Declarație de presă a președintelui Klaus Iohannis

12:00 | 04 Ianuarie 2019

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut vineri, 4 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, declarații de presă.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

La mulți ani! Vă doresc tuturor un An Nou fericit, cu sănătate și cu toate realizările pe care vi le doriți!

Începem anul 2019, un an cu foarte multe provocări, începem acum, practic, direct cu Președinția Consiliului Uniunii Europene. Chiar săptămâna viitoare vom avea vizita Comisiei Europene, pentru a începe în forță această Președinție. Sunt convins că vom face față bine.

În continuare avem deja, în luna mai, primele alegeri, sunt alegeri europarlamentare și de pe acum vreau să spun deja că este foarte important să participăm la aceste alegeri. Cu cât mai mulți alegători se prezintă la aceste alegeri, cu atât mai clar va fi rezultatul.

La sfârșitul anului vom avea alegeri prezidențiale și reiterez ce am mai spus, voi intra în competiție pentru un nou mandat de Președinte.

Pe întreg anul 2019, obiectivele mari pe care le am, care sunt obiectivele României, sunt o mai profundă și mai bună integrare europeană, consolidarea posturii noastre în cadrul NATO și poate chiar reușim în cursul acestui an să avem o întărire a prezenței NATO pe flancul estic, ceea ce, cu siguranță, ar fi bine, ar fi foarte bine pentru noi. Și unul din obiectivele mari, foarte importante, pentru mine și în anul 2019 este consolidarea statului de drept în România, asta însemnând, evident, printre altele, și continuarea în forță a luptei împotriva corupției.

Personal, obiectivul meu pentru alegerile prezidențiale este câștigarea unui al doilea mandat de Președinte al României.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte, avem o situație la Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării? Tocmai ați semnat decretele de revocare ale celor doi miniștri. Ce se întâmplă acum acolo? Vor fi interimari, vor fi... Dați curs propunerilor venite din partea Premierului?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ieri am semnat decretele de revocare, care au fost și publicate, și s-a văzut încă o dată că decretele mele se publică în aceeași zi, ca să ne amintim de o discuție pe care am avut-o acum câteva zile.

Nu am formulat încă un răspuns de refuz, fiindcă asta va fi, voi refuza propunerile înaintate de Prim-ministru, fiindcă aici avem și argumente de legalitate, dar avem și argumente de oportunitate. Echipa mea lucrează la această analiză, însă până la mijlocul săptămânii viitoare voi da publicității inclusiv motivele pentru care voi refuza propunerile făcute de Prim-ministru.

Jurnalist: Faptul că cei doi au dosare penale, acesta este un argument pentru care respingeți aceste propuneri?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste argumente le veți putea găsi în argumentația pe care o voi prezenta, inclusiv public.

Jurnalist: Cu Premierul Viorica Dăncilă intenționați să discutați despre acest refuz, al doilea?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cu doamna Prim-ministru intenționez să discut ori de câte ori mă caută într-o chestiune care privește Guvernul.

Jurnalist: Cum îi răspundeți doamnei Premier? Declara dumneaei că nu vă exercitați rolul de mediator, după o discuție pe care ați avut-o despre cele două propuneri.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cu tot respectul pentru dumneavoastră, care sunteți jurnaliști acreditați la Cotroceni și colaborăm foarte bine, nu prin dumneavoastră transmit răspunsurile doamnei Prim-ministru.

Jurnalist: Dar având în vedere aceste acuze venite din partea Prim-ministrului, cum vedeți colaborarea cu Prim-ministrul și cu Guvernul, pe parcursul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Pe parcursul Președinției Consiliului Uniunii Europene, pe teme europene, voi avea grijă să avem poziții care ne ajută să îndeplinim cu succes această Președinție.

Jurnalist: Credeți că va exista din partea PSD să revină cu propunerea Liei Olguța Vasilescu, de această dată la Transporturi, având în vedere că prima și prima dată a fost un refuz de remaniere? De fapt, nu i-ați remaniat pe cei doi miniștri.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, nu știu ce va face PSD, vom observa.

Jurnalist: Este legal, din punctul dumneavoastră de vedere?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta vom vedea atunci când vom avea o propunere și o analizăm împreună cu juriștii.

Jurnalist: Domnule Președinte, CCR a stabilit într-o decizie mai veche că nu pot fi date argumente pe bază de oportunitate și aș vrea să vă întreb, totuși, care ar fi aceste argumente, pentru că vorbeați despre ele mai devreme.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste argumente le veți găsi în documentul scris.

Jurnalist: Ne puteți spune ce ați decis cu privire la propunerile ministrului justiției pentru că, știm, din nou, v-a cerut să o numiți pe Adina Florea la șefia DNA, o propunere, bineînțeles, dar decizia este a dumneavoastră. Ce veți decide?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În privința propunerilor de numire pentru procurori, pentru pozițiile de conducere, aceste propuneri sunt în analiza departamentului de resort. Este totuși important de reținut că domnul ministru a considerat pur și simplu să trimită aceleași propuneri fără modificări, lucru care este cel puțin ciudat, ca să mă exprim așa.

Jurnalist: Domnule Președinte, la nivelul Guvernului se invocă un anumit blocaj care ar putea exista la cele două ministere, neexistând nici titular, nici interimar. Cum vedeți dumneavoastră această situație?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Această situație o văd foarte simplu. Atâta vreme cât există un ministru pe scaunul de ministru, nu există blocaj. Iar dacă PSD dorește alți miniștri, n-are decât să facă pașii prevăzuți de Constituție.

Jurnalist: Social-democrații spun că au făcut deja acești pași, că au venit deja cu două propuneri și că dumneavoastră, practic, din punct de vedere constituțional, nu mai puteați refuza aceste propuneri.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, o să aibă ocazia să mai încerce o dată.

Jurnalist: Domnule Președinte, cum vedeți lipsa bugetului de stat, a unui proiect la începutul lunii ianuarie, faptul că e posibil să ajungă abia la sfârșitul lunii în guvern și apoi la parlament?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ei, iată, asta este o problemă gravă. Eu am pus această întrebare deja în decembrie, dacă vă amintiți, și o mai pun o dată: unde este proiectul de buget?

PSD a guvernat în tot acest timp, PSD a avut toate condițiile și trebuia să vină, conform legii în vigoare, până pe 15 noiembrie cu proiectul de buget. Nu există la momentul acesta nici un proiect de buget. Ba dimpotrivă, în loc să se ocupe de buget, fiindcă toată lumea are nevoie de bugetul pe anul în curs, este deja târziu, se ocupă de schimbat șefi de la ANAF și din alte poziții, lucru care mie îmi dă foarte mult de gândit.

Probabil există probleme cu bugetul. Aceste lucruri trebuie să le explice de urgență PSD și să vină cu un proiect de buget.

Jurnalist: Este nevoie de o ședință extraordinară a Parlamentului? Chiar membrii opoziției cereau acest lucru.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ar fi de dorit să se facă toți pașii pentru a avea cât se poate de repede bugetul pe 2019. Însă nu de Parlament ține această chestiune. Mai întâi trebuie să vină Guvernul cu un proiect de buget, după care, sigur, Parlamentul poate să hotărască când îl ia în discuție.

Jurnalist: Domnule Președinte, când veți merge la următoarea ședință de Guvern? Promiteați că veți merge la ședințele de guvern, ați lipsit la una, s-a tot discutat atunci...

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: O să vă anunț din timp.

Jurnalist: Vorbeați de 2019 ca un an al provocărilor și de lupta anticorupție, de asemenea, că va ocupa un loc important. Vă îndoiați la sfârșitul anului trecut că va exista acea ordonanță privind amnistia și grațierea. Vă mențineți îndoielile sau aveți informații că totuși acest lucru se va întâmpla?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta cred că trebuie să întrebați la PSD.

Jurnalist: Domnule Președinte, și pentru că vorbeați despre candidatura dumneavoastră, sunteți optimist? Care ar fi contracandidații de care vă temeți, totuși?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, sunt foarte optimist. Nu mă tem de niciun contracandidat. Nu mă tem niciodată de contracandidați. Alegerile sunt alegeri. Cine dorește să obțină un mandat trebuie să se prezinte în postura de candidat. Eu mă voi prezenta și sunt optimist, da!

Jurnalist: Și cum vedeți o cursă prezidențială cu Liviu Dragnea?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu cred că orice cursă electorală are un parcurs pe care îl cunoaștem, cu campanie electorală, dar, în final, important este ce doresc alegătorii. Și la sfârșitul anului 2019 vom ști ce Președinte și-au dorit românii.

Jurnalist: Domnule Președinte, aș reveni la documentele pe care vi le-a trimis ministrul justiției în ceea ce privește finalizarea procedurii de revocare a Procurorului General. Când veți lua o decizie în acest sens?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aici pot să vă răspund foarte simplu: domnul ministru, probabil neavând altă treabă mai bună de făcut, ne-a mai trimis încă o dată documentele pe care le trimisese pentru revocare. În această etapă, pot să vă răspund foarte simplu: nu voi revoca pe Procurorul General Augustin Lazăr.

Jurnalist: De ce? Care ar fi motivele?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Astea le-am mai explicat, dar îmi face plăcere să vă mai spun încă o dată. Procurorul General Lazăr face o treabă foarte bună acolo. Sunt mulțumit de activitatea domniei sale, iar evaluarea, sau așa zisa evaluare, pe care a prezentat-o ministrul justiției nu satisface rigorile legii.

Jurnalist: Mai multe organizații civice vă cer sa nu promulgați modificările la legea de funcționare și organizare a Poliției Române. Veți da curs propunerilor să nu promulgați această lege, aceste modificări?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta o să aflați când va fi publicat documentul.

Jurnalist: Revenim puțin la finalul acestui an și la alegerile prezidențiale. Spuneați că veți candida pentru un al doilea mandat. Ce partid politic vă susține?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Clar, mă susține PNL. Este partidul din care provin, este partidul care a hotărât de multă vreme că mă va susține pentru un al doilea mandat.

Jurnalist: Ați avea nevoie cumva și de o susținere mai mare? Ar fi benefică, în contextul în care ar putea exista și o formațiune mai largă de dreapta?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta, sigur, rămâne o discuție care se poate purta, și se va purta, însă importantă este susținerea românilor.

Jurnalist: Cu privire la doamna Florea, veți accepta?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: La asta am răspuns deja. Este dosarul în analiză.

Jurnalist: Prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională în urma semnării decretului de prelungire a mandatului Șefului Statului Major. Cum vedeți acest demers, pe care l-a anunțat Premierul?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu văd că nu se poate sesiza Curtea Constituțională. Eu am semnat acel decret, fiindcă așa îmi permite legea. Legea specifică, spune clar. Mandatul șefului Statului Major poate fi prelungit.

Una la mână, nu scrie niciunde în lege că Președintele trebuie să aștepte propunerea ministrului pentru prelungire.

Doi, vă dați seama ce ar fi fost ca România să nu aibă șef al Armatei. Este inadmisibil și imposibil așa ceva.

Iar PSD, care a fost incapabil să vină cu o propunere serioasă, nu are decât să stea și să se mai gândească. Eu nu am cum să stau în România fără șef al Armatei, drept pentru care am prelungit mandatul generalului Ciucă, care a făcut o treabă foarte bună în cei patru ani. Stau foarte liniștit cu el ca șef al Armatei pentru încă un an de zile. Mi se pare o soluție foarte bună, o soluție care este perfect pe lege și pe Constituție.

Jurnalist: Deci nu există nici un conflict juridic de natură constituțională, așa cum sugerau, de altfel, social-democrații?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bineînțeles că nu există niciun conflict, nu există absolut niciun conflict și nicio discuție pe această temă. Vă mulțumesc! Vă doresc un An Nou fericit!

Crin Antonescu revine pe scena politică

Presa a preluat declarația. Foarte bine. Unii, pe Facebook, își caută semnele de mulțumire la știrea pusă. Alții își caută „sacul cu înjurături”. Treaba lor. Important că un lider marcant al PNL a acceptat, până la urmă, să revină în viața politică. Ca fost președinte al PNL, ales, are locul în organele de conducere ale PNL iar acum va activa și în Parlamentul European.

Eu unul sunt foarte mulțumit de decizia lui.

Bănuiesc că nu sunt singurul!

România și OCDE

Agerpres. MAE: România a dobândit statutul de participant la Comitetul de Asistenţă pentru Dezvoltare

„Ministerul Afacerilor Externe a salutat, luni, anunţul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) referitor la dobândirea de către România, începând cu luna aprilie, a statutului de participant la Comitetul de Asistenţă pentru Dezvoltare (DAC) al organizaţiei.”

Potrivit unui comunicat remis luni de MAE, în ultimii ani, România şi-a intensificat eforturile de participare la formatele de lucru ale OCDE şi de preluare a standardelor, bunelor practici şi recomandărilor organizaţiei. În prezent, România deţine statutul de participant, asociat sau invitat în 42 de structuri ale OCDE şi a adoptat 35 de instrumente juridice ale organizaţiei.

"Acceptarea ţării noastre ca participant la DAC constituie un atu suplimentar la dosarul de aderare al României la OCDE. În calitate de participant la DAC, România va avea oportunitatea de a se implica activ în dezbaterile din cadrul acestui format, inclusiv în reuniunile la nivel înalt, în subiecte importante din domeniul cooperării pentru dezvoltare şi asistenţei umanitare", subliniază MAE.

"Suntem bucuroşi să contribuim la activitatea DAC, prin împărtăşirea perspectivei şi experienţei României şi să preluăm din experienţa membrilor Comitetului pe măsură ce dezvoltăm propriile programe şi sisteme de cooperare pentru dezvoltare", a spus Meleşcanu.

Aventura noastră la OECD continuă. Ca să devenim însă membri cu drepturi depline, trebuie să trecem de un obstacol major: Ungaria condusă de Viktor Orban care practică „șantajul internațional” din postura de membru deplin al organizației. După Ungaria se pot lua și alte state care pot găsi cine știe ce interese în România de promovat! Iar asta se petrece pentru că politicienii din coaliția dezastrului național, așa numita „coaliție roșie”, PSD-ALDE-UDMR, s-au pretat la „înțelegeri de culise” cu Viktor Orban în loc să acționeze cu demnitate s-au complăcut în manevre meschine. Pur și simplu au lăsat Ungaria și pe Viktor Orban să își bată joc de România!

De două ori s-a folosit Ungaria de dreptul său de veto când s-a supus la vot aderarea României!

Să nu uităm că Ungaria mai are în mânecă și opoziția la aderarea României la Spațiul Schengen! Pe care îl va folosi dacă România nu va face pe plac revizioniștilor de la Budapesta.

Pe site-ul MAE, este o informare mai largă cu privire la OCDE și apartenența României la organizație. Printre alte avantaje, cu o implicație majoră, este volumul investițiilor străine care se duc către statele membre OCDE! Iar Ungaria a profitat din plin de această apartenență, la fel ca Polonia sau alte state est-europene. După aderarea la OCDE, investițiile străine au fost de aproape 10 ori mai mari ca în perioada în care statele care au devenit membre nu erau membre ale OCDE!

Poate că Ungaria țintește tocmai blocarea acestor investiții posibile către România! De ce nu? De ce să nu fie ea, Ungaria, polul de putere în această zonă? Pentru că Ungaria s-a opus și la aderarea Croației la OCDE. Croația și-a retras candidatura când a văzut opoziția Ungariei.

Cumva, România va trebui să fie mai fermă față de Ungaria. Cu actuala conducere politică în Parlament și la Guvern nu avem decât de așteptat. Să sperăm că noile alegeri ne vor scăpa de ciuma roșie care ne face de râs ca țară pe tot mapamondul.

În politică nu ai prieteni, ai doar interese ...

Ieri, Cristian Bușoi și-a prezentat intenția de a candida la președinția PNL pe 17 iunie. Are un mesaj pe pagina de facebook a PNL, a transmis un mesaj mai larg membrilor PNL din București care și-au dat adresele de e-mail. Mesajul de pe facebook este „sărac” și criticabil însă unele idei care nu îmi plac au fost menținute.

Tot ieri, Crin Antonescu și-a exprimat susținerea pentru Cristian Bușoi. Au apărut reacții, unele de încântare, altele de supărare. Cei mai supărați sunt „criniștii”. Lor le dedic titlul. Pentru că în urmă cu niște ani, pe timpul USL (de tristă amintire pentru unii !), cu referire la relația lui Crin cu VV Ponta, dar și cu referire la relațiile din interiorul PNL (destul de încordate din cauza partenerului PSD, a partenerului PC etc.), Crin Antonescu a fost scurt și tăios: în politică nu ai prieteni, ai doar interese !

I-am dat dreptate. Îi dau și acum. Un partid politic se formează pentru că un număr de oameni au interese politice comune, își pun interesele politice la un loc, le negociază, ajung la un consens și acționează pentru promovarea lor potrivit regulilor consensuale convenite.

Pentru a nu avea „palpitații”, pentru a nu suferi cine știe ce dezamăgiri, când este vorba despre politică - fie la nivelul partidului, fie la nivelul guvernării -, trebuie să tratăm problemele urmând sfatul lui Crin Antonescu. Este foarte bun ! Când nu îți mai place ce face partenerul, îl dai la spate și treci la următorul. Nu ai parte de remușcări, nu ai parte de vise urâte, nu ai parte de regrete. O mentalitate sănătoasă de corporatist, în ton cu epoca. Iar noua garnitură de conducere a liberalilor a învățat bine lecția.

Pot să mă întreb care este interesul lui Crin Antonescu de a pune „votul” lui în urna lui Cristi Bușoi. Pot să mă întreb de ce Crin Antonescu își cheamă susținătorii din PNL să îl voteze pe Cristi Bușoi. Pot să mă întreb de ce Cristi Bușoi a simțit nevoia de a mulțumi lui Crin Antonescu și lui Vasile Blaga pentru unificarea PNL cu PDL.

În al doilea rând, am fost coplesiți de problemele unificării PNL cu PDL, care a fost cel mai mare proiect al dreptei dezbinate și pentru care, mai ales noi, cei mai tineri, trebuie să  le mulțumim și să le fim recunoscători lui Crin Antonescu și Vasile Blaga.

Pot, dar nu mă interesează. Interesul meu merge către altceva. Merge către viitor. Către viitorul pe care Cristi Bușoi îl promite în scrisoarea către membrii PNL.

Iar viitorul promis de Cristian Bușoi este în sloganul lui, reconfirmat într-o postare pe facebook: România dreaptă, echilibrată și puternică!

Referirea la „România lucrului bine făcut”, are rolul de a arăta că ține de o obligație a PNL de a merge mai departe pe direcția deschisă în 2014 de Președintele Klaus Iohannis.

Am 39 de ani și nu am văzut construit un spital nou în România. În schimb am văzut miliarde de euro aruncate pe proiecte inutile. Avem datoria, ca liberali, să schimbăm acest mod de a conduce România. Trebuie să revenim la ideile care au mobilizat milioane de români, trebuie să revenim la România lucrului bine făcut!

Iar îi dau dreptate.

Îmi place faptul că își propune să renunțăm la nostalgii și să devenim pragmatici. Este al treilea candidat care propune așa ceva ! Este în ton cu ceilalți candidați numai că are o particularitate. Iar această particularitate reiese din modul în care înțelege să conducă PNL.

În final, le promit colegilor mei că voi imprima PNL o imagine de partid serios, focusat pe prioritățile românilor, decis să răspundă așteptărilor celor care cred în valorile noastre.
PNL va fi un partid care va face opoziție dură și eficientă la PSD și care va veni mereu cu soluții alternative.
Voi construi o echipă care să muncească, să ia decizii pragmatice, o echipă care să dovedească unitate în implementarea acestor decizii. Numai așa putem da un viitor României, iar primul pas va fi câștigarea alegerilor prezidențiale din 2019!
Vom fi o echipă care va construi o Românie Dreaptă, Echilibrată și Puternică!

Cristian Bușoi, secretar general PNL

Ei bine, mie nu îmi sună ca angajament de realizare a conducerii unui partid politic ! Îmi sună ca un angajament de management privat la o societate comercială cu capital de stat sau la care statul are o participare majoritară. Iar aici este diferit de proiectul cu care vin ceilalți doi candidați, în special față de proiectul propus de Ludovic Orban - deciziile partidului vor fi luate cu consultarea organizațiilor de partid ! Conducerea partidului va avea obligația să pună la un loc interesele tuturor membrilor și să urmărească punea lor în operă. O diferență mare, foarte mare și mult mai apropiată de rolul și locul unui partid politic ! Constituția este destul de clară în acest sens: partidele politice ... contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației ((art. 8 alin.  (2)). Ei bine, oferta lui Cristi Bușoi este pe lângă prevederea constituțională. Este mai asemănătoare cu oferta celor de la USR, „vom fi buni administratori”, nu că vom fi buni politicieni !

Este greu să conduci un partid prin luarea în considerare a tuturor intereselor membrilor, susținătorilor și votanților acestui partid. Este mai mult de așteptat pentru luarea unei decizii, pentru că trebuie să îi întrebi pe membri dacă sunt sau nu de acord. De la un moment dat, în PNL s-a mers pe stilul „cooperativa”. Fuziunea a pus în evidență alte „cooperative”, iar rezultatele s-au văzut. Anul 2016 poate fi pus la „insectar” ca anul rezultatelor obținute de cooperativele din „noul PNL” ! Anul dezastrului politic. Cristi Bușoi ne promite o nouă cooperativă. Iar cu asta nu sunt de acord.

Am mai spus că un suport slab, cu „găuri”, nu asigură stabilitate. Această candidatură are deja o mulțime de „găuri”. Este o candidatură anunțată, cu ceva timp în urmă, de o „cooperativă”, ca fiind noua „Alba ca Zăpada” și că va câștiga „detașat” alegerile. S-a lucrat intens de către cooperativă pentru ca „pionii” județeni să câștige alegerile interne. Una dintre candidaturi, cea de la Ilfov este toxică în cel mai înalt grad. Noul președinte al PNL Ilfov (finul unuia dintre cooperatori !), Hubert Thuma, a fost condamnat pentru act de corupție la 6 luni de închisoare cu suspendarea executării pedepsei în penitenciar și cu peste 2 ani de supraveghere. Iar Statutul PNL spune la art. 22 punctul 5 că astfel de persoane nu pot fi membri ai partidului. Ei bine, cei care sunt în spatele lui Cristi Bușoi au considerat că este un „amănunt nesemnificativ”. Cu astfel de susținători, mă întreb cine vor fi cei care vor fi în echipa lui Cristi Bușoi, cei care vor lua decizii pentru PNL, decizii pe care membrii PNL vor fi obligați să le accepte - da, există și varianta, nu îți place poți pleca !

Are dreptate Crin Antonescu când spune că în politică ai doar interese ! Pe baza acestui principiu (este un principiu !), ai dreptul să observi și să te exprimi fără menajamente când interesele politice îți sunt afectate. Fie că ești membru al partidului, fie că ești susținător (donator !), fie că ești votant. Viitorul, lung sau scurt, al fiecăruia dintre noi este legat, că vrem sau nu de formațiunea politică care ajunge să guverneze țara. Iar o țară guvernată de o „cooperativă”, un grup restrâns de persoane care au ajuns la putere în partidul care câștigă alegerile nu este cea mai atrăgătoare ofertă.

Cu Zăgrean s-a clarificat. Nu este membru al PNL, nu poate fi parlamentar al PNL.

Sâmbătă am preluat știrea cu intenția lui Augustin Zăgrean de a deveni senator pe lista PNL la Bistrița-Năsăud. Am afirmat că ar fi bun un specialist ca el, în drept constituțional, în grupul parlamentar al PNL la Senat.

Ieri am preluat declarația Alinei Gorghiu privind intenția lui Zăgrean. Și ea a văzut profesionistul și nu altceva.

Lumea „bună”, a sărit de cur în sus. Foștii liberali, fie cei care nu au dorit să se reînscrie în PNL după fuziune, fie au plecat după aceea, fie au fost excluși, au început cu acuzele și bârfele, cu atacurile la persoană și alte alea. Nu i-a interesat tratarea informației ci insultarea foștilor colegi și a prietenilor rămași în PNL.

Alina a specificat faptul că organizația de la Bistrița-Năsăud are dreptul de a decide. Se pare că răspunsul a venit. Clar. Augustin Zăgrean nu este membru al PNL și nu poate candida din partea PNL. Simplu.

Ideea este foarte simplă, dar să știți că a fost un subiect cu totul și cu totul marginal în Biroul Politic domnul Zegrean. (...) Eu am spus că orice om care are experiență la Curtea Constituțională are o plusvaloare la Comisia juridică, accentul pe care am vrut să-l pun a fost pe specializarea oamenilor care intră noi în comisii. Acum, dacă luați un interviu la cel de la Comisia juridică s-ar putea să constatați că este medic, dacă vă duceți la Comisia de agricultură o să vedeți că este inginer și tot așa. Omul nu are legătură cu comisia în care funcționează. Cu domnul Zegrean treaba este foarte simplă: nu-i membru PNL, nu poate fi parlamentar al PNL, ne-a comunicat și filiala. Nu a fost decât o discuție de 30 de secunde

Pot spune că cei care s-au revoltat pe posibila candidatură a lui Zăgrean sunt nesinceri. Nu de alta, dar Zăgrean nu a fost singurul în CCR care a constatat că referendumul de demitere a lui Traian Băsescu nu este valid. Astăzi am văzut o postare pe Facebook care mi-a amintit cum a fost de fapt cu ratarea referendumului:

Brindusa Miron6 ore · De ce venea Blair să vorbeasca pe gratis la acțiunea consultantilor tai de campanie, în condițiile în care era clar de la începutul lui 2014 ca USL câștiga alegerile? Pentru KazMunaiGaz, nu?Singura necunoscuta în martie-aprilie 2012 era cate procente peste 60 la suta obține USL Pentru că asta era prognoza dacă nu te grăbeai la guvernare și nu fortai suspendarea lui Băsescu pentru scandalul cu plagiatul.Și măcar dacă nu boicotai demiterea cu jocul ordonantelor și cu numărarea celor cu drept de vot!Dar ai preferat sa-l resuscitezi pe Băsescu, numai să nu ajungă Crin presedinte!

Aha ! Este bine să ne reamintim cum a fost de fapt. Să ne amintim cum Ioan Rus și infractorul Liviu Dragnea au pus la cale, împreună cu Ponta, normal, pierderea referendumului pentru a nu duce pe Crin Antonescu la Cotroceni. Pentru CCR a fost simplu, mai apoi, să constate ceea ce era de constatat: referendumul nu a întrunit numărul necesare de voturi pentru validare !

Pentru că am ce am cu cei care uită cam repede, care au doar plăcerea de a insulta și de denigra, îi întreb acum: nu cumva ei în PNL erau cârtițele PSD ?! Pentru că ei apără de fapt, acum, prin aceste insulte, măgăriile tripletei Ponta-Dragnea-Rus.

Parcă erau și mari admiratori ai lui Crin Antonescu. ce să-i faci. Te mai înșeli în viață atunci când te întâlnești cu oamenii.

Fără sentimentalisme. În politică, sentimentalismele nu își au locul. Eficiența actului politic este pe primul loc.

Alina Gorghiu la Deva

Ieri am scris despre informația Agerpres privind intenția lui Augustin Zăgrean de a candida la Senat din partea PNL Bistrița-Năsăud.

Astăzi, tot de la Agerpres, iau informația privind declarația co-președintelui PNL Alina Gorghiu cu privire la intenția lui Augustin Zăgrean.

Am intuit bine. Decizia aparține celor de la Bistrița-Năsăud iar venirea lui Augustin Zăgrean în PNL nu poate dăuna partidului. Dimpotrivă, la nivelul grupului parlamentar al PNL de la Senat, prezența lui Zăgrean ar fi benefică.

Cât privește opoziția celor care nu sunt de acord cu primirea lui Zăgrean în PNL și a candidaturii lui din partea PNL, dacă sunt din PNL, au o problemă de cunoaștere a statutului. Ceilalți, în special cei care au alte opțiuni politice, nu trebuie să mire opoziția lor. Este problema lor. Ei au oricum alte opțiuni politice așa că „apa trece, pietrele rămân”. Cât privește unele interpretări scoase din „pălăria vrăjitorului” cu pierderea de electorat să ne calmăm. Cei care emit astfel de păreri nu sunt electoratul. Sunt doar persoane care resimt o anume frustrare. Iar de frustrarea lor nu am timp.

În opinia mea, este o resursă care ar face față unei activități parlamentare pe care eu mi-o doresc eficientă, în viitorul mandat. Nu pot să decid ce va spune filiala (Bistrița-Năsăud, n.r,), dar n-o văd deloc ca o candidatură neinspirată.

Orice om cu expertiză este binevenit în PNL și cred că o îmbinare între oameni proaspeți, care n-au mai fost în Parlament, și oameni care au lucrat în instituții cum este Curtea Constituțională — unde a dobândit o experiență considerabilă, pot fi utili PNL. Ce ne lipsește acum este specializarea Parlamentului. Noi nu mai avem oameni specializați pe comisiile parlamentare. Dacă vă uitați acum în comisiile parlamentare o să descoperiți economiști în comisia de sănătate, ingineri în comisia juridică, medici la politică externă și tot așa.

Alina Gorghiu a gândit foarte bine. Este părerea ei la care mă alătur. Orice resursă adusă PNL de oamenii cu expertiză trebuie primită. La fel cum trebuie primiți, dacă își doresc acest lucru, și membrii cabinetului Cioloș sau cei din eșalonul II al Guvernului care sunt, la rândul lor, purtători ai unor resurse și expertize.

Cât privește gândirea revanșardă a unora, eu o ignor. PNL nu este partidul unui om, nu este partidul unui grup local (chiar al Bucureștiului), este al tuturor organizațiilor din țară. Dacă cei de la BN îl doresc pe Zăgrean pe listele lor, îl vor avea pe Zăgrean și pe liste și în Parlament. Revanșarzii au posibilitatea să voteze cu PSD, ALDE, USR sau altă minune politică.

Victor Ponta este un candidat al „poporului” la fel ca Băsescu. Viitorul se arată sumbru dacă va câștiga.

Victor Ponta și-a lansat candidatura la Președinția României. Nu într-un loc central al țării, nu în capitala țării, pentru a arăta că vrea să fie Președintele României, al întregii Românii, ci în fieful PSD din zona Olteniei.

Am mai avut un președinte de acolo. A fost împușcat la Târgoviște.

Discursul a fost de un populism grețos. Printre cuvintele mobilizatoare, Ponta a strecurat și țintele lui și ale PSD.

În primul rând, trebuie scoasă în evidență următoarea formulare: „Îmi doresc să fiu preşedintele românilor, nu al României”.

O astfel de „dorință” este periculoasă. Anunță, de la început, că el nu va respecta Constituția și legile țării. Anunță de la început că el vrea să se subroge Parlamentului, care este organul reprezentativ al poporului român. Anunță de la început că va călca, apăsat, pe urmele lui Traian Băsescu. Pentru că și Băsescu se împăuna că este „reprezentantul poporului” pe considerentul că este ales prin vot direct de popor.

Mai grav, anunțul lui are și o puternică tentă rasistă. Pentru că nu mă mulțumesc doar cu acest enunț, care poate fi întors „ca la Ploiești” de oricare mânuitor de verb, ci mă duc și la alte ziceri care îl completează. Cum ar fi aceasta:

„Nu cred că un candidat la funcţia de preşedinte al României are o problemă dacă nu este ortodox sau nu e de etnie română. Cred că are exact aceleaşi drepturi cu mine. Dar vreau un lucru şi îl spun de fiecare dată: nu vreau să mă acuze nimeni sau spună că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în ţara mea. Aşa m-am născut, aşa o să mor, sunt mândru de asta, cred că trebuie să fiu respectat pentru acest lucru”.

Aceste afirmații au fost făcute cu aceeași ocazie. Trag concluzia, fără greutate, că el, Victor Ponta, vrea să fie președintele românilor de etnie română. Ca Președinte al României, Victor Ponta nu trebuie să aibă dubiul formulat prin „cred că are același drepturi” când se referă la cetățeanul român de altă etnie, trebuie să fie convins că acesta are aceleași drepturi ! Ca președinte al etnicilor români da, este posibil să aibă dubii cu privire la drepturile românilor de altă etnie. Iar o astfel de abordare este rasistă, rasistă pur și simplu.

În continuarea tezei de bază, Victor Ponta vine și aruncă o nouă „bombă”: „Sunt acel candidat care vrea să schimbe fundamental tot ce a fost rău în ultimii 10 ani”.

El, Victor Ponta, posibil viitor Președinte al României, „vrea să schimbe fundamental” ! Iar este copy-paste după Traian Băsescu. Și panarama de la Cotroceni și-a propus așa ceva. Ce a urmat, am suportat cu toții.

Președintele României nu are instrumentele instituționale pentru a „face schimbări” în țară. Singurul în măsură să poată face schimbări este Parlamentul României, la propunerea Guvernului sau la propunerea parlamentarilor prin proiecte legislative. Anunțul lui Victor Ponta este abrupt. El va subordona Parlamentul  și Guvernul pentru că altfel, posibilitățile lui de „a face” sunt egale cu „0”. Nu trebuie să ne imaginăm, este suficient să ne uităm la raporturile din zilele noastre dintre Guvern, Parlament și Președinte. Indiferent ce vrea Traian Băsescu, Guvernul obține cu sprijinul Parlamentului ce își propune. Băsescu a făcut ce a vrut când a avut Parlamentul la degetul cel mic, când Parlamentul era dominat de coaliția dintre PDL, UNPR, UDMR. Fără ajutorul Parlamentului, un Președinte, oricare ar fi el se va limita doar la atribuțiile constituționale.

Un astfel de angajament al lui Ponta este mai aproape de un prim-ministru, cel care are toate instrumentele la dispoziție pentru a-l duce la bun sfârșit. Dar el nu a știut ca prim-ministru cum să facă. Schimbările alea fundamentale i-au fost propuse, puține ele, de către liberali, când era USL în floare însă el și PSD le-au refuzat. Îi convin mai mult aberațiile obținute pe timpul guvernărilor Boc decât schimbările către o societate deschisă, liberală, ieșită de sub controlul aberant al statului.

Pentru a pune parcă capac la toate, dar și pentru a combate anumite critici venite de la ACL care s-a grăbit să acuze socialismul de ateism (mare prostie !), Ponta a declarat ritos că „Trebuie să sprijinim Biserica şi cultele religioase” ! Biserica fiind, normal, Biserica ortodoxă, cea care va susține un Președinte ortodox, pentru că poporul român (cel al lui Ponta !) își dorește un ortodox la Cotroceni, nu un individ care are altă apartenență confesională, chiar dacă este considerată, catalogată creștină.

Uite așa, sub patronajul PSD, poporul a fost împărțit. Românii adevărați și românii ăilalți. Românii adevărați sunt cei care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: sunt etnici români, sunt creștini ortodocși, sunt pesediști, îl votează pe Victor Ponta. Ceilalți sunt români pentru că așa spune legea însă nu este sigură capacitatea lor de a exercita unele drepturi constituționale. Acel „cred” formulat de Ponta cu privire la egalitatea de șanse, cu privire la drepturile și libertățile civile ale tuturor cetățenilor României este un atac direct, un atac rasist.

Restul discursului lui Ponta este o simplă polologhie. Pe alocuri, a accentuat tezele de mai sus.

Respingerea candidaturii lui Mircea Diaconu poate duce la o clarificare legislativă necesară.

Mircea Diaconu a afirmat cu mult timp în urmă că își depune candidatura ca independent la europarlamentare pentru a finaliza procesul de incompatibilitate în care a intrat în urmă cu niște ani. Pentru că am urmărit cu atenție declarațiile lui, am înțeles că urmărește o clarificare pe fond a celebrului art. 25 din legea privind incompatibilitățile mai ales sub aspectul sancțiunii complementare a interdicției de a mai candida timp de 3 (trei) ani pentru o funcție eligibilă.

Sunt de acord cu el aici. Sancțiunea complementară este complet aiurea. Este un abuz. Susțin acest lucru indiferent ce vor susține sau afirma alții. Indiferent de ce vor susține unele instanțe de judecată. Pentru că incompatibilitatea este doar o stare socială, are scopul de a împiedica o persoană să ocupe două funcții sociale în același timp pentru a preveni, de exemplu, comiterea unor acte și fapte de abuz. Din moment ce din funcția de senator nu poți comite un act legislativ, de unul singur, în favoarea unui teatru (cazul lui Mircea Diaconu), nu există nici posibilitatea comiterii unui abuz. Pe de altă parte, sunt împotriva definirii ca incompatibile a unor funcții publice cu cea deputat sau senator, consilier local sau județean. Dimpotrivă, consider că în Parlament dar și în consiliile județene sau locale trebuie să ajungă persoane care pot activa și în viața societății, pe funcții publice sau private, astfel că activitatea de legiuitor să se împletească cu activitatea socială, respectiva persoană ducând în procesul de legiferare interesele celor care lucrează în acel domeniu de activitate.

Candidatura i-a fost respinsă. Era de așteptat. Constat că judecătorii de la BEC au refuzat să facă interpretarea legii corect. Consider că erau obligați să o facă, pentru rostul lor acolo este tocmai de a citi legea și a-i da o interpretare în sensul aplicării ei. Au ales a doua cale. Calea contestării deciziei lor la Tribunalul București iar în cazul în care Tribunalul menține decizia BEC, contestarea să meargă în apel la Curtea de Apel București.

Să revin la celebrul art. 25 din Legea 176/2010, cea cu incompatibilitățile. Este vorba despre alin. (2) care stabilește existența a două stări. Una a funcționarului numit și alta a demnitarului ales.

„(2) Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate”.

Prima stare este specificată în formularea „Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate”. A doua stare este precizată în formularea „Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă”.

La prima categorie de persoane, legea prevede o interdicție generală de a ocupa o funcție publică sau o demnitate publică numită cu excepția celor electorale, deci nu îi este interzisă candidatura și participarea la alegeri. Pentru orice funcție sau demnitate publică eligibilă. O sancțiune există iar sancțiunea complementară nu își mai are rostul. Sancțiunea complementară este ca un act de răzbunare „colectiv”. Este practic un caz de dublă sancționare. Dacă incompatibilitatea sau conflictul de interese s-ar fi materializat într-o faptă penală, funcția sau demnitatea publică fiind folosite pentru favorizarea persoanei în comiterea de infracțiuni atunci da, pot avea o interdicție complementară de a mai ocupa acea poziție timp de un număr de ani pentru a nu îi mai da ocazia comiterii altor infracțiuni după ispășirea pedepsei principale. Culmea este că sancțiunea complementară a interdicției de a mai ocupa funcția sau demnitatea publică este anulată, potrivit legii, în cazul în care candidează pentru un loc eligibil !

La persoanele care au ocupat o funcție sau demnitate eligibilă apare interdicția de a mai ocupa aceeași funcție de la încetarea mandatului (atenție ! De la încetarea mandatului !) sau de la constatarea stării de incompatibilitate (administrativă sau judecătorească).

Dacă Mircea Diaconu a fost sincer în declarațiile anterioare, va contesta decizia BEC pentru a merge la Tribunal. Acolo va putea, având un avocat competent, să motiveze și să arate cum este interpretată legea în mod corect. Va putea introduce și o acțiune, pe timpul procesului, de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 în ipoteza sa, având ca motivare tocmai interpretarea ANI și a BEC a prevederilor acestui articol. Dacă Justiția din România are ochelari de cal, atunci va putea merge la CEDO cu mult succes.

De la primele ieșiri publice la Antena 3 ale lui Mircea Diaconu asta am înțeles că vrea să facă. Tot acolo a precizat că și-a dat demisia din PNL tocmai pentru a putea acționa în acest sens, alegerile europarlamentare fiind un foarte bun prilej pentru a duce problema interpretării art. 25 în fața instanței de judecată. Este evident că altfel o altă acțiune făcută fără „scop”, în afara existenței unor alegeri, ar fi fost respinsă de instanță. Asta am înțeles eu de la Mircea Diaconu și mă aștept să acționeze în acest sens.

Acțiunea lui este în beneficiul tuturor cetățenilor români. Nu este o vorbă mare. Este o realitate. Legea 176/2010 este în sine o sumă de abuzuri, la care se adaugă interpretarea abuzivă a ANI, a procurorilor și a unor judecători. Menținerea ei în vigoare fără nici o modificare de către partidele politice parlamentare aflate la putere ne arată că acele partide politice sunt mulțumite pentru că prin această lege își pot controla adversarii politici. Fiind la putere pot controla ANI, pot controla procurorii și pot influența judecătorii astfel că pot prin intermediul legii elimina adversarii politici potenți exact la momentul în care au nevoie. Constatarea stării de incompatibilitate se va face mereu și mereu la momentul la care sancțiunea complementară să fie în vigoare la alegeri sau pe timpul guvernării adversarilor politici. ICCJ a confirmat influența politică de curând, scoțând din starea de incompatibilitate pe Ecaterina Andronescu, rector al Politehnicii din București. Culmea este că directorul unui teatru public poate fi incompatibil cu funcția de senator iar un rector de universitate nu !

Este anormal. Eu consider că rectorii, decanii de facultăți, directorii de teatre (publice sau private) precum și alte funcții de interes public nu trebuie tratate ca „funcții publice de autoritate”. De acord că o funcție de „șef” al unei autorități publice în afara celei de ministru este incompatibilă. Mă refer doar la instituțiile publice cu competențe de autoritate într-un domeniu sau altul, independente de Guvern sau aflate în subordinea sau coordonarea Guvernului. Doar la acestea trebuie să se constate incompatibilitatea. Nu la directorii de teatru.

Nu am încredere în PSD, PDL, PMP sper însă că juriștii PNL să aibă sânge în instalații și să își propună să curețe această lege de neghină. O astfel de lege ne face de râs. Nu trăim într-o societate liberă, trăim într-o societate a bunului plac politic, o societate a abuzurilor. În loc să favorizeze viața socială, o astfel de lege o împiedică. Pe mâna unor persoane dominate de sentimente negative, o astfel de lege poate distruge o țară. Iar la ANI, la Ministerul Public și chiar la instanțele de judecată se află oameni care nu au nimic a face cu normalitatea.

Poziție cu privire la demisia lui Mircea Diaconu din PNL.

La cald.

Nu este cazul să ne inflamăm sentimental pentru nici unul dintre liderii politici. Ca susținător al PNL, îi susțin pe toți liderii și membrii PNL. Când liderii sau membrii PNL au probleme cu autoritățile statului cauzate de apartenența lor la PNL, voi fi alături de ei fără nici o reținere. Când au însă probleme cauzate de actele și faptele lor ca persoane fizice, voi aștepta ca Justiția să își spună cuvântul, de se va ajunge acolo. Chiar dacă îmi dau cu părerea mai înainte sau mai apoi, în special cu privire la interpretarea normei de lege aplicabile, asta nu înseamnă că îi acord persoanei respective susținerea politică în procesul său. Ar fi o prostie din partea mea.

Eu consider că liderii politici au ajuns în funcțiile politice de partid ca urmare a angajamentului asumat că vor apăra și vor promova interesele membrilor partidului care au ales o anume ideologie și un anume comportament politic. Indiferent de numele lor, indiferent de valoarea pe care respectivul lider o are în fața opiniei publice, eu îi consider a fi sub angajament. De aceea, mă aștept de la ei să se comporte ca persoane fizice astfel încât să nu pună în pericol partidul și interesele membrilor partidului pe care ei au fost mandatați să le reprezinte și apere. Consider că au obligația să acționeze în așa fel încât problemele pe care, la un moment dat, le au cu autoritățile statului, să le soluționeze fără sprijinul politic al partidului. Sunt de acord ca, de la caz la caz, partidul să le acorde asistență de orice natură însă nu sprijin politic.

Mircea Diaconu, pentru care am o mare stimă, trebuie să își rezolve situația cu starea de incompatibilitate constatată de ICCJ în 2012. În special cu privire la consecințele ei. Iar asta o poate face doar în fața instanței competente prin atacarea comunicatului ANI. Este o acțiune individuală pentru că interdicțiile impuse de lege sunt individuale. PNL nu poate fi angrenat în conflictul lui MD cu ANI.

MD are tot dreptul din lume să candideze pentru un loc în Parlamentul European. Va trebui să adune 100.000 de semnături de susținere. Va depune lista odată cu candidatura la BEC. Acolo se va găsi și comunicatul ANI sau o altă formulare ANI care comunică BEC că MD este oprit, prin efectul legii, să mai candideze. BEC va lua o decizie de respingere a candidaturii. BEC nu este instanță de judecată iar comunicatul ANI este un act oficial al unei autorități de stat. Mă gândesc că MD vrea ca mai apoi să atace decizia BEC la instanța de judecată. Oricum, procesul va intra într-o formă rapidă. Instanța va trebui să se pronunțe într-un termen care să permită petentului participarea la alegerile europarlamentare. Ar fi singura modalitate rapidă prin care MD poate contracara acțiunea ANI. Nu este exclus ca MD să acționeze sprijinit de PNL !

În cazul în care MD nu obține satisfacție, PNL va fi „sancționat” de o parte a electoratului pentru că nu l-a sprijinit pe MD. Este un risc doar dacă după aflarea soluției MD nu face pasul de a reveni în PNL. Dacă MD obține satisfacție, atunci și PNL și MD pot acționa împreună pentru atragerea electoratului la vot repetându-se scenariul EBA de la alegerile europarlamentare anterioare. PNL să sprijine pe MD la vot prin membrii și simpatizanții săi fără a pune în pericol lista electorală a PNL.

Am încercat să judec pozitiv. MD este o persoană publică de prestigiu care a confirmat mereu și mereu că este cu adevărat un liberal.

Acțiunea lui de acum poate fi interpretată și ca un gest de frondă față de PNL, distructiv. Poate fi interpretat și așa cum am făcut-o eu. Poate fi interpretat și altfel.