Premeditarea. Cercul vicios

Piața Victoriei 10 august 2018

Judecăm lucrurile, din nefericire, doar legate de anumite evenimente. Pozitive sau negative după cum fiecare dintre noi este afectat sau nu. Trecem cu vederea unele amănunte care ar trebui să ne dea fiori. De groază chiar.

Invit la o altfel de judecată. O judecată asupra sistemului în care Constituția a încadrat România.

Potrivit Constituției, România este stat democratic. Liberal. Nu trebuie să vă mire! Legile în schimb, adoptate pentru a aplica prevederile Constituției și a asigura libertatea cetățenilor au fost construite în mod ticălos.

Să luăm sistemul de ordine publică. Ce aparține Guvernului și altor instituții de forță necesare în statele democratice. Să privim cu atenție la ce s-a petrecut în anii de după 1989.

Structurile specializate ale Poliției Române, cele destinate combaterii infracționalității și crimei organizate sunt aproape la nivelul reclamat de starea de infracționalitate deși, trebuie să vin și să atrag atenția asupra faptului că o mare parte dintre polițiștii români lucrează direct în sistemul Justiției, fiind detașați unităților de parchet pentru a sprijini activitatea procurorilor. Ceilalți specialiști sunt sau nu suficienți în funcție de unitatea de poliție din care fac parte. Legislația cu privire la competențele acestor structuri ale poliției a fost modificată astfel încât legătura lor cu cetățenii să fie cât mai puțin vizibilă. Nu au voie să intre direct în legătură cu cetățenii. Pentru asta au fost înlocuiți cu „poliția locală”.

Poliția locală este marea invenție. Formată din foștii gardieni publici și condusă de foști polițiști a ocupat spațiul ordinii publice. Aici apar abuzurile, aici se formează stările de nemulțumire ale populației față de puterea politică și administrativă a statului. Acești foști gardieni publici deveniți „poliție locală” execută dispozițiile primarilor. Primarii fiind lideri politici. Pentru acest corp de polițiști legea este orientativă. Dispoziția primarului este adevărata lege.

În marile municipii a apărut Jandarmeria ca forță de ordine publică iar de la marile municipii „jandarmerizarea” a cuprins toate comunitățile mai importante. Jandarmul este peste tot. Jandarmul a primit atribuții polițienești deși el, jandarmul, are statut de militar! De peste 20 de ani avem un proces continuu de înlocuire a poliției naționale cu Jandarmeria. România a devenit, „pe tăcute” un stat polițienesc. Jandarmeria a crescut enorm. O informație din aceste zile spune că efectivele Jandarmeriei au ajuns la 76.000 de militari! Imens! Armata României are 74.000 de militari, pentru toate armele și comandamentele!

Rațiunea pentru care forțele armate ale unei țări sunt calibrate la un număr de militari activi ar fi valabilă și pentru forțele de ordine publică. Acolo unde această rațiune a fost alungată, forțele de ordine publică cresc. Pentru că ele au rolul să asigure preluarea puterii politice de cei care le-au crescu și dotat. Jandarmeria Română s-a dezvoltat nu pentru că România ar fi o țară „a fărădelegilor, a tulburărilor sociale grave, al luptelor interetnice ...”, s-a dezvoltat în siajul PSD pentru a asigura PSD și liderilor acestora controlul asupra populației care și-ar manifesta nemulțumirea față de modul în care PSD conduce țara odată ajuns la putere. Jandarmeria Română are rolul de a permite PSD perpetuarea puterii. Iar în condițiile în care egoismul unei majorități îngrijorătoare a celor cu drept de vot îi ține departe de urnele de votare, perpetuarea PSD la putere este asigurată.

Pe mine m-a șocat mărimea Jandarmeriei Române. Guvernările PSD au mărit efectivele Jandarmeriei pentru că Jandarmeria este principala forță militară în care au încredere. Avem un exemplu la îndemână, proaspăt. Infractorul Liviu Dragnea vrea desființarea SPP (structură specializată pentru protecția demnitarilor!) și înlocuirea acesteia cu efectivele Trupelor de jandarmi! Ziua de 10 august 2018, masacrul din Piața Victoriei produs de Jandarmeria Română asupra populației pașnice, vine și ne arată că subordonarea politică a Jandarmeriei Române partidului politic condus de infractorul Liviu Dragnea a fost realizată.

Jandarmeria Română a găsit „comoara ascunsă” a dezvoltării. Șefii Jandarmeriei au speculat frica PSD de popor, de cetățenii care se emancipau. Pentru a stimula frica liderilor PSD și a obține legi în favoarea creșterii atribuțiilor și a numărului efectivelor, Jandarmeria a jucat mereu un joc dublu. La fiecare protest a avut provocatori, jandarmi infiltrați care au inițiat tulburările pentru a permite luarea deciziilor de acțiune în forță. Unde nu au fost jandarmi infiltrați, protestele, în marea lor majoritate, fără excepție, au fost pașnice. Jocul pervers al conducătorilor Jandarmeriei Române are ca rezultat tulburări grave la nivel social, ura față de PSD și aliații lor este una dintre consecințe, negarea ordinii de stat, negarea rolului și locului României în spațiul euro-atlantic. O consecință formată în timp de conducătorii Jandarmeriei, dorită de ei cu disperare pentru a justifica acest monstru instituțional numit Jandarmeria Română.

O Românie democratică înseamnă un corp al Jandarmeriei Române calibrat pentru democrație. Poate că o analiză de sistem ne va spune că existența acestui corp militar de bătăuși naționali (așa îi calificam și în urmă cu aproape 20 de ani!) nu își are locul din moment ce avem poliția locală care răspunde de ordinea publică și poliția națională care se ocupă de crima organizată și terorism. Pentru că ziua de 10 august 2018 ne-a arătat că în fața manifestanților pașnici au fost de fapt „trupe de securitate”, ca pe timpul comunismului, înclin să cred că această structură de ordine publică s-a revărsat peste limitele competențelor legale și contaminează societatea.

Ce or găsi sau nu procurorii nu am de unde ști. Până nu comunică ei rezultate, nu iau în seamă alegațiile jurnaliștilor.

Ce m-a frapat, la fel de mult, a fost refuzul medicilor de a interveni, salvator, în favoarea răniților (unii oribil) din ziua de 10 august 2018 în Piața Victoriei! Iar medicii care s-au făcut că fac ceva și-au bătut joc de solicitanții de asistență medicală. Înfiorător! Medicii care iau salariile mărite generos de guvernarea PSD au refuzat să acorde asistență medicală celor care produc banii cu care au făcut facultățile, banii cu care li se plătesc salariile, banii cu care li se vor plăti pensiile generoase ... Nu am cum gândi normal acest refuz. Și cine știe ce voi mai afla, despre alți salariați de la bugetul de stat.

Suntem într-o buclă a nenorocirilor sociale pentru că un număr foarte mare dintre noi sunt dominați de egoism și sictirism social. Nu am ce le cere. Posibil să continue să persiste în egoismul lor, în sictirismul lor, să considere că pentru ei orice fel de guvernare este bună, că nu pot fi atinși de legi și necazurile care asupresc pe cei mai puțin norocoși ca ei. Pentru că nu au conștiință, nu pot avea și gândire socială. Au empatie pentru orice altceva însă nu pentru semenii lor.

O vizită pentru un dialog în „cheie” Brexit

Boris Johnson și Teodor Meleșcanu

MAE ne anunță că la Londra au fost invitați mai mulți miniștri la o întâlnire informală pe teme de securitate europeană și internațională. Gazda va fi Boris Johnson, ministrul de externe britanic. Agerpres.

„Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, va participa duminică, la Londra, alături de alți miniștri, la o reuniune informală, la invitația ministrului de externe britanic, Boris Johnson. Reuniunea își propune să faciliteze un schimb de opinii pe teme de actualitate privind securitatea europeană și internațională”

Când vorbim despre acțiuni ale miniștrilor britanici, trebuie să le legăm, obligatoriu, de acțiunea Brexit. Este principala preocupare a Marii Britanii însă nu și a Uniunii Europene.

Miniștrii Cabinetului May alături de oficiali ai Casei regale au avut sarcina de a găsi și exploata toate portițele prin care Brexit-ul să nu dăuneze mai mult în relațiile Marii Britanii cu celelalte state europene.

Securitatea europeană și internațională a fost „un atu” pentru  diplomația britanică în discuțiile cu privire la Brexit, mai ales în perioada premergătoare negocierilor când politicienii și aprigii susținători ai Brexitu-lui au afirmat că „Uniunea Europeană are mai mare nevoie de Marea Britanie decât are nevoie Marea Britanie de Uniunea Europeană”. Au existat chiar amenințări ale unor politicieni britanici, inclusiv Boris Johnson, că Marea Britanie se va retrage din structurile de securitate europene ca mai apoi să se constate că Marea Britanie are nevoie de continuarea cooperării de securitate cu Uniunea Europeană, pentru că în cadrul instituțiilor europene specializate sunt bazele de date de care structurile de forță la nivel național se folosesc pentru a preveni și combate infracționalitatea transfrontalieră, terorismul, traficul cu droguri, traficul cu ființe umane etc.

Cât privește cooperarea la nivelul NATO nu există probleme. Brexit-ul nu afectează prevederile Tratatului Nord-Atlantic.

Eu înclin să cred că tema consultării este doar un „acoperiș” pentru alte acțiuni de politică externă a Marii Britanii. Comisiile de negociere nu au ajuns la nici un acord. S-a avansat în negocieri însă s-au blocat la deciziile politice. Britanicii sunt disperați după un acord comercial cuprinzător, economia lor fiind dependentă de economia UE. Iar UE nu vrea să discute despre comerț fără a ajunge la un compromis privind cele 3 (trei) domenii principale de interes pentru un divorț amiabil: soarta expaților europeni din Marea Britanie și a expaților britanici din Uniunea Europeană, frontiera irlandeză și angajamentele financiare asumate de Marea Britanie pentru perioada cât a fost membră a Uniunii Europene. S-a ajuns la „zid”. Probabilitatea ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană fără un acord este destul de aproape. Cu consecințe deosebit de grave, în special pentru cetățenii EU care sunt rezidenți în Marea Britanie (pe cale de consecință și pentru cetățenii britanici care sunt în statele membre ale Uniunii Europene).

Fără un acord de ieșire, europenii care au trăit și muncit în firmele din Marea Britanie și care ar fi obligați să părăsească teritoriul Marii Britanii nu vor mai putea beneficia de contribuțiile lor sociale depuse în sistemele britanice. Nu tu asistență medicală, nu tu pensie, nimic. Fără a mai lua în calcul mutarea lor după 10-15-20 de ani și peste dintr-o țară în altă țară. Comisia europeană a primit suficiente mesaje din Marea Britanie privind comportamentul ministerului de interne britanic care a trimis deja somații cetățenilor europeni să părăsească Marea Britanie (briții s-au pregătit deja să expulzeze europenii, le-au trimis somații cu amenințări de amendă și chiar detenție pentru șederea ilegală).

Foarte sensibila problemă a frontierei irlandeze nu a fost soluționată de Londra. Acordul din Vinerea Mare, cel care a readus pacea între Irlanda și Irlanda de Nord, între catolici și protestanți, după ce Marea Britanie a intrat în Uniunea Europeană este în pericol. Este în pericol pentru că Londra nu are o poziție clară privind tipul de frontieră între cele două „state” irlandeze. O frontieră „tare”, cu semne de frontieră, cu supravegherea frontierei de uscat și puncte de trecere a frontierei, cu vize de intrare și ieșire de pe un teritoriu pe celălalt, cu control vamal, fitosanitar și veterinar, cu regim juridic al frontierei de stat presupune un alt acord sensibil și negocieri îndelungate. Fără o decizie politică acum, insula Irlandei va fi ruptă în două cu toate consecințele negative ce reies dintr-o astfel de lipsă a decizie politice coerente.

Cât privește obligațiile financiare ale Marii Britanii, aici se pare că briții nici nu vor să audă de datoriile anterioare și cele viitoare care vor fi cauzate de procesul Brexit - cum ar fi, de exemplu, asigurarea finanțării pensiilor europenilor care vor fi obligați să părăsească Marea Britanie după Brexit, cum ar fi finanțările făcute de UE în cadrul politicilor agricole din Marea Britanie dar care nu au fost încă asigurate cu fonduri britanice, cum ar fi investițiile în infrastructura Marii Britanii din fondurile BEI sau a altor instituții ale UE aflate în curs de execuție etc. Marea Britanie fiind, de fapt, campiona europeană în atragerea împrumuturilor din fondurile europene pentru programele de infrastructură proprii! Ei vor să audă, se pare, doar de datoriile pe care le au în cadrul programelor finanțate de Comisia Europeană și, se pare, că nici la acestea nu vor să fie prezenți. Brexit este Brexit, au spus briții la un moment dat. Numai că la obligațiile financiare pe care le au, generate de activitatea de până acum, nu vor să răspundă. Problema este serioasă. Chiar foarte serioasă. Împrumuturile britanice din fondurile Uniunii Europene sunt pe mai mulți ani și sunt subordonate legislației europene, sub controlul juridic al CEJ (Curtea Europeană de Justiție) iar briții vor ca de la momentul ieșirii CEJ să nu mai aibă control asupra lor. Nu este vorba despre sume mici. Este vorba despre zeci de miliarde de euro!

Presa britanică „a semnalat” că multe state europene ar fi dispuse să „cadă la pace” cu Londra și să treacă la negocierile privind comerțul. Dar, s-au opus vehement trei state și Comisia Europeană. Franța, Germania și România se țin „băț” și vor întâi un acord de ieșire complet și abia apoi discuții despre comerțul care va putea exista între UE și Marea Britanie. Vom afla care vor fi miniștrii care vor participa la „dialogul” propus de Boris Johnson. Oricum, am senzația că după „bombonelele” promise de briți dacă vom importa mai multe mărfuri și produse britanice în viitor, acum vor arăta lui Meleșcanu o altă „problemă” cu privire la România (metoda șantajului, curentă în diplomație). Vecinii noștri maghiari sub conducerea lui Viktor Orban o practică cu mult succes. Înfurie pe toți ceilalți.

Actualizare !

Agerpres. Comunicatul MAE spune că s-au discutat doar probleme legate de securitate. Nu se iese din „diplomație”. La urmă a atras atenția că nu s-a discutat despre Brexit. Oficial, desigur ! M-am liniștit.

România și-a manifestat dorința de a continua parteneriatul strategic cu Marea Britanie în interesul ... „menținerii unității europene și susținerii ambițiilor viitoare ale UE, de consolidare a dimensiunii de securitate și apărare” ! Fascinant ! Aiuritor ! Fantastic ! Polologhia asta a reieșit din discuțiile cu Boris Johnson ? S-au răzgândit briții ?

Proiecția CE cu privire la apărarea și securitatea comună. Explicații de la sursă

Jean-Claude Juncker, președintele CE, a prezentat pe 7 iunie a.c. o viziune cu privire la „apărarea și securitatea comună” în cadrul Uniunii Europene. Discuții pro și contra, destule. Politicienii de anvergură au sesizat faptul că proiecția prezentată de Juncker are avantaje. Nu elimină NATO ci îl întărește. Nu elimină statele membre ci le sprijină să devină mai puternice. Combinată cu viziunea privind „industria europeană să fie mai puternică și competitivă”, oferă statelor membre ale Uniunii Europene posibilitatea să își creeze mijloacele pentru realizarea apărării și întărirea securității. Toate însă au un numitor comun: fiecare stat membru participă cât vrea, cât poate, cât consideră că este suficient. Decizia politică a fiecărui stat membru are consecințele ei. Cât are, cu atât răspunde. Este mai bine integrat în sistemul european de apărare, își apără mai bine populația. Este mai puțin integrat, populația va suferi mai mult. Nu mai spun de valorile materiale!

Mihnea Motoc, fostul ministru al apărării pe timpul guvernului Cioloș, în prezent consilierul special al președintelui Jean-Claude Juncker pe problemele apărării și securității europene, a pus pe facebook un link către un interviu dat „europunkt”. Preiau câteva idei. Sunt unul dintre cei care le susțin!

Documentul de reflecție privind viitorul apărării europene

Mihnea Motoc: În cvasi-totalitatea sondajelor de opinie realizate în ultima vreme, cetățenii europeni indică în mod constant ca îngrijorări majore amenințările neconvenționale, îndeosebi terorismul și atacurile cibernetice. În egală măsură, tot majoritar, europenii consideră că prevenirea și combaterea acestora nu se mai poate organiza doar individual la nivelul fiecărui stat, ci ar avea de beneficiat de pe urma unui rol sporit al UE în domeniu. În alte cuvinte, susțin mai multă Europa în materie de securitate și apărare. Și ei percep cu mare acuratețe că bătălia împotriva acestor amenințări nu poate fi purtată menținând separate dimensiunea externă și cea internă. Pentru terorism și riscurile cibernetice, granițele Uniunii noastre nu mai reprezintă obstacole notabile. Indiscutabil, Statele membre rămân în prima linie a acestei lupte formidabile, dar obiectul său având amploarea și complexitatea observabile direct de oricine, a devenit evident, că acțiunea la nivel european e imperios necesară și poate avea reală valoare adăugată aici.

Pornind de la aceste constatări, Comisia a propus pe 7 iunie un Pachet de Apărare comportând, în afara Documentului de Reflecție pe care îl menționați, o Comunicare privind Fondul European de Apărare, respectiv un proiect de Regulament vizând Programul European de Dezvoltare a Industriei de Apărare. Abordarea Comisiei îmbină fin aspectele de principiu (scenariile prefigurând viitorul apărării europene) cu cele foarte practice implicate de Apărarea Europeană (Fondul și Programul). Referitor la componenta normativă, Comisia a venit cu un proiect, însă legiferarea e atribuția Consiliului și a Parlamentului European. În Documentul de reflecție, Comisia nu prescrie un drum unic înspre o viitoare Uniune a Apărării, ci propune mai multe scenarii pentru a stimula reflecția și dezbaterea în Statele membre, acestea fiind cele ce în ultimă instanță decid calea de urmat. Prin urmare, nici una din aceste dezvoltări nu o văd că necesitând alterări de paradigmă a competenţelor între Statele membre și Uniune, ori între instituțiile europene. Precum notați just, securitatea și apărarea rămân domenii de competenţă interguvernamentală. Prin Pachetul Apărare, Comisia a urmărit esențialmente să stimuleze și să motiveze cooperarea sporită în sfera cercetării militare și a dezvoltării de capabilități pentru apărare, respectiv să propună Statelor membre căi posibile pentru o viziune și acțiune mai strategică în privința apărării europene. Pachetul Apărare în ansamblul său, precum și întemeierea juridică a demersului Comisiei sunt deplin încadrate în Tratatele actuale.

Care este impactul pe care intensitatea cooperării statelor membre în aceste domenii îl generează asupra partajării competențelor UE?

Cele 3 scenarii din Documentul de Reflecție acoperă un traiect ce pornește de la cooperare pe linie de securitate și apărare (o sensibilă upgradare a ce avem acum, cu accent pe dimensiunea capacitară și lăsând-o practic neatinsă pe cea de operații), trece prin securitate și apărare împărtășite (presupunând, între altele și posibilitatea de a conduce operațiuni de gestionare a crizelor de intensitate ridicată, inclusiv de luptă anti-teroristă) și se încheie cu securitate și apărare integrată. Toate scenariile sunt concepute cu orizont temporal de referință anul 2025; toate au ca punct terminus coagularea unei Uniuni de apărare și securitate, ceea ce diferă este viteza de avansare în acea direcție. Alegerea între acestea (unul sau altul dintre scenarii, ori o combinație de elemente din două sau toate) aparține în întregime Statelor Membre. Chiar și alegerea cea mai ambițioasă nu implică necesarmente nici transfer de competenţe pe linia apărării și a securității înspre Uniune, nici, implicit, necesitatea amendării Tratatelor. Discursul de miercuri al Președintelui Juncker despre „Starea Uniunii” duce mai departe gândirea de perspectiva referitoare la Uniunea apărării și securității.

NOTĂ: nu necesită un transfer de competențe către Uniune! Coagularea unei Uniuni de apărare și securitate nu înseamnă subordonarea statelor voinței Uniunii! Briții și populiștii au nevoie de ochelari. Vederea lor este slabă. În caz contrar, sunt de rea-credință.

În domenii sensibile precum securitatea și apărarea, care scenariu oferă UE instrumentele și competenţele necesare pentru a face față provocărilor neconvenționale?

Toate, mai repede sau mai întins în timp, oferă Uniunii posibilitatea, mijloacele și cadrul pentru a maximiza eforturile naționale de a îi proteja pe europeni de amenințările vremurilor noastre.

Relația UE cu NATO reprezintă un aspect subliniat în cadrul fiecărui scenariu. În contextul tensiunilor din ultima perioadă dintre SUA și Siria, respectiv SUA și Coreea de Nord, în ce măsură considerați oportună implicarea activă a UE, alături de NATO, în conflictele din spațiul extra-european?

Așa este, pe bună dreptate, întrucât, notând mai întâi nivelul fără precedent de ridicat al cooperării concrete între UE și NATO, e important de subliniat că atât NATO, cât și Partenerul strategic Trans-atlantic, susțin explicit că o apărare europeană mai puternică nu poate fi decât benefică și pentru NATO, la rândul său. Cooperarea actuală dintre UE și NATO e organizată în virtutea Declarației comune la vârf din decembrie trecut și se structurează pe numai puțin de 42 de domenii. Cât despre implicarea actuală și pe termen scurt a NATO și a UE în cele două crize majore ale momentului, aceasta este esențialmente exprimată în registrul politico-diplomatic, dincolo de ceea ce întreprind Statele Membre, bunăoară sub forma participării la Coaliția Anti-Daesh. Implicarea mai operațională a UE în astfel de crize nu face parte din setul de ipoteze avute în vedere pentru acest stadiu al dezvoltării Apărării europene.

Propunerea Comisiei de instituire a unui Fond european de apărare urmărește sprijinirea și stimularea eforturilor statelor membre în domeniul cercetării și al dezvoltării capacităților de apărare, prin dezvoltarea de noi prototipuri și achiziționarea de echipamente și tehnologii de apărare. Care sunt avantajele pe care le oferă acest instrument în vederea combaterii amenințărilor neconvenționale? Cum au reacționat statele membre în raport cu această propunere?

În cazul cercetării pentru apărare, avantajul major constă în faptul că finanțarea de la bugetul UE este integrală; conform celor prefigurate pentru viitorul exercițiu financiar european (începând din 2020), Uniunea ar urma să se situeze printre primii finanțatori ai cercetării militare din Europa, cu 0,5 miliarde de Euro dispensați anual în această direcție. În ce privește susținerea dezvoltării de capabilitate, co-finanţarea de la bugetul UE poate face diferența în ce privește promovarea sau nu a unui proiect, întrucât ea vizează faza cea mai volatilă și riscantă a generării de capabilități – drumul până la obținerea unui prototip. Avantajele evidențiate joacă, desigur, și în ipoteza în care finanțarea privește dezvoltarea de capabilități de natură dual-use. Statele Membre au reacționat favorabil la aceste propuneri, ne așteptăm la semnarea până la sfârșitul anului în curs a primelor contracte de finanțare de proiecte în domeniul cercetării militare și la înaintarea de proiecte de capabilități din partea cât mai multor, poate chiar a tuturor Statelor Membre.

Cum se pot implica cetățenii statelor membre în vederea alegerii unuia dintre cele trei scenarii prezentate de Comisia Europeană? În ce măsură Documentul de reflecție a generat dezbateri în cadrul statelor membre?

Percepția oamenilor despre amenințările care sunt existențiale pentru ei, pentru valorile și modul nostru de viață, precum și despre cum ar putea fi ele îndiguite și combătute mai eficient, prin susținerea unui eșalon european de acțiune, a reprezentat un punct de pornire și o motivație cardinală a propunerilor Comisiei în materie de apărare. E firesc ca și deciziile ce vor fi luate pornind de la propunerile respective să fie legitimate și în acest fel, prin implicarea autentică a cetățenilor în această dezbatere europeană. Reflecția despre viitorul apărării europene a decurs din procesul Cartei Albe privind viitorul UE, care a ocazionat deja o amplă interacțiune a Comisiei cu guvernele, cu parlamentele naționale și dialoguri cetățenești de-a lungul și de-a latul Uniunii. Dezbaterea despre apărarea europeană suscită la rândul său interes considerabil și este viguros purtată cel puțin la nivelul comunității de specialitate (decidenți și experți politico-militari, reprezentanți ai industriei). Indiferent cum se va cristaliza în cele din urmă calea optimă spre o Uniune de Apărare și Securitate, e esențial ca oamenii să continue să susțină, informat, ceea ce construim, e important ca ei să fie convinși că intervenirea unui palier european de acțiune are reală valoare adăugată și respectiv, că fiecare și cu toții împreună suntem mai în siguranță ca rezultat al acestor demersuri.

La finalul acestui interviu, vă propun să analizați contribuția pe care România o poate aduce în domeniul securității și apărării europene. Care sunt direcțiile la a căror cooperare mai avansată România poate contribui?

Prin poziția geostrategică și contribuția majoră la stabilitatea regională, prin activismul politic și susținerea operațională a dezvoltărilor consemnate în ultima vreme pe linia Politicii comune de securitate și apărare, prin tradițiile și realizările atât în sfera cercetării, cât și a industriei de apărare, România este actor indispensabil al proiectului Apărării Europene. Participând pro-activ, de la început, atât la reflecția strategică despre viitorul Apărării Europene, ca parte a narativului mai amplu al Europei viitoare, cât și la toate formele de cooperare întărită din sfera apărării europene, fie că e vorba de proiectele comune, finanțate european, din cercetare sau dezvoltarea de capabilități, fie că e vorba de proiectele ce vor structura modular PESCO, România are net mai multe posibilități de a modela procesele europene legate de apărare în armonie cu propriile preocupări de securitate, de a (re)consolida baza să industrială și tehnologică din domeniul apărării și de a participa la conturarea uneia din cele mai promițătoare dimensiuni ale continuării integrării, anume apărarea și securitatea.

România trebuie să fie parte a proiectului, trebuie să participe la implementarea tuturor etapelor. Avem mare nevoie. Mihai Motoc punctează bine că astfel putem „(re)consolida baza industrială și tehnologică din domeniul apărării”. Asta înseamnă că ne alăturăm statelor care vor să progreseze. Succesele în tehnologia pentru apărare și securitate au ridicat nivelul de performanță în industria civilă, au asigurat mai mult confort cetățenilor concomitent cu securitatea vieții lor și apărarea mediului de viață.

Foarte bun interviul!

Scăderea bugetelor din domeniul securității naționale ar însemna un atentat la siguranța românilor

Scrisoarea Președintelui Klaus Iohannis adresată primului ministru Sorin Grindeanu, cu privire la alocările bugetare destinate instituțiilor de apărare și de securitate, este un semnal de alarmă nu doar de atenționare.

Evident, decizia asupra structurii bugetului aparține Guvernului. Chiar dacă după cum se pare Guvernul este doar un executant fidel al voinței infractorului Liviu Dragnea care, indiferent de pozițiile pe care le are, nu ar avea ce căuta la construcția bugetului. Într-o țară normală, desigur, nu în România unde doi incompetenți majori au controlul Parlamentului și al Guvernului, ambii fiind, la această dată, inculpați în procese penale ! Dar așa este la noi. Infractorii sau persoanele cu probleme penale au dreptul să conducă țara.

Din moment ce o parte a populației i-a votat iar altă parte a populației s-a arătat complet dezinteresată de cine va conduce România în următorii 4 ani (peste 60% dintre cetățenii cu drept de vot !), avem o putere politică care ne conduce condusă la rândul ei de infractori sau persoane cu probleme penale. Ce se petrece în aceste zile în România este rodul tipului de gândire infracțională. Abuzul asupra drepturilor și libertăților civile este completat cu abuzul asupra apărării și securității naționale. Iar alături de acestea, este sub-finanțarea învățământului și a cercetării !

Din scrisoarea Președintelui Klaus Iohannis ies în evidență elementele de substanță ale abuzului puterii PSD-ALDE.

În contextul dezbaterilor privind alocările bugetare pentru ordonatorii principali de credite, remarc faptul că, pentru domeniul securității naționale, cu excepția bugetului Ministerului Apărării Naționale, toate celelalte bugete suferă reduceri față de execuția bugetară a anului 2016, unele dintre aceste reduceri fiind semnificative. În același timp, nu au fost aduse încă argumente necesare, pertinente și credibile, care să explice această reducere a finanțării. (...) Atrag atenția că această abordare privind construcția bugetară nu dovedește responsabilitatea pe care, ca țară și ca stat, ne-o impun angajamentele politice și instituționale asumate, precum și riscurile și vulnerabilitățile existente în actualul context de securitate, regional și internațional

Potrivit practicii internaționale, de la care România nu s-a abătut până acum, angajamentele internaționale asumate de statul român au fost respectate. Astăzi, asistăm la „o boală putinistă”. La dracu cu angajamentele internaționale !

În privința bugetului destinat Ministerului Apărării Naţionale, deşi există o alocare suplimentară faţă de 2016, până la circa 1,5% din PIB, remarc faptul că nu sunt respectate angajamentele ferm asumate, atât de către conducerea Guvernului, cât şi a PSD, de a se asigura un buget de 2% din PIB, conform programului de guvernare şi Acordului din 2015, convenit cu întreg spectrul politic.

Ca să lămurim situația, mai ales pentru cei care privesc la infractorul Liviu Dragnea ca la o icoană, nu doar angajamentele internaționale sunt încălcate (în stil putinist !), ci propriul program de guvernare care prevede o alocare de 2% pentru apărare ! Corect ar fi ca acest buget să fie respins și de Parlament dar, cum Parlamentul este captiv, este slugă a infractorului Liviu Dragnea și a „locotenentului” lui Călin Anton Popescu Tăriceanu (prea plecata slugă !), evident că nu mai au valoare în fața parlamentarilor angajamentele internaționale și nici propriul program de guvernare care devine astfel o formă fără fond.

Atrag atenţia că această abordare privind construcţia bugetară nu dovedeşte responsabilitatea pe care, ca ţară şi ca stat, ne-o impun angajamentele politice şi instituţionale asumate, precum şi riscurile şi vulnerabilităţile existente în actualul context de securitate, regional şi internaţional.

În acest sens, asigurarea securităţii naţionale ar trebui să fie o prioritate absolută, şi nu orgoliile politice de moment. Intenţia Guvernului de a reduce aceste bugete reprezintă un gest iresponsabil şi o gravă eroare. Nu ne putem juca niciodată cu siguranţa cetăţenilor, cu securitatea României.

Reamintesc că, în baza cadrului juridic actual, proiectele de buget din domeniul securităţii naţionale trebuie să primească avizul CSAT înainte de a fi aprobate de către Guvern.

Într-o perioadă marcată de provocări multiple, de impredictibilitate, România este astăzi o ţară stabilă, sigură, recunoscută ca atare şi respectată de partenerii din NATO şi UE, o ţară care contribuie în mod real la consolidarea securităţii în regiune. Acest lucru a fost posibil şi pentru că Armata României, forţele Ministerului Afacerilor Interne, serviciile de informații și de protecție şi-au făcut datoria cu responsabilitate.

Guvernul şi întreaga clasă politică au obligaţia de a sprijini în continuare aceste eforturi. Când în joc se află interesul României, nu doar cel de azi, ci interesul nostru pe termen lung, scăderea bugetelor din domeniul securității naționale ar însemna un atentat la siguranţa românilor.

Dincolo de zona securităţii naţionale, în privinţa educaţiei şi a cercetării este esenţial ca bugetul alocat să reflecte importanţa acestor domenii pentru viitorul României, incluzând sume necesare pentru a acoperi toate creşterile de salarii şi burse anunţate, dar şi pentru a sprijini creşterea calităţii educaţiei şi a performanţei în cercetare – dezvoltare – inovare. O Românie educată necesită în primul rând acordarea atenţiei cuvenite în ceea ce priveşte alocările bugetare.

Sursa informațiilor aici și aici.

Miniștrii nu au evaluat corect prioritățile. Infractorul Dragnea le-a reamintit. Mai puțină apărare și securitate !

După plimbarea până în America lui Trump, la pupat condurii noului „stăpân”, infractorul Liviu Dragnea, șeful grupului anti-național de la PSD, s-a arătat deranjat de bugetul „construit” în lipsa lui și, pentru a nu mai avea surpriza unei „vizite neplanificate” la Guvern a Președintelui Klaus Iohannis, a convocat miniștrii la partid, la PSD, la entitatea politică privată pe care o conduce. Legal ? Aiurea ! Ilegal până la Dumnezeu. Este o subordonare a Guvernului unei entități politice private ! Este eliminat Parlamentul din ecuație, urmând ca parlamentarii controlați de infractorul Liviu Dragnea să ridice cu entuziasm mâna sus pentru votarea unui buget construit în altă parte decât în clădirea Guvernului. Să trăiască stăpânul Dragnea ! Vor striga cu mândrie în glas PSD-iștii din Parlament alături de „liberalii” lui Tăriceanu (aud că ALDE se întărește cu foștii PDL-iști care nu au putut suporta fuziunea cu PNL !).

Se pare că Apărarea va primi doar 1,35% din PIB în 2017, în loc de 2%, cum este prevăzut în Protocolul semnat de toate partidele politice în 2015 la Cotroceni ! Restul urmează a se obține, spun cei de la MApN din credite angajate pe proiecte. Fleoșc ! Să mutiți voi că se vor angaja credite ?

Problema cu 2% din PIB este una de politică de apărare, pentru că se alocă din substanța propriilor venituri. Creditele angajament sunt relative. Sunt posibile împrumuturi, condiționate de capacitatea României de a le contracta la un moment dat. Nu mai are capacitate, nu le mai contractează iar angajamentul pică. Nu reflectă politica statului în domeniul apărării angajată în cadrul summit-urilor NATO, nu respectă angajamentele internaționale asumate de statul român în fața celorlalți parteneri din NATO privind întărirea capacității de apărare a României pentru a-și îndeplini propriile obiective de apărare națională. Nu mai sunt admise „fentele” unor state care prin sub-finanțarea apărării obligă alte state membre NATO să facă eforturi mai mari pentru asigurarea apărării comune.

Pe de altă parte, creditele angajament prevăzute în bugetul apărării sunt un transfer de efort bugetar către bugetele viitoare sau, mai pe șleau spus, către guvernele viitoare. Ele nu au același efect ca în domeniile economice. Nu sprijină producerea de plus-valoare, nu stimulează creșterea economică, nu sprijină modernizarea economiei. Pur și simplu intră la consum. Poate fi un consum util, dar nu pentru producție și mai ales, având exemplul Greciei, poate duce la destabilizarea economică a țării. Generațiile viitoare sunt chemate să plătească echipamente militare care, la momentul plății, pot fi depășite din punct de vedere tehnic și al capacității de răspuns la noile tehnologii folosite pe câmpul de luptă. Nasol !

De ce face infractorul Liviu Dragnea așa ceva ? Din răzbunare. Vrea să se răzbune pe Președintele Klaus Iohannis care este un mare obstacol pentru el ca persoană în dorința lui bolnavă de a deveni „stăpânul” absolut al României.

Nu este destul. Bugetul alocat SRI suferă, la rândul lui, amputări severe. Cu până la 10% mai puțin decât alocarea din 2016 ! În condițiile în care cheltuielile SRI pentru securitatea țării au fost mai mari în 2016 decât alocarea bugetară inițială. Pentru cei care gândesc normal și nu prin intermediul mesajelor de propagandă ale PSD și ALDE, actul de amputare al bugetului SRI, în condițiile în care munca acestui serviciu a cerut eforturi suplimentare pentru contracararea actelor teroriste și prevenirea imixtiunii unor agenții străine în activitatea statului român, este, la fel ca în cazul MApN o „sancțiune” la adresa Președintelui Klaus Iohannis și, de fapt, a României. Se poate spune, fără a greși, că deciziile luate de infractorul Liviu Dragnea sunt destinate a arăta „cine este stăpânul”. Degeaba România, prin Președintele său și celelalte instituții ale statului abilitate, au angajat țara pe o anumită linie de conduită internă și internațională, vine infractorul Liviu Dragnea și spune: eu dispun. Ce atâta pregătire pentru apărarea țării, ce atâta efort pentru întărirea securității țării, nu mai este nevoie de ele ! Mai puțină apărare, mai puțină securitate.

Este evident că infractorul Liviu Dragnea este un personaj primitiv în gândire. Mai puțină apărare, mai puțină securitate, mai puțină ordine publică (și MAI ia fost redus bugetul !), mai puțină Justiție înseamnă mai puțină încredere în economie, mai puțină încredere din partea investitorilor români cu capacitatea de a investi. Din moment ce o țară renunță la propria apărare și securitate, investițiile fug. Se duc la cei care sunt preocupați de aceste domenii sensibile pentru stabilitatea unei țări.

Eduard Hellvig arată clar niște lucruri:

Am explicat comisiei modul de fundamentare a bugetului SRI. Știu, sunt conștient că există dezbaterea publică o percepție cu privire la bugetul SRI. Sunt, la fel ca și dumneavoastră, atent la orice lucru cu privire la ceea ce înseamnă banul public. Am pus accent pe următoarele coordonate: amplificarea amenințărilor ce țin de terorism, contraspionaj, crimă organizată și agresiuni cibernetice.Toate aceste lucruri au generat o solicitare sau mai exact o suprasolicitare a Serviciului, cu impact direct asupra bugetului instituției

Calitatea țării noastre de membru al Alianței Nord Atlantice obligă participarea la asigurarea securității colective cu o sumă semnificativă a bugetului SRI ... Dau un exemplu. SRI împreună cu celelalte instituții de inteligence din România — SIE și Direcția de Informații Militare — este al doilea contributor pe segmentul de analiză la NATO, după Statele Unite. Este un efort pe care îl facem zi de zi astfel încât decidenții NATO să ia deciziile în cunoștință de cauză și de cunoștință strategică ale statului român

Trebuie să vă spun cu toată responsabilitatea, ca să suplinim ce fac alte servicii cu tehnologia avansată și extrem de costisitoare, SRI o face cu angajații. Asta presupune costuri și asta din păcate pentru securitatea națională presupune un efort bugetar adecvat. Înțeleg discuțiile care sunt în spațiul public cu privire la buget, dar cheltuielile de asigurarea securității întotdeauna vor fi mai mici decât cele de insecuritate

Țuțuianu, în linie cu „exigențele” expuse de infractorul Liviu Dragnea are însă o altă părere:

Eu cred că un buget trebuie să răspundă la două cerințe: pe de o parte, să asigure resursele necesare pentru funcționarea instituției, și asta e valabil pentru orice instituție publică. În al doilea rând, un buget trebuie să țină cont și de resursele pe care le are la un moment dat o țară, pentru că, sigur, nevoile sunt multe. Cifra pe care o avem astăzi, ca să vă dau un element concret, comunicată de Ministerul de Finanțe, a fost revizuită zilele acestea, bugetul SRI va fi undeva cu 9,4 — 10% mai mic pe ultima comunicare oficială, decât bugetul în execuție al anului precedent

Ca să fim mai exacți, MApN, SRI, MAI, ANI, Justiția vor funcționa în „regim de avarie”. Asta este voia infractorului Liviu Dragnea ! Din moment ce parlamentarul PSD Țuțuianu afirmă condiția „resurselor pe care le are la un moment dat o țară”, treaba este clară. Numai că infractorul Liviu Dragnea și lingăii care îl aplaudă se contrazic singuri. Resursele proiectate în România anului 2016 au fost bazate pe un PIB de 165 mld. euro. Proiecția PSD, bla-bla-bla-ul mediatic, se duce la un PIB de 185 mld. euro ! Păi cum ... resursele în 2017 vor fi mai mici ca în 2016 ?!

Am preluat informațiile de la Agerpres.

Lipsit de constrângerile statutului și uniformei militare, voi avea, în viitor, libertatea de a vorbi, de a mă exprima public

Așa cum am intuit, Florian Coldea se va folosi de libertatea căpătată prin trecerea în rezervă pentru a răspunde acuzațiilor și pentru a-și apăra onoarea de militar terfelită de niște derbedei cu pretenții de jurnaliști sau politicieni.

Agerpres îmi oferă comunicatul dat de Florian Coldea. Este o prezentare a omului care fost în serviciul ordonat dar și a celui care este astăzi, autorul comunicatului. Pe ici-colo, Coldea ne spune și cine va fi. Este evident că va activa tot în zona dezvoltării culturii de securitate, absolut necesară pentru țară și cetățenii săi. Unde anume ? Vom afla.

Cine va fi Florian Coldea mâine ? După unele indicii din acest comunicat, „mâine” Florian Coldea va fi o persoană care va răspunde celor care au comis dezinformări cu privire la adresa sa și a SRI, va răspunde celor care au dezlănțuit campania media de linșaj a lui și a serviciului.

În ultima perioadă am fost evocat și invocat excesiv în spațiul public. Alegații defăimătoare, acuzații grave și speculații dintre cele mai diverse incluzând numele meu au invadat canalele media. S-a intensificat un scandal de proporții care a afectat atât imaginea mea cât și, mai ales, activitatea instituției.

...

Mi-am servit țara cu demnitate și patriotism. Onoarea unui militar cu idealuri mult mai înalte decât beneficii meschine nu poate fi pătată cu 'realități confecționate' și elemente scoase din context.

Celor care s-au grăbit să creadă sau să amplifice neadevăruri flagrante difuzate în trecut sau mai recent, până la data de 18 ianuarie 2017, le reiterez faptul că am înțeles miza, iar aceasta este cu mult mai mare și mai profundă decât compromiterea activității mele. Îmi rezerv dreptul de a oferi răspunsuri și clarificări adecvate, precum și elemente factuale relevante despre aceste aspecte și multe altele, la un moment dat.

Dincolo de numele meu, pe care ancheta internă și adevărul l-au reabilitat, consider că această serie de atacuri și acuzații defăimătoare riscă să afecteze grav spiritul instituției și, implicit, buna funcționare a acesteia. Din considerație și respect față de toată activitatea trecută, față de performanța înregistrată, față de statura consolidată a ceea ce reprezintă astăzi SRI în comunitatea euroatlantică de intelligence, față de munca și eforturile colegilor mei, nu am putut îngădui ca acest lucru să continue.

...

Trecerea în rezervă nu modifică nimic din determinarea mea de a servi în continuare statul român, de a contribui din rolul meu viitor la prezervarea a tot ceea ce am reușit să construim în ultimii 12 ani. Criticilor mei, ale căror afirmații le-am considerat adesea constructive, le transmit că, lipsit de constrângerile statutului și uniformei militare, voi avea, în viitor, libertatea de a vorbi, de a mă exprima public, în baza expertizei profesionale acumulate și cu buna-credință care m-a ghidat întotdeauna. Aleg să fac acest lucru pentru a contribui astfel la dezvoltarea culturii de securitate, atât de necesară pentru România și cetățenii ei în contextul evoluțiilor mediului securitar, al tranformărilor și multiplicărilor amenințărilor hibride, al realității cadrului legislativ și al condiționărilor tehnologice relevante la nivelul întregii societăți.

Sunt câteva elemente care ar trebui să dea de gândit celor care au plătit, celor care gândit și celor care au dus linșajul mediatic la bun sfârșit. Pot accepta ideea că aceștia nu vor înțelege foarte bine despre ce este vorba, mai ales când este vorba despre onoarea militarului, însă ar trebui să fie foarte, chiar foarte atenți la ce va face militarul bine pregătit. Iar Coldea este un militar care are onoare și este și al naibii de bine pregătit.

Primul lui obiectiv a fost atins. Onoarea lui de militar, numele lui au fost reabilitate de colegii săi. Orice militar știe că numele și onoarea au valoare față de colegii din jur și nu are nevoie de acceptul sau aprobarea unora din afara sistemului. Cât privește pe Florian Coldea, el nu are nevoie de „reabilitarea” aprobată de jurnaliști sau tot felul de politicieni. Jurnaliștii și politicienii nu reprezintă partea cea mai onorabilă a societății ! Din nefericire. Iar cei care ar putea fi considerați onorabili sunt atât de puțini încât populația nu îi mai vede. Iar doar ce acești jurnaliști și politicieni eclipsați avem nevoie.

Al doilea obiectiv al lui Coldea a fost atins. Este considerat un om util societății ca înalt specialist în intelligence. Ca atare, viitorul i-a devenit previzibil. Iar comunicatul tocmai ne anunță că este mulțumit de situația lui. Este foarte important pentru a înțelege alte elemente ale comunicatului.

În interesul instituției în care a servit, în interesul țării, va răspunde unor acuzații și va clarifica unele aspecte la un moment dat, ba va face și mai mult având în vedere că a înțeles de ce a fost ales ca țintă pentru atacul asupra SRI ! Ei bine, eu cred că a convenit cu SRI asupra detaliilor pe care le va prezenta presei în următoarea perioadă de timp, au convenit că să întindă „elasticul”. Mai cred că el și cei din SRI care „vor sta deoparte”, au făcut o evaluare cât mai aproape de rezultatul urmărit privind declarațiile lui ulterioare. Ca atare, cei care au finanțat, au organizat și au dus campania de linșaj împotriva SRI prin folosirea persoanei Coldea ar cam trebui să se gândească foarte serios la viitorul lor. SRI a ieșit elegant din scenă, Coldea a ieșit elegant din scenă ba, mai mult, va fi un actor important în războiul SRI cu terorismul media practicat de patronii de presă, așa-numiții jurnaliști și politicienii care au participat activ la atacurile împotriva SRI.

Foarte frumos spune Coldea spre final: le transmit că, lipsit de constrângerile statutului și uniformei militare, voi avea, în viitor, libertatea de a vorbi, de a mă exprima public, în baza expertizei profesionale acumulate și cu buna-credință care m-a ghidat întotdeauna. Eu îmi permit să fiu mai plastic. Este o atenționare de genul: pauza s-a terminat, capul la fund !

Politic, mă gândesc că această declarație poate fi considerată ca fiind anunțul eșecului PSD și ALDE de a „înspăimânta”, de a „pune piciorul pe grumazul” SRI, de a captura SRI în folosul lor politic.

Și totuși, regulile ORNISS sunt clare.

Mda. Luând în considerare un semi-angajament luat mai înainte, cu acest articol intru în categoria „numai pe ăsta cât este cald”. Nu sunt perfect și am o stare de satisfacție.

Cătălin Predoiu a luat în serios nominalizarea doamnei Sevil Shhaideh de către PSD. A luat în serios și discuțiile purtate în presă și pe Facebook și nu numai și a „scormonit” avocățește reglementările în vigoare. Așa a ajuns la ORNISS și a pus o postare cu reglementările instituției privind secretele NATO. Concluzia lui ?

Cititi litera d) de la suplimentare. E vorba de LEGE, nu de politica. Legea romana.

Iar litera d) de la suplimentare sună așa:

Factorii suplimentari ce trebuie analizaţi numai pentru titular:

... 

d) dacă poate fi supus la presiuni din cauza rudelor sau a persoanelor apropiate, care ar putea genera o vulnerabilitate exploatabilă de către serviciile de informaţii străine ale căror interese sunt ostile pentru interesele de securitate ale NATO şi/sau ale ţărilor membre şi partenere.

Trebuie să atrag atenția că se referă strict la posibilul titular al postului și nu la soțul acesteia !

Pentru că la soțul doamnei, Akram Shhaideh, sunt o serie de lucruri care bat la ochi, mai ales celor care au o anume instrucție privind securitatea națională. Plecând de la serviciul prestat în guvernul Sirian timp de 20 de ani, ajungând la faptul că este un susținător fervent al regimului Assad și al acțiunilor acestuia atât pe teritoriul Siriei, cât și în relațiile internaționale, culminând cu acceptul și încurajarea crimelor lui Bashar Al-Assad împotriva propriului popor. Akram Shhaideh are toate ingredientele necesare calificării ca persoană anti-democratică, extremistă.

Relațiile lui de prietenie cu prietenii soției nu sunt nici liniștitoare și nici nu pot constitui garanții de securitate. Dimpotrivă, îi pune pe politicienii care în aceste zile i-au luat apărarea în discuție cu privire la nivelul lor de sinceritate și loialitate față de România !

Pentru că factorii conjuncturali nu sunt eliminați la analizele de securitate, chiar dacă sunt acceptați ca o stare normală în diferitele forme ale societăților umane, trebuie ținut cont și de cultura islamică și relațiile între membrii familiei islamice. Nu sunt mai speciale ca relațiile din alte culturi religioase însă este obligatoriu să se țină cont de ele mai ales în situații de acest gen în care riscul este mai ridicat.

Cât privește golăniile susținătorilor PSD, ALDE și alte formațiuni politice și compararea cu soții/soțiile altor politicieni din România ar fi bine să le dăm peste nas. Siria nu este nici Franța, nici Marea Britanie, nici Germania și nici o altă țară membră a UE și/sau NATO. Siria este de partea cealaltă a baricadei. Siria este împotriva umanității ! Siria și guvernul ei sunt subiecte ale dreptului internațional privind încălcarea grosolană a dreptului la viață. Regimul din Siria continuă să ucidă, extrajudiciar, pe cei care nu îl mai doresc pe Bashar Al-Assad ! Informații recente confirmă faptul că militarii regimului sirian au comis deja execuții în plină stradă în Alep-ul abia cucerit !

Nu am nici o problemă cu omul Sevil Shhaideh. Nici că este femeie (chiar mă bucur că o femeie poate deveni prim-ministru al României), nici că este turcoaică (foarte bine, turcii sunt parte a procesului de formare a statului român, Moscheia Carol I din Constanța stă mărturie !), nici că este musulmană. Am însă o problemă cu anturajul ei din momentul în care s-a căsătorit cu acest Akram Shhaideh, devenit cetățean român cu sprijinul PSD !

Reglementările ORNISS sunt clare. Trebuie doar aplicate. Iar infractorul Liviu Dragnea trebuie tras la răspundere pentru acest risc major la securitatea națională pe care îl promovează golănește.

Nu cred că vrea un război politic sau un conflict inutil !

Agerpres. Dragnea: Președintele o va nominaliza pe Shhaideh, pentru că nu cred că vrea un conflict inutil

Suntem în plină „luptă” a puterilor politice. Noul „stăpân” al celor care au votat PSD și ALDE vrea să se impună în fața Președintelui Klaus Iohannis. Are cu ce.

Infractorul Liviu Dragnea a ajuns să dețină puterea politică în România, mai puțin în ceea ce privește puterea Președintelui țării. Dar, infractorul nărăvit la putere, are tupeu. Îl somează pe Președintele Klaus Iohannis să facă ce îi cere el, infractorul Liviu Dragnea, sub amenințarea unui vot parlamentar dominat de alți infractori și persoane cu probleme penale care nu au de gând să piardă libertatea. Prin alegerea lor în Parlament au ajuns la „țâța vacii” care le dă imunitate. O imunitate care va împiedica începerea urmăririi penale împotriva celora care au comis fapte imputabile penal pe timpul guvernărilor de până acum dar și împiedicarea procurorilor de a dispune măsuri procesual-penale de asigurare a bunului mers al justiției în cazul acelora care sunt urmăriți penal sau inculpați. Și sunt în Parlament cam un sfert dintre parlamentari cu astfel de probleme, bașca cei care sunt deja condamnați definitiv !

Infractorul Liviu Dragnea, ales Președinte al Camerei Deputaților - o adevărată rușine națională -, a făcut o propunere de prim-ministru care capătă caracter de risc major pentru România prin soțul dnei. Sevil Shhaideh, Akram Shhaideh, fost oficial guvernamental sirian, cetățean român din 2015, aprig susținător al Președintelui Siriei Bashar Al-Assad, postac pro-Bashar și pro-acțiunile guvernului din Siria, aprig critic al statelor cu care România este aliată !

Cum o dai, cum o întorci, dna Sevil Shhaideh va avea acces la secrete de importanță deosebită iar unele dintre acestea vor fi de nivel NATO sau UE, nu mai spun de cele care privesc România. Secrete care nu pot fi puse la dispoziția unor străini. Iar Akram Shhaideh este încă un străin, chiar dacă și-a luat și cetățenie română. Mai mult, este un fidel al Guvernului din Siria, guvern care este sancționat de toate statele membre ale Uniunii Europene, deci și România. Este plauzibilă ideea că prin această nominalizare, infractorul Liviu Dragnea pune asupra României un risc major de securitate națională. Este posibil ca date secrete care privesc acțiunile NATO, UE sau România să ajungă în Rusia, țara care sprijină pe Bashar Al-Assad și în Iran ! Nu mai spun de aliatul lui Bashar Al-Assad care este declarat ca organizație teroristă, Hezbollah. Este un mare risc de securitate care nu trebuie tratat cu superficialitate.

Înțeleg că susținătorii PSD și ALDE nu au nici o problemă cu cele de mai sus. Ar trebui să mă mir ? Nu cred. Ei merg până acolo încât susțin o măsură de suspendare a Președintelui Iohannis pentru că nu dă țara pe mâna inamicilor ei ! Aberant ! Tocmai ei, cei care au clamat românismul și ortodoxismul cu atâta violență în campania electorală !

Indiferent ce promisiuni va face dna Sevil Shhaideh, nu se poate neglija faptul că are ca soț pe Akrim Shhaideh, că acesta postează violent pe rețelele de socializare în favoarea lui Bashar Al-Assad, că are legături cu guvernul sirian, că are interese patrimoniale în Siria, că religia de care aparține obligă femeia la supunere față de soț.

Ce vrea de fapt infractorul Liviu Dragnea ? În afara dorinței bolnave de a avea puterea toată ?

Legând declarațiile lui de la desemnare, precum și declarațiile aliatului său Tăriceanu, cu privire la modificări ale Constituției, ale legilor „nedrepte” dar și a raporturilor dintre instituțiile statului, nu cumva și măsurile de protecție ale statului român vor fi modificate iar România va deveni un stat slab ? Din moment ce toate problemele statului vor fi sub controlul celor doi aliați, infractorul Liviu Dragnea și inculpatul Tăriceanu, celelalte puteri ale statului vor fi doar de panoplie.

Să gândim în abstract un guvern condus de Sevil Shhaideh. SRI comunică starea de risc. ORNIS nu îi dă dreptul la un nivel mai mare decât are acum de acces la informații secrete. NATO își ia măsuri de siguranță și primul-ministru al României este exceptat de la informații NATO. La ședința de Guvern, primul ministru vrea ceva iar ministrul apărării, al internelor sau cel de la externe îi spun că nu se poate. Nici nu pot să îi dea explicații. Pentru că și explicația „NATO este împotrivă” este o deconspirare a unui secret. Care poate pleca, bine merci, prin relațiile de familie acolo unde nu ar trebui să ajungă.

Absurdă situație generată de infractorul Liviu Dragnea. Culmea, susținută de inculpatul Tăriceanu, fost prim-ministru ! Cum va putea prim-ministrul Sevil Shhaideh să discute la întrunirile instituțiilor europene din moment ce ea nu are acces la toate informațiile ? Cum dracu a gândit infractorul Liviu Dragnea această desemnare ? Ce naiba are în capul ăla plin de fumuri ?

Parlamentarii europeni au cerut și vor mai cere o cooperare mai strânsă în domeniul apărării.

Un articol interesant și ușor de înțeles pe site-ul PE accentuează preocuparea parlamentarilor europeni pentru o UE mai puternică. Evident, fără a slăbi NATO ci pentru a completa sistemul de securitate și apărare european, al UE, acolo unde NATO nu intervine.

Sunt susținătorul unei astfel de idei și sper ca după ani și ani de zile de „târguială” și de „clarificări” politice, toți factorii de decizie ai UE dar și parlamentele naționale să accepte că UE trebuie să facă mai mult pentru apărarea UE și a statelor membre și pentru securitatea UE.

Pun articolul pe blog.

„O cooperare mai puternică în domeniul apărării s-a aflat pe agenda statelor membre ale UE în ultimul timp și a fost, de asemenea, un subiect proeminent al sesiunii plenare din luna noiembrie. Deputații s-au alăturat vocilor care îndeamnă țările UE să aloce 2% din PIB pentru apărare și solicită, de asemenea, o serie de inițiative comune la nivelul UE.

Contextul îl reprezintă o deteriorare a securității în Europa și în jurul său, iar noua administrație din SUA ar putea fi reticentă în sprijinirea securității Europei cu ajutorul NATO. Aflați mai multe detalii în video-ul nostru pe acest subiect.

Europa se confruntă cu amenințările din Rusia, războiul civil din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, terorismul, imigrația etc. Nicio țară nu poate face față singură acestor presiuni și trebuie să-și intensifice atât securitatea internă, cât și apărarea externă.

Acest lucru este susținut și de opinia publică. Două treimi (66%) dintre cetățenii UE ar dori ca UE să intervină mai mult în politica de securitate și apărare decât în prezent, arată datele din Eurobarometru 85.1.

NATO

Eurodeputații recomandă alocarea a 2% din PIB pentru apărare, crearea unor forțe multinaționale și un cartier general UE pentru comanda și gestionarea operațiunilor de criză. De asemenea, eurodeputații cer o revizuire substanțială a Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC), pentru a permite UE să acționeze acolo unde NATO nu o face.

Aceste inițiative nu au ca scop să slăbească NATO, dimpotrivă. „De asemenea, NATO are ca scop promovarea și apărarea valorilor care ne-au adus împreună în UE”, a punctat raportorul privind rezoluția PESC Ioan Mircea Pașcu (S&D, RO). Raportul dumnealui pe această temă a fost adoptat miercuri de Parlament.

Ce urmează?

În luna decembrie, în sesiunea plenară, este de așteptat ca europarlamentarii să vorbească din nou despre solicitările lor, în contextul în care discută pregătirile pentru Consiliul European. Summit-ul UE din 15 și 16 decembrie va aborda consolidarea cooperării UE în materie de securitate externă și de apărare.
REF. : 20161118STO51800”

Video-ul recomandat se poate viziona accesând link-ul pus de mine la început.

Apărarea, în sensul restrâns, nu se poate realiza cu eficiență fără a avea un sistem de securitate corespunzător. Iar la acest capitol, al securității, statele europene stau bine sau mai puțin bine la nivelul fiecărui stat însă la nivelul Uniunii Europene situația este nesatisfăcătoare. Chiar dacă structurile de securitate ale statelor membre ale UE colaborează între ele, chiar dacă structurile de ordine publică cooperează între ele, chiar dacă justițiile europene colaborează între ele nu există o abordare unitară iar asta înseamnă că securitatea europeană este slabă. Dacă vrem ca UE să fie mai mult decât un spațiu fără taxe vamale la trecerea mărfurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor peste frontieră, atunci trebuie să începem să ne construim o securitate și o apărare în comun.

Încă un pas. România participă cu forțe militare la Coaliția Globală împotriva Statului Islamic.

Ash Carter, Secretarul de stat al apărării SUA îl întâmpină pe Mihnea Moțoc, ministrul apărării din România la Reuniunea ministerială a Coaliţiei Globale anti-ISIL⁄DAESH. Imagine preluată de la MApN.

Ministerul Apărării a dat și un comunicat privind rezultatul acestei Reuniuni Globale. Îl preiau și îl pun mai jos. Fac precizarea că România face un nou pas în direcția integrării în comunitatea internațională pro-Atlantică, un pas care însă ține cont de capacitatea actuală a României de a se implica. MApN contribuie cu un număr de 50 de instructori militari pentru forțele de securitate irakiene. De fapt, aici este vorba și despre acceptul Irakului privind forțele militare străine pe care le acceptă ca sprijin.

Pun mai jos comunicatul.

COMUNICAT NR. 210 
Data: 22.07.2016 

Reuniunea ministerială a Coaliţiei Globale anti-ISIL

Ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc, a participat, în zilele de 20 și 21 iulie, la Washington, D.C., la Reuniunea ţărilor contributoare la Coaliţia Globală anti-ISIL/DAESH la nivelul miniştrilor apărării şi de externe, condusă de Statele Unite ale Americii.

În prima zi, ministrul Motoc a luat parte la reuniunea miniştrilor apărării din statele membre ale Coaliţiei care contribuie la operaţiile din Irak şi Siria, iar în cea de-a doua, 21 iulie, a participat, alături de şeful diplomaţiei, Lazăr Comănescu, şi de ambasadorul României în SUA, George Cristian Maior, la sesiunea comună a miniştrilor apărării şi de externe, găzduită de secretarul de stat John Kerry şi secretarul apărării Ashton Carter. 

Pe parcursul discuţiilor, au fost condamnate cu fermitate atacurile teroriste comise de ISIL/DAESH împotriva populaţiei civile, atât în statele din Orientul Mijlociu, cât şi în statele europene şi SUA şi a fost exprimat sprijinul politic din partea statelor membre pentru continuarea acţiunilor Coaliţiei, pentru contracararea acestei mişcări jihadiste transnaţionale. În context, au fost evaluate eforturile de combatere a ISIL/DAESH şi a stadiului progreselor realizate pe linia stopării acţiunilor organizaţiei teroriste. De asemenea, au fost analizate provocările viitoare în sensul accelerării măsurilor de combatere a ISIL/DAESH, precum şi stabilizării zonelor eliberate de sub ocupaţia organizaţiei teroriste. 

De asemenea, a fost subliniat rolul important al NATO în cadrul procesului de consolidare a capacităţii de apărare irakiene prin intermediul pachetului de capabilităţi dedicat acestei ţări, precum şi din perspectiva utilizării avioanelor AWACS ale Alianţei Nord-Atlantice în sprijinul forţelor Coaliţiei de luptă împotriva ISIL/DAESH.

Ministrul Motoc a reiterat susţinerea României pentru acţiunile comunităţii internaţionale, destinate să asigure integritatea şi suveranitatea teritorială a Irakului în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional. România va participa în anul 2016, la demersurile Coaliţiei Globale, cu un efectiv total de până la 50 de militari, destinat activităţilor de instruire şi consiliere a forţelor de securitate irakiene.

Secţia Presă

Mândria națională ar spune că este puțin. Rațiunea națională spune că este suficient pentru că mai mult nu înseamnă și mai bine. Lăsăm emoțiile deoparte și judecăm rațional, în interes național. Participarea României cu cei 50 de instructori militari, peste alte participări naționale cu caracter militar și polițienesc în zonele de interes pentru comunitatea internațională, confirmă angajamentul de contributor la efortul internațional de securitate stabilit prin Strategia Națională de Securitate.

Declarația Comună UE-NATO este un mare pas înainte.

Las la o parte speculațiile și lipsa unor informații în presă privind elementele Declarației Comune semnată de Uniunea Europeană și NATO. La NATO am găsit Declarația Comună și mă folosesc de ea pentru a evidenția principalele elemente, elementele de substanță care vor face parte din viața noastră în viitor, mai mult decât cred unii sau alții.

Din când în când voi face unele legături cu evenimente care au avut deja loc și care pot fi considerate ca având o importanță mai mare sau mai mică în context.

Este evident că în Declarația Comună se face precizarea că aceste parteneriat va fi axat pe o deschidere reciprocă deplină cu respectarea autonomiei și a procedurilor de luare a deciziilor din fiecare organizație fără a aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și de apărare a oricăruia dintre membrii noștri. Asta este bine. Este bine și este și un semnal că UE va avea propria politică de securitate și apărare. Iar gândul mă duce la Strategia Globală a UE privind politica externă și de securitate prezentată de Federica Mogherini și aprobată de Consiliul European imediat după Brexit. După prezentarea Strategiei, declarațiile oficialilor din statele membre ale UE s-au pliat pe acest document politic deosebit de important.

Astăzi, comunitatea euro-atlantică se confruntă cu provocări fără precedent care emană din sud și est. Cetățenii noștri cer să folosim toate căile și mijloacele disponibile pentru a răspunde acestor provocări, astfel încât pentru a spori securitatea lor.

A fost definit clar spațiul geografic din care vin amenințările. Este deosebit de important acest aspect, pentru că toate măsurile care se vor lua vor avea ca motivație geo-politică spațiul de unde vin amenințările. Pentru noi, amenințările vin dinspre est. Iar în est avem Rusia. La fel este pentru Polonia, pentru Lituania, Letonia și Estonia. Nu sunt scutite de riscuri Germania, Danemarca sau Norvegia. Suedia și Finlanda nu sunt state membre NATO însă această Declarație Comună le face beneficiare ale eforturilor NATO pentru că sunt state membre ale UE. Uniunea Europeană își va forma propriile forțe militare care, fără a încălca vreun Tratat NATO-Rusia, vor putea participa, sub stindardul UE, la acțiuni de instruire și perfecționare a colaborării militare pe teritoriul celor două state cu armatele celor două state. Rusia a tot amenințat că intrarea Finlandei în NATO îi va obliga să ia „măsuri în consecință” - o amenințare mai directă nu există -, dar acum nu mai are ce protesta. Uniunea Europeană este cea care va fi prezentă, militar, pe teritoriul celor două state și nu NATO. Acesta este un răspuns la speculațiile de politică externă ale Rusiei.

UE și NATO convin să lucreze la un alt nivel,  mai ridicat decât până acum. În interesul statele membre ale NATO și UE. În plus, pentru că un sprijin al NATO acordat „vecinilor noștri” - Ucraina, Georgia, R. Moldova -, pentru că R. Moldova este și stat neutru (!), se convine că acești vecini vor fi sprijiniți să își apere suveranitatea, integritatea teritorială și independența, vor fi sprijiniți să continue eforturile de reformă astfel încât capacitatea lor de a se apăra să crească.

Cooperarea UE-NATO are niște urgențe care vor fi materializate în cel mai scurt timp. Atât de către statele membre, luate în parte, cât și de către organismele de conducere ale celor două organizații. Fac o traducere aproximativă cât mai aproape de un sens corect în limba română.

• Impulsionarea capacităților organizațiilor de a contracara amenințările hibride, pe baza unor analize comune, prevenirea și depistarea precoce, prin schimbul de informații în timp util și, în măsura în care este posibil, schimbul de informații între personalul celor două organizații; cooperarea privind comunicarea strategică și de răspuns. Dezvoltarea unor proceduri coordonate prin intermediul experților vor contribui în mod substanțial la punerea în aplicare a eforturilor noastre.
• Lărgirea și adaptarea cooperării operaționale, inclusiv pe mare, inclusiv pentru combaterea migrației, prin partajarea sporită a conștientizării situației maritime precum și o mai bună coordonare și consolidare reciprocă a activităților noastre în Marea Mediterană și în alte părți.
• Extinderea coordonării noastre privind securitatea cibernetică în domeniul apărării, inclusiv în contextul misiunilor noastre și pe timpul operațiunilor, exercițiilor și pentru educația și formarea specialiștilor.
• Dezvoltarea unor capabilități coerente, complementare și interoperabile de apărare ale statelor membre ale UE și a aliaților NATO, precum și elaborarea unor proiecte multilaterale.
• Să faciliteze o industrie de apărare mai puternică și o mai intensă cercetare în domeniul apărării și al cooperării industriale în Europa și peste Atlantic.
• Să intensifice coordonarea noastră prin exerciții, inclusiv hibride, prin dezvoltarea ca prim pas a unor exerciții coordonate împreună pentru 2017 și 2018.
• Crearea unei capacităti de apărare și securitate și pentru a favoriza capacitatea de rezistență a partenerilor noștri din est și sud într-un mod complementar prin proiecte specifice într-o varietate de domenii pentru țările beneficiare, inclusiv prin consolidarea capacității maritime.

Cu scuzele de rigoare pentru traducerea acestui text însă am încredere în faptul că am prins bine ideile.

Urgențele convenite sunt lămuritoare. Ele reflectă mai mult decât ce este scris mai sus. Urgențele convenite trebuiesc rezolvate, puse în operă de organisme similare ! Această Declarație Comună spune, printre rânduri, că Alianța Nord-Atlantică (NATO) va avea ca partener în Uniunea Europeană un organism militar similar sau cât mai aproape de competențele personalului NATO. Este foarte important de reținut acest aspect pentru că de el se leagă următoarele acțiuni ale UE și NATO în spațiul european, în limitele pe care le are Uniunea Europeană în Europa.

Este mai mult decât evident că elementele de cooperare enunțate mai sus sunt între comandamente și forțe militare aflate în coordonarea NATO și comandamente și forțe militare aflate în coordonarea Uniunii Europene - exclusiv a Uniunii Europene ! Astfel, în teritoriul Uniunii Europene, în spațiul geografic de interes al Uniunii Europene, vor fi prezente forțe ale NATO din țările care nu sunt membre ale Uniunii Europene, cum sunt SUA, Canada, Norvegia. Pentru Suedia și Finlanda, state care nu sunt membre NATO există acum posibilitatea, prin intermediul Uniunii Europene, a colaborării cu forțele NATO fără a mai exista tot felul de „interdicții” declarate până acum de Rusia.

Foarte importantă, pentru noi cel puțin, este „urgența” privind facilitarea industriei de apărare în Europa și dezvoltarea cercetării în domeniul apărării și al cooperării industriale. Eu sper că România va fi parte a acestei urgențe, este una din urgențele care oferă statelor care participă posibilități mari în propria dezvoltare economică, științifică, tehnică. Și, să îmi fie cu iertare, „banul este laș și fuge de acolo unde nu poate fi apărat”. Iar noi pentru a-l avea și a-l pune să producă, trebuie să îi garantăm că avem cu ce și cum să îl apărăm în timp ce el aduce plus-valoare și bogăție.

Să nu uităm de „securitatea cibernetică în domeniul apărării” la care România este, deja, un partener credibil fiind, din partea NATO, statul care sprijină Ucraina să își îmbunătățească propria securitate. Partea română și-a terminat treaba. Urmează ca Ucraina să facă un efort să preia sistemul construit de specialiștii români și să îl folosească. Este absolut normal că România și prin ea NATO și UE vor continua să sprijine Ucraina și nu doar Ucraina în domeniul apărării cibernetice.

Ultimul paragraf din Declarația Comună ne spune că aceste urgențe vor avea urmări imediate. Ca atare, noi, aici în România, va trebui să ne pregătim pentru a fi capabili să participăm cât mai intens la programele ce se vor stabili.

• Cooperarea în aceste domenii reprezintă o prioritate strategică. punerea în aplicare rapidă este esențială. Serviciul European de Acțiune Externă și Statului Major Internațional al NATO, împreună cu serviciile Comisiei, după caz, se va elabora opțiuni concrete de punere în aplicare, inclusiv a mecanismelor de coordonare a personalului corespunzătoare, care urmează să fie prezentat la noi și consiliile noastre respective până în decembrie 2016. Pe partea UE, înalt Reprezentant / vicepreședinte al Comisiei va conduce și coordona acest efort.

Clar. Obiectivele României la acest summit sunt incluse în textul acestei Declarații Comune. Sunt prinse în urgențele de mai sus. Cooperarea la Marea Neagră are deja două viziuni: una română, care privește doar exerciții comune și schimb de experiență și una turcă care privește crearea unei grupări navale la Marea Neagră a NATO. Urmează ca în toamnă să se accepte una dintre cele două viziuni. Ultima urgență din pachetul convenit în Declarația Comună permite oricare dintre variantele de mai sus. Au și susținerea SUA.

Pentru noi, România, acest summit se anunță foarte bun. Baza de la Deveselu trece în subordinea NATO, sistemul NATO cu avioane de supraveghere Awacs va fi funcțional în Turcia (România fiind beneficiar direct !), brigada română care se va transforma într-o brigadă internațională NATO s-a aprobat, în România vor fi aduse mai multe mijloace de luptă „grele” pentru a sprijini descurajarea și, de ce nu, prin această Declarație Comună, R. Moldova devine un beneficiar direct, cele două organizații dând R. Moldova garanția că va fi sprijinită în continuare și chiar apărată (dacă situația o va impune) împotriva unei agresiuni „din est”.

Nu a durat mult. Mesajele lui Putin au fost auzite ! Germania este deranjată de NATO ?

Ca să fiu sincer, nu mă așteptam la o reacție atât de rapidă din partea „unor” state europene.

Ieri și alaltăieri am văzut reacții la bulgari. Nu vrem flotilă militară în fața apelor noastre, iar cât privește apărarea frontierelor maritime împotriva imigranților, noi, bulgarii, ne putem face treaba singuri, fără sprijinul românilor.

Astăzi, Agerpres îmi spune că Frank-Walter Steinmeier, ministrul de externe al Germaniei s-a răsculat împotriva NATO.

„Ceea ce ar trebui să evităm azi este să inflamăm situația cu strigăte războinice și zăngănit de săbii”, a spus ministrul criticând desfășurarea de forțe NATO în apropierea frontierelor Rusiei !

„Cine crede că se creează mai multă securitate în alianță cu parade simbolice de tunuri, în apropierea frontierelor în est, se înșeală”, a mai spus el criticând alocarea unor forțe NATO pe teritoriul fiecărui stat baltic și în Polonia.

Știu că Germania este una dintre țările care a avut cel mai mult de suferit din cauza întreruperii relațiilor economice și politice cu Rusia. Mai știu de declarații ale diplomaților germani care recomandă insistent ca sancțiunile să își reducă intesitatea, ca statele europene să ... accepte o stare de fapt (raptul Crimeii !), că prin mai buna colaborare și conlucrare cu Rusia se va salva pacea în Europa și tot felul de astfel de idei.

Toți știm că Germania a dorit o relație specială cu Rusia drept urmare a încercat să își facă propria conductă de gaze conectată la rezervoarele ruse. O conductă care să ajungă doar în Germania.

Are ministrul german vreo treabă cu celelalte state din Europa, din Uniunea Europeană și membre NATO amenințate direct de Rusia ? Se pare că nici în cot nu îi doare pe germani. Relația lor specială cu Rusia le asigura o parte din materia primă cu care se dezvoltau economic în mod accelerat. Nu mai vine materia primă, din relația privilegiată cu Rusia, trebuie căutată în altă parte, alte condiții de obținere, alte cheltuieli bașca dilema privind ce va alege mai târziu: slănina de la ruși sau brânza din altă zona a lumii. Rusia este colea, la capăt de mare, ceilalți pot fi peste ocean.

Dacă această declarație este și poziție oficială a Germaniei, atunci avem o mare problemă. Țara cea mai bogată a UE, cea mai dinamică economic este interesată doar de afacerile ei și nu are treabă cu amărăștenele state din Europa centrală și de est. Ce solidaritate, ce interese comune ? De unde până unde apărare comună ? Împotriva Rusiei se pare că în nici un caz. Astfel, Germania se pare că se alătură altor state, cum ar fi Franța, Italia, Grecia ! Dacă Rusia atacă un stat baltic sau pe toate trei, nu este exclus să vedem cum Germania se face că nu vede.

Oare pentru ce a acceptat Germania extinderea UE ? Doar pentru extinderea și securizarea piețelor acestor state pentru produsele ei ? Un fel de monopol ? Cât privește aderarea lor la NATO, ei, aici este o treabă și mai interesantă. Fiind frontierele NATO cât mai departe de frontierele fizice ale Germaniei, eforturile pentru apărare ale Germaniei pot fi reduse - luptă alții pentru securitatea ei. Situația de astăzi din Europa centrală și de est a obligat Germania la suplimentarea forțelor sale militare cu 10.000 de militari, la achiziția pentru aceștia a mijloacelor de luptă necesare, la care se mai adaugă 4.000 de personal contractual pentru a asigura logistica trupelor. Zăngănitul de săbii NATO din est a forțat Germania să bage bani în apărare, obligă Germania să conștientizeze că are obligații de care a încercat mai mereu să scape.

Nu îmi palce această ieșire a oficialului german. Pur și simplu este ca un scuipat în capul meu, cetățean din estul Europei.

Sănătatea, prioritate națională. O problemă de securitate națională. Ședința CSAT la final.

S-a terminat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. S-a discutat și despre sistemul de sănătate. În ansamblul său, după cum reiese din declarația Președintelui Iohannis de mai jos. O abordare integrală. O abordare care obligă la reformă, care impune reformă, care va duce la schimbare.

Foarte importantă este și avizarea Strategiei Militare a României. Este foarte important scopul pe care România și-l propune prin această strategie: „Pornind de la potenţialele riscuri şi ameninţări identificate la adresa securităţii României, Strategia stabileşte misiunile Armatei României şi nivelul militar de ambiţie, pentru a căror îndeplinire trebuie constituite, dezvoltate şi menţinute capabilităţi credibile, dar şi sustenabile”.

Conceptele folosite vor fi urmate de programe guvernamentale care vor antrena toate domeniile vieții sociale, economice și politice. Nu mai spun de alocarea bugetară care va trebui să permită conceptelor să prindă viață. O Armată puternice va permite României să ofere securitate în spațiul Europei de sud-est, cu o atenție deosebită la R. Moldova și la vecinul nostru Ucraina.

15:00 | 27 mai 2016

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut vineri, 27 mai a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă, la finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei de presă:

„În cadrul şedinţei de astăzi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-au luat decizii importante privind securitatea naţională.

Temele incluse pe agendă şi analizate de către membrii Consiliului au vizat atât proiecte prevăzute în Programul de activitate a Consiliului pe anul în curs, cât şi unele problematici de actualitate, în concordanţă cu dinamica şi realităţile interne şi internaţionale, cum a fost, de exemplu, tema sănătății, pe care am inclus-o suplimentar.

A fost un moment important, dat fiind faptul că o parte dintre deciziile Consiliului au urmărit consolidarea prevederilor Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, document de orientare strategică în baza căruia Consiliul Suprem de Apărare a Ţării asigură organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă, în conformitate cu Constituția României.

O primă temă dezbătută de către Consiliu a reprezentat-o analiza şi avizarea Strategiei Militare a României. Documentul transpune în practică politica de apărare şi securitate naţională, definind cadrul de dezvoltare a organismului militar pentru apărarea armată a ţării în context aliat, având la bază prevederile Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, ale Cartei Albe a Apărării şi ale documentelor NATO şi ale Uniunii Europene.

Pornind de la potenţialele riscuri şi ameninţări identificate la adresa securităţii României, Strategia stabileşte misiunile Armatei României şi nivelul militar de ambiţie, pentru a căror îndeplinire trebuie constituite, dezvoltate şi menţinute capabilităţi credibile, dar şi sustenabile.

O altă decizie pe care am luat-o astăzi în şedinţa Consiliului a fost aprobarea Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă.
Scopul Programului este de a asigura capabilităţile necesare Armatei României pentru promovarea intereselor naţionale şi protejarea acestora în faţa riscurilor şi ameninţărilor curente, în dezvoltare şi în perspectivă, precum şi îndeplinirea angajamentelor internaţionale în planul securităţii şi al apărării.
S-a concluzionat că demersurile viitoare ale Ministerului Apărării Naţionale pentru implementarea măsurilor stabilite în Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 impun respectarea Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare la 2% din PIB.

În aceeaşi ordine de idei, Consiliul a aprobat forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, conduse de NATO, Uniunea Europeană, ONU şi OSCE în 2017. Armata României va putea participa cu 1.401 militari şi civili. Iar în ceea ce priveşte Ministerul Afacerilor Interne, forţele puse la dispoziţie pentru misiuni în afara teritoriului naţional în anul 2017 sunt în număr de 783 militari și polițiști, care vor putea fi dislocaţi în teatrele de operaţii.

Tot în şedinţa de astăzi, Consiliul a aprobat liniile generale de mandat ale României la Summitul NATO de la Varşovia, care va avea loc pe 8 și 9 iulie 2016, cu menţiunea ca acestea să fie actualizate şi adaptate, în funcţie de negocierile din Alianţă şi, evident, de evoluţiile situaţiei internaţionale.

În cadrul şedinţei Consiliului am analizat şi aprobat Raportul Ministrului Energiei privind stadiul şi evoluţia Proiectului Unităţile 3 şi 4 de la Centrala Cernavodă, stabilind că acesta reprezintă un proiect prioritar de investiţii pentru România, care va asigura creşterea cotei energiei nucleare la 30 sau chiar 32% din totalul producţiei naţionale de energie electrică şi va contribui substanţial la creşterea economică, menţinerea, dar şi crearea de noi locuri de muncă.

Am analizat în şedinţa Consiliului situația din sănătate. Nu este vorba doar despre un aspect singular, ci despre siguranța vieții oamenilor și despre sănătatea publică. Aici putem include subiectul dezinfectanților, dar și chestiuni care țin, spre exemplu, de medicamente sau de siguranța alimentară.

Am discutat și convenit un plan de acţiune, concretizat printr-o hotărâre a Consiliului, care stabileşte, în câteva puncte, măsuri referitoare la: norme, proceduri, control, laboratoare.

În ceea ce privește normele, avem nevoie de norme, norme aliniate la cerinţele standardelor europene referitoare la antiseptice şi dezinfectante chimice, norme mai exigente, mai aplicate, inclusiv cu sancțiuni mai severe. S-a convenit ca un asemenea pachet de norme să fie elaborat la nivel de guvern până la sfârşitul lunii iulie.

În acest scop, la Guvern se va constitui un grup de experți, unde participă medici, biologi, chimiști, specialiști în siguranță alimentară și alte categorii de specialiști, care să lucreze la acest pachet de norme.

Acestea privesc modul în care se pun pe piață produsele biocide, dar și curățenia, dezinfecția și sterilizarea în spitale, conformitatea cu standardele europene referitoare la antiseptice și dezinfectante chimice, activitatea de control și inspecție sanitară de stat, precum și întărirea capacității de control a Ministerului Sănătății.

De asemenea, va trebui reglementat modul de coordonare a activității între domeniile sănătăţii umane, veterinare, alimentaţiei publice şi creşterii animalelor, pentru stabilirea unor măsuri în vederea utilizării eficiente a antibioticelor.

Guvernul României va urmări implementarea tuturor obiectivelor stabilite în Planul strategic de prevenire și combatere a infecțiilor nosocomiale 2016-2018, prin care sunt dispuse măsuri privind prevenția, reducerea incidenței, monitorizarea și creșterea capacității de diagnostic a infecțiilor intraspitalicești.

În ceea ce privește procedurile și controlul, am convenit crearea unui mecanism de raportare, informare și control. În mod evident, este nevoie nu doar de norme mai exigente, ci și de un control mult mai riguros.

Trimestrial, așa s-a stabilit, Guvernul României va prezenta Consiliului Suprem de Apărare a Ţării informări cu privire la sistemul de sănătate publică şi starea de sănătate a cetăţenilor.

S-a hotărât, de asemenea, ca Guvernul să inițieze programe de instruire și perfecționare a pregătirii personalului medical pentru identificarea, prevenirea și combaterea infecțiilor intraspitalicești, precum și legate de responsabilitatea pentru asigurarea unor servicii medicale de calitate.

În ceea ce privește laboratoarele, România va dezvolta o rețea de laboratoare acreditate, care pot analiza inclusiv soluțiile dezinfectante. Am discutat despre condițiile necesare creării unei asemenea rețele, care să asigure controlul oficial conform cerințelor Uniunii Europene.

S-a luat decizia ca Guvernul României să elaboreze un program de investiții pe termen lung. Acesta urmărește, pe de-o parte, crearea la nivel național de laboratoare acreditate pentru efectuarea testelor de evaluare a eficienței biocidelor, iar, pe de altă parte, reorganizarea și dotarea corespunzătoare a autorităților de control în domeniul sănătății publice, la nivel central, cât și teritorial, cu respectarea regulamentelor și a standardelor europene în domeniu.

Vă mulțumesc!”