prin vama exact cuum ai trece din judetul Valcea in judetul Sibiu. Exemplul dat de mine n-a fost intamplator, caci candva era o granita reala, pana in 1918.
Prin vara am mai avut un dialog pe tema asta. Ma pregateam sa plec in Croatia si Italia si iti spuneam ca ma bucura mult faptul ca nu voi avea vami la granita ungaro-slovena, sloveno-italiana sau austriaco-slovena. Vazusem pe internet ca fostele vami sunt acum doar simple cladiri abandonate. Chiar asa a fost! Am trecut nestingherit si tare m-am bucurat. Stii de ce? Ca nu mai eram un cetatean roman privit din start cu suspiciune si controlat ca atare. Eram un CETATEAN EUROPEAN. Asta pana am trecut de Debrecen, la vama din Valea lui Mihai. Si sper ca din martie sa nu le mai vad mutra vamesilor romani!
Prietene @Hendrix,
Ai dreptate. Formularea nu este nefericită, este idioată de-a binelea. Nici „de facto” nu se poate desființa o frontieră. Desființarea „de facto” înseamnă că statul nu mai are controlul asupra propriei frontiere datorită unor factori externi, mai puternici decât capacitatea sa de a le apăra.
Mă obligi să aduc și alte date care m-au enervat, deși nu le-am pus în postare. Tema dezvoltată de așa numiții jurnaliști de la Cotidianul a fost dezbătută, ani în șir, în presa străină. Bănuiesc că cei doi au „studiat” intens presa franceză, germană, olandeză, belgiană, italiană etc. Da, a fost o temă care punea sub semnul întrebării extinderea spațiului Schengen. Comisia Europeană a găsit soluții, pe linia cooperării polițienești intra-comunitare, formularea și acceptarea „mandatului european de arestare” - foarte disputat deoarece statele au acceptat astfel, în interes comun, executarea, de către autoritățile interne competente în materie a unei dispoziții judiciare emise de autoritățile competente ale altui stat membru. S-au dezvoltat sisteme de cooperare prin schimbul de informații în timp real între organele polițienești, între formațiunile de parchet, între instanțele de judecată. Se pot aduce mai multe exemple.
Mă deranjează, sincer, faptul că pitpalacii jurnaliști de la Cotidianul au ieșit cu acest material de parcă ei, acum, au descoperit subiectul. Iar noi discutam aceste probleme cu cei din Germania, Franța, Spania, Olanda, Belgia, Danemarca etc. deja din anii 2000 !
Mai mult, ce nu știi tu, dar nu este vina ta, punctele de trecere a frontierei rămân, chiar dacă nu se va mai executa controlul la trecerea frontierei. Pe acolo însă se va face însă predarea-primirea persoanelor și bunurilor ajunse pe teritoriul statului vecin prin fraudă (migranții ilegali care trec frontiera pe jos, mașini și alte bunuri etc.). În această idee, la negocierea Tratatului de frontieră cu Ungaria și a convenției privind trecerea prin punctele de trecere a frontierei a persoanelor, bunurilor acestora și a altor mărfuri s-a avut în vedere și momentul în care cele două state vor fi membre ale Spațiului Schengen. Fiecare stat poate, temporar, să reinstituie controlul la trecerea frontierei, pentru motive temeinice comunicate, în timp util, Comisiei Europene.
Deci, formularea celor doi jurnaliști este idioată. De-a binelea.
Scuze. Am spus Cotidianul și am greșit. De la „Capital”.
Blogarind am ajuns aici; am aflat ca suntem acelasi leat si ne deranjeaza informatiile furnizate neglijent...
Sa aveti bucurii !
Daurel,
Te salut. Postarea ta îmi spune că blogul meu ți-a stârnit interesul. Mă bucur.
M-am uitat pe blogul tău. Prima impresie este pozitivă. Mă voi mai uita.
Trimiteți un comentariu