Boris Johnson și conservatorii „vor livra” Brexit-ul până la 31 ianuarie 2020

Data sources: Democracy Club, HoCL, ODI Leeds

Rezultatul alegerilor parlamentare din Regatul Unit nu lasă loc de îndoială. Britanicii s-au săturat de harababura generată de indeciziile parlamentarilor și de aiurelile care le-au făcut viața un coșmar.

Deși sunt „adeptul” ideii că locul Regatului Unit este în UE pot accepta și ideea că Regatul Unit va fi alături de UE. Nu are cum altfel. Economic, militar și politic Regatul Unit este o parte importantă a Europei unite în jurul valorilor democrației.

Britanicii au ales să fie conduși de cei care pot oferi soluții. Conservatorii. S-au împăcat cu ideea Brexit-ului și consecințele acestuia. Boris Johnson a promis nu doar finalizarea Brexit-ului ci și începerea negocierilor cu UE pentru un acord comercial suficient de larg care să țină Regatul Unit alături de Uniunea Europeană. Majoritatea parlamentară obținută de conservatori le permite să lucreze în această direcție.

Ce vor face britanicii, vom vedea. Ce vor face statele membre ale UE, în particular, iar vom vedea. Acum nu se mai pune problema lui „dacă și cu parcă”. Se știe direcția cu precizie. Regatul Unit iese din UE și va acționa ca un partener comercial al UE. Nu se pune problema NATO unde este și rămâne unul din principalii membri. Sunt semne serioase de întrebare cu privire la statele membre ale UE care au, prin tradiție, relații speciale cu Regatul Unit: Danemarca, Olanda, Portugalia, Germania ...

Macron își freacă mâinile de bucurie. Scapă de „concurentul” britanic și va avea mai multă libertate să impună în interiorul UE atât politicile socialiste franceze cât și orientarea Uniunii către lumea francofonă unde are probleme. Sper, sincer, ca celelalte state UE să nu se lase angrenate în aventurile franceze, să nu accepte dominația macronistă în dauna statelor din centrul și estul UE.

În fine, ce va fi, vom vedea. Regatul Unit a fost, pe lângă „o mare pacoste” și un „jandarm” care a oprit impunerea socialismului ca doctrină de bază a politicilor Uniunii Europene în special în Consiliul European și în Parlamentul European.

O vizită pentru un dialog în „cheie” Brexit

Boris Johnson și Teodor Meleșcanu

MAE ne anunță că la Londra au fost invitați mai mulți miniștri la o întâlnire informală pe teme de securitate europeană și internațională. Gazda va fi Boris Johnson, ministrul de externe britanic. Agerpres.

„Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, va participa duminică, la Londra, alături de alți miniștri, la o reuniune informală, la invitația ministrului de externe britanic, Boris Johnson. Reuniunea își propune să faciliteze un schimb de opinii pe teme de actualitate privind securitatea europeană și internațională”

Când vorbim despre acțiuni ale miniștrilor britanici, trebuie să le legăm, obligatoriu, de acțiunea Brexit. Este principala preocupare a Marii Britanii însă nu și a Uniunii Europene.

Miniștrii Cabinetului May alături de oficiali ai Casei regale au avut sarcina de a găsi și exploata toate portițele prin care Brexit-ul să nu dăuneze mai mult în relațiile Marii Britanii cu celelalte state europene.

Securitatea europeană și internațională a fost „un atu” pentru  diplomația britanică în discuțiile cu privire la Brexit, mai ales în perioada premergătoare negocierilor când politicienii și aprigii susținători ai Brexitu-lui au afirmat că „Uniunea Europeană are mai mare nevoie de Marea Britanie decât are nevoie Marea Britanie de Uniunea Europeană”. Au existat chiar amenințări ale unor politicieni britanici, inclusiv Boris Johnson, că Marea Britanie se va retrage din structurile de securitate europene ca mai apoi să se constate că Marea Britanie are nevoie de continuarea cooperării de securitate cu Uniunea Europeană, pentru că în cadrul instituțiilor europene specializate sunt bazele de date de care structurile de forță la nivel național se folosesc pentru a preveni și combate infracționalitatea transfrontalieră, terorismul, traficul cu droguri, traficul cu ființe umane etc.

Cât privește cooperarea la nivelul NATO nu există probleme. Brexit-ul nu afectează prevederile Tratatului Nord-Atlantic.

Eu înclin să cred că tema consultării este doar un „acoperiș” pentru alte acțiuni de politică externă a Marii Britanii. Comisiile de negociere nu au ajuns la nici un acord. S-a avansat în negocieri însă s-au blocat la deciziile politice. Britanicii sunt disperați după un acord comercial cuprinzător, economia lor fiind dependentă de economia UE. Iar UE nu vrea să discute despre comerț fără a ajunge la un compromis privind cele 3 (trei) domenii principale de interes pentru un divorț amiabil: soarta expaților europeni din Marea Britanie și a expaților britanici din Uniunea Europeană, frontiera irlandeză și angajamentele financiare asumate de Marea Britanie pentru perioada cât a fost membră a Uniunii Europene. S-a ajuns la „zid”. Probabilitatea ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană fără un acord este destul de aproape. Cu consecințe deosebit de grave, în special pentru cetățenii EU care sunt rezidenți în Marea Britanie (pe cale de consecință și pentru cetățenii britanici care sunt în statele membre ale Uniunii Europene).

Fără un acord de ieșire, europenii care au trăit și muncit în firmele din Marea Britanie și care ar fi obligați să părăsească teritoriul Marii Britanii nu vor mai putea beneficia de contribuțiile lor sociale depuse în sistemele britanice. Nu tu asistență medicală, nu tu pensie, nimic. Fără a mai lua în calcul mutarea lor după 10-15-20 de ani și peste dintr-o țară în altă țară. Comisia europeană a primit suficiente mesaje din Marea Britanie privind comportamentul ministerului de interne britanic care a trimis deja somații cetățenilor europeni să părăsească Marea Britanie (briții s-au pregătit deja să expulzeze europenii, le-au trimis somații cu amenințări de amendă și chiar detenție pentru șederea ilegală).

Foarte sensibila problemă a frontierei irlandeze nu a fost soluționată de Londra. Acordul din Vinerea Mare, cel care a readus pacea între Irlanda și Irlanda de Nord, între catolici și protestanți, după ce Marea Britanie a intrat în Uniunea Europeană este în pericol. Este în pericol pentru că Londra nu are o poziție clară privind tipul de frontieră între cele două „state” irlandeze. O frontieră „tare”, cu semne de frontieră, cu supravegherea frontierei de uscat și puncte de trecere a frontierei, cu vize de intrare și ieșire de pe un teritoriu pe celălalt, cu control vamal, fitosanitar și veterinar, cu regim juridic al frontierei de stat presupune un alt acord sensibil și negocieri îndelungate. Fără o decizie politică acum, insula Irlandei va fi ruptă în două cu toate consecințele negative ce reies dintr-o astfel de lipsă a decizie politice coerente.

Cât privește obligațiile financiare ale Marii Britanii, aici se pare că briții nici nu vor să audă de datoriile anterioare și cele viitoare care vor fi cauzate de procesul Brexit - cum ar fi, de exemplu, asigurarea finanțării pensiilor europenilor care vor fi obligați să părăsească Marea Britanie după Brexit, cum ar fi finanțările făcute de UE în cadrul politicilor agricole din Marea Britanie dar care nu au fost încă asigurate cu fonduri britanice, cum ar fi investițiile în infrastructura Marii Britanii din fondurile BEI sau a altor instituții ale UE aflate în curs de execuție etc. Marea Britanie fiind, de fapt, campiona europeană în atragerea împrumuturilor din fondurile europene pentru programele de infrastructură proprii! Ei vor să audă, se pare, doar de datoriile pe care le au în cadrul programelor finanțate de Comisia Europeană și, se pare, că nici la acestea nu vor să fie prezenți. Brexit este Brexit, au spus briții la un moment dat. Numai că la obligațiile financiare pe care le au, generate de activitatea de până acum, nu vor să răspundă. Problema este serioasă. Chiar foarte serioasă. Împrumuturile britanice din fondurile Uniunii Europene sunt pe mai mulți ani și sunt subordonate legislației europene, sub controlul juridic al CEJ (Curtea Europeană de Justiție) iar briții vor ca de la momentul ieșirii CEJ să nu mai aibă control asupra lor. Nu este vorba despre sume mici. Este vorba despre zeci de miliarde de euro!

Presa britanică „a semnalat” că multe state europene ar fi dispuse să „cadă la pace” cu Londra și să treacă la negocierile privind comerțul. Dar, s-au opus vehement trei state și Comisia Europeană. Franța, Germania și România se țin „băț” și vor întâi un acord de ieșire complet și abia apoi discuții despre comerțul care va putea exista între UE și Marea Britanie. Vom afla care vor fi miniștrii care vor participa la „dialogul” propus de Boris Johnson. Oricum, am senzația că după „bombonelele” promise de briți dacă vom importa mai multe mărfuri și produse britanice în viitor, acum vor arăta lui Meleșcanu o altă „problemă” cu privire la România (metoda șantajului, curentă în diplomație). Vecinii noștri maghiari sub conducerea lui Viktor Orban o practică cu mult succes. Înfurie pe toți ceilalți.

Actualizare !

Agerpres. Comunicatul MAE spune că s-au discutat doar probleme legate de securitate. Nu se iese din „diplomație”. La urmă a atras atenția că nu s-a discutat despre Brexit. Oficial, desigur ! M-am liniștit.

România și-a manifestat dorința de a continua parteneriatul strategic cu Marea Britanie în interesul ... „menținerii unității europene și susținerii ambițiilor viitoare ale UE, de consolidare a dimensiunii de securitate și apărare” ! Fascinant ! Aiuritor ! Fantastic ! Polologhia asta a reieșit din discuțiile cu Boris Johnson ? S-au răzgândit briții ?

Marea Britanie joacă o carte curioasă. Vrea ca UE să aplice alte reguli la ieșirea UK decât cele existente.

Bratislava. Theresa May a terminat un turneu european în care a tatonat poziția statelor membre UE față de Brexit. Informația de la Agerpres este interesantă. Chiar foarte interesantă.

• Ar trebui să ne ghidăm după ceea ce este cel mai bine pentru interesele Regatului Unit și ceea ce merge pentru Uniunea Europeană, nu după modele care există deja

• Trebuie să găsim o soluție care să răspundă preocupărilor britanicilor în legătură cu libera circulație, obținând în același timp cel mai bun acord comercial posibil privind bunurile și serviciile

Să ne uităm puțin la cele două puncte de vedere susținute de Theresa May.

Normal, primează pentru Theresa May interesele Regatului Unit. Cu precizarea că cererea prim-ministrului britanic induce ideea că Uniunea Europeană ar trebui să accepte o pierdere. Formularea „ceea ce merge pentru Uniunea Europeană, nu după modelele existente”, este o invitație directă la modificarea reglementărilor Uniunii Europene privind relațiile cu terțe țări. Aici există însă o mare problemă, pentru Regatul Unit. Țările membre ale Uniunii Europene vor fi de acord ca Regatul Unit să aibă un acord cu Uniunea Europeană favorabil pentru el și defavorabil pentru statele membre ale UE ?

În a doua idee este de fapt marea durere a Regatului Unit. Libera circulație a persoanelor în spațiul Uniunii Europene dar, atenție, și în spațiul statelor asociate la Uniunea Europeană în situația în care aceste state asociate doresc să aibă acces la libera circulație a valorilor, a mărfurilor și a serviciilor.

Este evident că Regatul Unit nu își dorește ieșirea din teritoriul vamal al Uniunii Europene. Se pare că au făcut suficiente calcule care au dus la un rezultat ... neplăcut. Ieșirea din spațiul vamal al UE înseamnă nici mai mult nici mai puțin decât o pierdere majoră pentru economia Regatului Unit. Acum nu se vede mare lucru pentru că Regatul Unit funcționează ca parte a UE. Mâine însă, când nu va mai fi parte a UE, serviciile - componenta majoră a economiei Regatului Unit, undeva pe la 70% din sursa PIB -, nu vor mai acces la piața europeană. Industria care lucrează pentru Uniunea Europeană, se va retrage pe continent. Din cauza multor reglementări care vor intra în vigoare în relațiile economice dintre țara terță Regatul Unit și Uniunea Europeană. Industria va fi însoțită de bani, de lichiditățile bancare care astăzi asigură funcționarea ei în Regatul Unit.

Theresa May apelează la sensibilitate, la emoții. Mai toți emisarii Regatului Unit au început să cânte arii despre dragostea lor față de Europa.

La Paris, Boris Johnson face declarații de dragoste Franței:

Sper că a fost clar faptul că noi, chiar dacă Regatul Unit a votat pentru ieșirea din UE, nu vom părăsi, cu toate acestea, Europa și vrem să fim cât mai apropiați de aliații noștri și în special de Franța, în următorii ani

Vă părăsim dar vă iubim peste poate !

Bag seama că politicienii Regatului Unit au ajuns la situația în care trebuie să împace și capra și varza. Au anunțat deja că în acest an nu vor invoca oficial art. 50 din TUE. De la toamna acestui an s-a trecut la finalul acestui an iar mai nou la începutul anului viitor. Ba, un conservator de frunte, a avansat ipoteza că Regatul Unit va aplica art. 50 din TUE abia prin anul 2020 ! Că nu este nici o grabă.

Mișcările politicienilor britanici dau de gândit altor politicieni din Europa. Unii afirmă cu destul curaj că insularii nu vor ieși din Uniunea Europeană. Posibil să aibă fler. Conservatorii au toate șansele să dispară de pe scena politică pentru mult timp.

Ieșirea din UE va avea efecte nedorite pentru britanici. În afară de problemele pe care britanicii le văd cu ochiul liber, libera circulație a lor în Europa fiind un drept pe care îl văd pus în pericol, este un drept pe care britanicii îl văd pierdut iar pierderea o consideră o agresiune fizică. Obișnuiți să circule liber în Europa, acum vor avea nevoie de vize pentru turism, pentru ședere de scurtă durată, pot fi expulzați pentru depășirea celor 90 de zile de ședere într-o țară europeană, vor avea nevoie de vize pentru muncă și vor trebui să facă dovada existenței unui contract de angajare, vor avea nevoie de vize pentru studii, hotelurile vor comunica autorităților închirierea spațiilor unor străini etc. Iar libera lor circulație în Europa este doar una dintre problemele cu care se vor confrunta.

Politicienii britanici tot bat toba că vor avea relații privilegiate cu unele state europene. Cum ar fi Franța sau Germania. Vor să impresioneze. Doar că ieșirea din UE și mai apoi acordurile cu UE se vor face cu UE și nu cu fiecare stat membru în parte. Culmea, oricare stat al UE poate bloca un acord cu Regatul Unit dacă consideră că pentru el acel acord este defavorabil. Inclusiv România. Nu mai spun de Polonia.

Nu îmi iese din cap formularea Theresei May: nu după modele care există deja !

Dar modelele reies din Tratatul Uniunii Europene și din Tratatul de Aplicare al TUE ! Acolo sunt toate reglementările care privesc relațiile UE cu alte state. Să mă aștept la o propunere a Regatului Unit de modificare a Tratatelor constitutive ale UE pentru ca viitoarele relații ale UE cu UK să fie diferite ? Este mai mult decât evident că UK nu știe cum să mai întârzie ieșirea din UE. Ieșirea de succes se îndepărtează din ce în ce mai mult. UK ține practic captivă UE. Nu este exclus ca UE să forțeze nota prin Consiliul European. Șefii de state și de guvern ai UE vor trebui să ia decizii dure. retragerea din UK a instituțiilor europene ar fi primul pas. Marile companii europene ar urma să își mute pe continent activele existente acum în UK. Tot ca o decizie a Consiliului. Altfel, starea de incertitudine ar duce la pierderi imense. Oricum, UE va suferi pierderi de 1.600 miliarde euro ca urmare a Brexit-ului. Starea de acum va multiplica aceste pierderi.

Aștept deciziile CE. Frate-frate, dar brânza este pe bani !