Avem „mușchi”

Destul de neplăcută știre. România s-a alăturat Ungariei și Cehiei pentru a bloca o declarație comună a Uniunii Europene cu privire la  mutarea ambasadei SUA în Ierusalim. Culmea, din foarte multe puncte de vedere, declarația UE care a fost blocată, respectă deciziile ONU cu privire la problema Ierusalimului! Decizii pe care România s-a angajat să le respecte.

Art. 11 din Constituție, din Titlul I care stabilește „principiile generale” după care statul român este organizat și funcționează, cu referire la „dreptul internațional și dreptul intern” prevede clar, la alin. (1) : „Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte”. Iar la alin. (2) spune că „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.”

Preiau informația de la un News, pentru a nu avea surpriza deformării acesteia, practică a site-urilor care „slujesc” cu mare credință actuala putere PSD-ALDE.

Diplomații europeni consultați de jurnaliștii israelieni au schițat elementele principale ale declarației comunica în discuție:

Potrivit diplomaţilor europeni citaţi de timesofisrael.com, o versiune a declaraţiei cuprindea trei mari puncte:
„- Ierusalimul ar trebui să fie capitala ambelor state - Israel şi viitorul stat Palestina;
- Statutul definitiv al Ierusalimului ar trebui negociat şi determinat prin negocieri între părţi;
- Statele membre ale UE nu vor urma SUA şi nu îşi vor muta ambasadele la Ierusalim”.

Motivarea cu care a venit MAE român este stupidă:

„Ţinând cont de contextul regional deosebit de complicat şi în urma unei analize complexe a textului propus aprobării statelor membre de către Serviciul European de Acţiune Externă, la nivelul MAE s-a considerat că textul este unul lipsit de echilibru, prin punerea accentului pe un singur element, respectiv mutarea reprezentanţelor diplomatice europene în Israel la Ierusalim.”

Trebuie să constat că cei de la MAE ne consideră pe toți idioți! Accentul nu este pus pe „mutarea ambasadelor” ci pe respectarea angajamentelor asumate de statele europene la ONU, respectarea deciziilor Consiliului de Securitate al ONU, respectarea acordurilor cu privire la conflictul israeliano-arab semnate sub umbrela ONU! Nu mutarea unei ambasade!

Ce a crezut că realizează coaliția roșie PSD-ALDE prin „instrumentul” Meleșcanu? Că blochează Franța, Germania, Italia, Spania, Olanda, Belgia, Marea Britanie etc. în intenția acestora de a respecta tratatele internaționale la care sunt parte? Că le va obliga să își mute ambasadele în Israel?

Să intrăm mai mult în problemă. România se alătură Cehiei și Ungariei ca opozant al integrării țării în structurile europene semnificative ale UE. Ce fac Cehia și Ungaria, este treaba lor. Treaba noastră este ce se întâmplă în România.

Titularul politicii externe a României este Președintele României, singurul demnitar care, potrivit Constituției, reprezintă România în relațiile cu alte state. Guvernul, executivul, asigură, din punct de vedere tehnic, realizarea liniilor de politică externă date de Președinte (decizii ale Curții Constituționale a României).

În acest caz, cunoscând poziția exprimată de Președintele României cu privire la „mutarea ambasadei României la Ierusalim de la Tel Aviv”, o altă inițiativă exclusiv a coaliției PSD-ALDE demarată fără consultarea Președintelui, îmi pun întrebarea: președintele Klaus Iohannis a fost informat despre ce va face ministrul de externe și diplomații români la reuniunea SEAE (Serviciul European de Acțiune Externă)? Se pare că nu. Din acest motiv sunt îndemnat să cred că ce a făcut Meleșcanu este un nou atac la adresa președintelui Klaus Iohannis! Este o continuare a atacurilor pe care infractorul Liviu Dragnea și inculpatul Călin Anton Popescu Tăriceanu le fac asupra poziției constituționale a președintelui Klaus Iohannis în vederea alegerilor prezidențiale de anul viitor.

Cum de au comis ticăloșia? Dau explicația în comunicatul MAE:

”În urma procesului de analiză desfăşurat la nivelul SEAE, s-a convenit transmiterea unei declaraţii în numele Înaltului Reprezentant Federica Mogherini”, a mai precizat MAE.

Aha! Fiind vorba „doar” despre un comunicat a Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate al Comisiei Europene, coaliția roșie din România a folosit ocazia să pună pe președintele Klaus Iohannis în dificultate față de reprezentanții celorlalte state membre ale UE.

Președintele Cehiei, Miloš Zeman, este o figură aparte. Susținător pe față al lui Vladimir Putin și eurosceptic înverșunat se încadrează în acțiune. Viktor Orban face iar un gest de frondă pentru a demonstra că „el poate”. Că are „mușchi”. Șantajul în politica internațională practicat de Budapesta nu mai miră pe nimeni. Alăturarea Românie celor două state este cu atât mai ciudată cu cât titularul politicii externe a României este de altă părere decât membrii Guvernului român.

Până la urmă, cred că se va ajunge la un Consiliu European unde președintele Klaus Iohannis va exprima poziția normală a României cu privire la subiect. Din moment ce va exista o decizie a Consiliului European, și codecizia Parlamentului European, Guvernul României nu va putea avea propriile acțiuni în materie.

Ciuma roșie aflată la conducerea Românie vrea să ne ducă în afara spațiului european. Mizerabili!

Paraziții distrug inclusiv relațiile inter-state

O declarație destul de scurtă a ministrului de externe, Teodor Meleșcanu, ne arată că România are în continuare o mare-mare problemă: cerșetorii. De data aceasta cu Canada.

„Vizele pentru intrarea în Canada pentru români ar putea fi reintroduse, a avertizat  Teodor Meleșcanu. Motivul acestei decizii a guvernului canadian  ar fi chiar cerșetorii, spune Meleșcanu, care a mai punctat că se poartă discuții între ministerele de interne ale celor două țări pentru rezolvarea acestei probleme.”

De curând am citit o declarație a unui lider german, din partea liberalilor germani, care acuza cerșetorii proveniți din România și Bulgaria că au distrus starea de normalitate din comunitățile unui land german, Renania de Nord-Westfalia. Problemele provocate de cerșetorii proveniți din România au afectat enorm de mult normalizarea relațiilor cu alte state.

Acum avem această problemă cu Canada.

În general citim că cerșetorii sunt romi. Este inexact. Sunt cei mai mulți și sunt ușor de identificat și de aceea se preferă generalizarea chiar dacă printre ei sunt și membri ai altor etnii. Iar în statele din vest sunt cerșetori din toată lumea. Din nefericire, identificarea problemei sociale se face, mai comod, asociind cerșetorii și cerșitul cu România și Bulgaria, cu alte țări din Estul Europei. Tocmai grija față de înmulțirea cerșetorilor în comunitățile lor îi determină pe unii lideri influenți din statele vest-europene să se opună extinderii Uniunii Europene în Balcani. Serbia și Macedonia, Bosnia-Herțegovina sunt vizate aici. Iar România are mai mult de muncă atunci când dorește o mai mare integrare în comunitatea europeană. Frâna politică are un nume: cerșetorii!

A fost o frână politică și în anul 2000 este o frână politică și în anul 2018. Va fi o frână și în viitor pentru că drepturile și libertățile civile sunt tratate speculativ. Inclusiv de către partidele politice și guvernele care care umblă după voturile emotive. Iar cerșetorii sunt una din cauzele care duc la extremism. Radicalizarea unor comunități locale din diferite state vest-europene se produce din cauza acestor „străini” care distrug cultura locală, care distrug însăși relațiile sociale stabilite în timp între membrii societății.

Până când cerșetoria nu este declarată un pericol social și nu se iau măsuri severe împotriva celor care o practică nu vom avea liniște. Cerșetoria trebuie tratată la nivel macro, la nivel european. Degeaba ia o țară măsuri severe împotriva cerșetorilor dacă alte state nu o fac.

Se cunoaște că mulți cerșetori „lucrează” organizat. Se cunoaște că din cerșit, mulți au venituri mari față de media veniturilor în România, ca să dau un exemplu. Se știe că mulți dintre cerșetori au situații sociale bune și chiar foarte bune. Ce mai trebuie pentru a identifica cerșetorie ca o plagă socială? Un pericol pentru societate? Ce mai trebuie pentru a acționa concertat împotriva rețelelor infracționale în care cerșetoria este doar una din formele de manifestare a infracționalității stradale?

Cerșetoria este una din slăbiciunile politicii sociale. Înclin să cred că cerșetoria este și sursa de venituri a unor organizații ale societății civile. Existența cerșetorilor le asigură acestora motivarea existenței. S-a format un cerc vicios. Există fonduri europene pentru integrarea „comunităților defavorizate” iar existența cerșetoriei justifică activitatea celor care, chipurile, activează pentru reducerea ei. Rezultatul este surprinzător: cerșetoria prosperă!

O vizită pentru un dialog în „cheie” Brexit

Boris Johnson și Teodor Meleșcanu

MAE ne anunță că la Londra au fost invitați mai mulți miniștri la o întâlnire informală pe teme de securitate europeană și internațională. Gazda va fi Boris Johnson, ministrul de externe britanic. Agerpres.

„Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, va participa duminică, la Londra, alături de alți miniștri, la o reuniune informală, la invitația ministrului de externe britanic, Boris Johnson. Reuniunea își propune să faciliteze un schimb de opinii pe teme de actualitate privind securitatea europeană și internațională”

Când vorbim despre acțiuni ale miniștrilor britanici, trebuie să le legăm, obligatoriu, de acțiunea Brexit. Este principala preocupare a Marii Britanii însă nu și a Uniunii Europene.

Miniștrii Cabinetului May alături de oficiali ai Casei regale au avut sarcina de a găsi și exploata toate portițele prin care Brexit-ul să nu dăuneze mai mult în relațiile Marii Britanii cu celelalte state europene.

Securitatea europeană și internațională a fost „un atu” pentru  diplomația britanică în discuțiile cu privire la Brexit, mai ales în perioada premergătoare negocierilor când politicienii și aprigii susținători ai Brexitu-lui au afirmat că „Uniunea Europeană are mai mare nevoie de Marea Britanie decât are nevoie Marea Britanie de Uniunea Europeană”. Au existat chiar amenințări ale unor politicieni britanici, inclusiv Boris Johnson, că Marea Britanie se va retrage din structurile de securitate europene ca mai apoi să se constate că Marea Britanie are nevoie de continuarea cooperării de securitate cu Uniunea Europeană, pentru că în cadrul instituțiilor europene specializate sunt bazele de date de care structurile de forță la nivel național se folosesc pentru a preveni și combate infracționalitatea transfrontalieră, terorismul, traficul cu droguri, traficul cu ființe umane etc.

Cât privește cooperarea la nivelul NATO nu există probleme. Brexit-ul nu afectează prevederile Tratatului Nord-Atlantic.

Eu înclin să cred că tema consultării este doar un „acoperiș” pentru alte acțiuni de politică externă a Marii Britanii. Comisiile de negociere nu au ajuns la nici un acord. S-a avansat în negocieri însă s-au blocat la deciziile politice. Britanicii sunt disperați după un acord comercial cuprinzător, economia lor fiind dependentă de economia UE. Iar UE nu vrea să discute despre comerț fără a ajunge la un compromis privind cele 3 (trei) domenii principale de interes pentru un divorț amiabil: soarta expaților europeni din Marea Britanie și a expaților britanici din Uniunea Europeană, frontiera irlandeză și angajamentele financiare asumate de Marea Britanie pentru perioada cât a fost membră a Uniunii Europene. S-a ajuns la „zid”. Probabilitatea ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană fără un acord este destul de aproape. Cu consecințe deosebit de grave, în special pentru cetățenii EU care sunt rezidenți în Marea Britanie (pe cale de consecință și pentru cetățenii britanici care sunt în statele membre ale Uniunii Europene).

Fără un acord de ieșire, europenii care au trăit și muncit în firmele din Marea Britanie și care ar fi obligați să părăsească teritoriul Marii Britanii nu vor mai putea beneficia de contribuțiile lor sociale depuse în sistemele britanice. Nu tu asistență medicală, nu tu pensie, nimic. Fără a mai lua în calcul mutarea lor după 10-15-20 de ani și peste dintr-o țară în altă țară. Comisia europeană a primit suficiente mesaje din Marea Britanie privind comportamentul ministerului de interne britanic care a trimis deja somații cetățenilor europeni să părăsească Marea Britanie (briții s-au pregătit deja să expulzeze europenii, le-au trimis somații cu amenințări de amendă și chiar detenție pentru șederea ilegală).

Foarte sensibila problemă a frontierei irlandeze nu a fost soluționată de Londra. Acordul din Vinerea Mare, cel care a readus pacea între Irlanda și Irlanda de Nord, între catolici și protestanți, după ce Marea Britanie a intrat în Uniunea Europeană este în pericol. Este în pericol pentru că Londra nu are o poziție clară privind tipul de frontieră între cele două „state” irlandeze. O frontieră „tare”, cu semne de frontieră, cu supravegherea frontierei de uscat și puncte de trecere a frontierei, cu vize de intrare și ieșire de pe un teritoriu pe celălalt, cu control vamal, fitosanitar și veterinar, cu regim juridic al frontierei de stat presupune un alt acord sensibil și negocieri îndelungate. Fără o decizie politică acum, insula Irlandei va fi ruptă în două cu toate consecințele negative ce reies dintr-o astfel de lipsă a decizie politice coerente.

Cât privește obligațiile financiare ale Marii Britanii, aici se pare că briții nici nu vor să audă de datoriile anterioare și cele viitoare care vor fi cauzate de procesul Brexit - cum ar fi, de exemplu, asigurarea finanțării pensiilor europenilor care vor fi obligați să părăsească Marea Britanie după Brexit, cum ar fi finanțările făcute de UE în cadrul politicilor agricole din Marea Britanie dar care nu au fost încă asigurate cu fonduri britanice, cum ar fi investițiile în infrastructura Marii Britanii din fondurile BEI sau a altor instituții ale UE aflate în curs de execuție etc. Marea Britanie fiind, de fapt, campiona europeană în atragerea împrumuturilor din fondurile europene pentru programele de infrastructură proprii! Ei vor să audă, se pare, doar de datoriile pe care le au în cadrul programelor finanțate de Comisia Europeană și, se pare, că nici la acestea nu vor să fie prezenți. Brexit este Brexit, au spus briții la un moment dat. Numai că la obligațiile financiare pe care le au, generate de activitatea de până acum, nu vor să răspundă. Problema este serioasă. Chiar foarte serioasă. Împrumuturile britanice din fondurile Uniunii Europene sunt pe mai mulți ani și sunt subordonate legislației europene, sub controlul juridic al CEJ (Curtea Europeană de Justiție) iar briții vor ca de la momentul ieșirii CEJ să nu mai aibă control asupra lor. Nu este vorba despre sume mici. Este vorba despre zeci de miliarde de euro!

Presa britanică „a semnalat” că multe state europene ar fi dispuse să „cadă la pace” cu Londra și să treacă la negocierile privind comerțul. Dar, s-au opus vehement trei state și Comisia Europeană. Franța, Germania și România se țin „băț” și vor întâi un acord de ieșire complet și abia apoi discuții despre comerțul care va putea exista între UE și Marea Britanie. Vom afla care vor fi miniștrii care vor participa la „dialogul” propus de Boris Johnson. Oricum, am senzația că după „bombonelele” promise de briți dacă vom importa mai multe mărfuri și produse britanice în viitor, acum vor arăta lui Meleșcanu o altă „problemă” cu privire la România (metoda șantajului, curentă în diplomație). Vecinii noștri maghiari sub conducerea lui Viktor Orban o practică cu mult succes. Înfurie pe toți ceilalți.

Actualizare !

Agerpres. Comunicatul MAE spune că s-au discutat doar probleme legate de securitate. Nu se iese din „diplomație”. La urmă a atras atenția că nu s-a discutat despre Brexit. Oficial, desigur ! M-am liniștit.

România și-a manifestat dorința de a continua parteneriatul strategic cu Marea Britanie în interesul ... „menținerii unității europene și susținerii ambițiilor viitoare ale UE, de consolidare a dimensiunii de securitate și apărare” ! Fascinant ! Aiuritor ! Fantastic ! Polologhia asta a reieșit din discuțiile cu Boris Johnson ? S-au răzgândit briții ?

Aderarea la euro este pas esențial pentru România în UE

Președintele Klaus Iohannis pune punctul pe „i”. Aderarea României la zona euro este un pas esențial pentru România în plan european. Agerpres.

„Aderarea României la zona euro, atunci când toate condițiile vor fi îndeplinite, este un pas esențial pentru întărirea rolului României în plan european. Dl ministru (n.r. — Teodor Meleșcanu — ministru de Externe), mi-a plăcut că ați menționat acest obiectiv, chiar dacă unii dintre conducătorii României nu au înțeles încă foarte exact despre ce este vorba, dar o să ne străduim să le explicăm”

Hai să vedem contextul.

Are loc Reuniunea Anuală a Diplomației Române. Participă ambasadorii români dar sunt și invitați din alte state cu care România are relații internaționale excelente. Cum este cazul, ca exemplu, al unei delegații din Egipt (ministrul de externe al Egiptului fiind primit și de Președintele Iohannis). Ministrul Meleșcanu comunică participanților obiectivele de politică externă ale României dar și obiectivele de politică internă suport pentru activitatea diplomatică. Printre ele și vocația României de a intra în zona euro pentru o mai bună integrare în Uniunea Europeană și accesul deplin la „nucleu de decizie al UE”. A comunicat și o dată (anul 2022 !), probabilă, la care România ar putea îndeplini toate condițiile pentru accederea „fără riscuri majore” la moneda euro.

Infractorul Liviu Dragnea a simțit că „este ocolit” din actul de decizie așa că a formulat în fața presei un anunț: el nu știe de acest obiectiv, nu s-a discutat, nu crede că ... Practic, infractorul Liviu Dragnea nu dă voie României să adere la zona euro dacă decizia nu îi aparține !

România este capturată de un infractor și o mână de votanți care l-au propulsat la vârful puterii pe fondul apatiei și indiferenței unei majorități iresponsabile care nu s-a prezentat la vot în decembrie 2016 ? Se pare că da. Iar după cum decurge actuala guvernare nu este exclus să asistăm la o blocare premeditată a puterii PSD-ALDE-UDMR a celorlalte obiective strategice ale României: aderarea la moneda euro și zona de decizie aferentă și aderarea la Spațiul Schengen.

Dacă următoarele alegeri vor semăna cu cele din 2016, ne merităm soarta. Iar absenteiștii nu mai au nici o scuză. Ei sunt autorii morali ai actualei guvernări și în caz de repetare a votului din decembrie 2016 și la europarlamentare, la prezidențiale și la parlamentarele viitoare, putem trage concluzia că Moscova a câștigat partida în confruntarea cu democrația din România.

Obiectivele politicii externe

Agerpres. Meleșcanu: Președinția Consiliului UE, candidatura României la ONU și OCDE - jaloanele politicii externe

Reuniunea Anuală a Diplomației Române. Ambasadorii primesc obiectivele României în activitatea diplomatică. Ministrul Meleșcanu nu a tratat problemele sub aspect politic de partid (ALDE) ci sub aspectul politicii externe a României cu respectarea liniei de conduită stabilită de Președintele României și cum a fost prevăzută în documentele oficiale. Activitatea diplomației române nu se supune (încă !) voinței politice a liderilor PSD și ALDE sau UDMR care își fac de cap în Parlament.

Doar și pentru o lectură superficială pun mai jos o parte a recomandărilor lui Meleșcanu. Intențiile de politică externe ale României așa cum au fost ele expuse nu se pot realiza fără o convergență cu acțiunile Guvernului pe plan intern. Nu poți face în exterior ceva, îndeplini un obiectiv, fără să ai instrumentele necesare în interior ! De aceea, obiectivele externe ale României sunt legate strâns de îndeplinirea unor obiective pe plan intern. Că place sau nu, toate puterile statului au o contribuție de adus. Fie că este legislativă, fie că este administrativă, fie că este judecătorească.

„Anul acesta vă propun câteva accente speciale: pregătirea Marelui Centenar, președinția noastră la Consiliul UE în 2019, candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate la ONU — cu alegeri în 2019 și candidatura noastră la OCDE. Acestea sunt jaloanele esențiale ale mandatului dumneavoastră. În egală măsură, avem nevoie de o diplomație economică mai clar orientată spre rezultate”

„Interesul României este să revigoreze politicile de dezvoltare în perspectiva convergenței economice și a integrării europene mai profunde. Simultan, trebuie să ne aducem la zi profilul de țară, să ne creștem cu inteligență influența în standardele pe care întreaga noastră societate le merită și le dorește. În plan extern trebuie să atingem nivelul de reputație, respect și recunoaștere care să ne facă mândri ca țară și în calitate de cetățeni ai României. (...) Trebuie să fim mult mai activi în promovarea intereselor naționale ale României pe tema UE, precum și în relațiile bilaterale cu statele membre”

„România s-a comportat în ultimii ani nu doar ca un beneficiar al politicilor NATO, ci și ca un participant activ la definirea și implementarea obiectivelor organizației”

„Am extins dialogul strategic cu SUA, am reluat dialogul politico-diplomatic la cel mai înalt nivel și am îndeplinit încă una dintre condițiile tehnice ale unui interes major pentru cetățenii români — programul Visa Waiver”

„Relațiile cu Federația Rusă vor continua pe baza abordării descurajare și dialog, în coordonare cu partenerii noștri euroatlantici. România dorește bune relații cu Rusia, cu două premise esențiale: respect reciproc și respectarea dreptului internațional. Câtă vreme dreptul internațional este încălcat prin acțiunile Rusiei, vom sprijini pe mai departe politica de sancțiuni a UE”

O particularitate a discursului public în România se regăsește în mulțimea angajamentelor și numărul redus al rezultatelor la finalul perioadei de referință. De când îl avem ca Președinte pe Klaus Iohannis, angajamentele au fost mai puține iar rezultatele au fost mai multe ! Asta nu înseamnă că nu și-a propus mult, înseamnă că nu a promis public mult ! Dacă suntem atenți la lectura recomandărilor lui Meleșcanu, vom observa că obiectivele noi sunt 4 (patru), restul privește continuarea unui comportament în politica externă pentru a trece la un alt nivel (ceea ce este absolut corect !). Două obiective sunt clare și nu există piedici în realizarea lor: pregătirea Marelui Centenar și pregătirea Președinției României la Consiliul UE în 2019. Celelalte două obiective - candidatura pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU și aderarea la OCDE -, pot fi realizate doar dacă România ca stat are performanță. În toate domeniile de activitate. Iar aici puterile statului au un rol  deosebit de important. O guvernare abramburită poate elimina șansele teoretice de realizare a acestor obiective.

Refugiați, migranți economici, migrația forței de muncă, lucrătorii europeni

Un comunicat al MAE și explicațiile date de ministrul Teodor Meleșcanu au născut vii discuții și a permis ieșirea în evidență a unor persoane paralele cu educația. Paralele-paralele, pentru că au pus „la grămadă” categorii de persoane, drepturi și obligații, jurisdicții și soluții. Însoțite, evident, de un potop de blesteme și înjurături. Acesta este nivelul de educație în România, din nefericire. Nivel menținut scăzut de o presă populată de persoane la fel de needucate ca majoritatea celor care o consumă.

Refugiații sunt o categorie specială de persoane care au nevoie de o formă de protecție internațională. Aceasta există, este CONVENŢIA privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, la care România este parte și care este publicată în MOf al României nr. 148/17 iul 1991. Este pe site-ul Camerei Deputaților (aici).

În DEX, avem următoarea definiție:

REFUGIÁT, -Ă, refugiați, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care s-a retras undeva sau la cineva spre a se adăposti, spre a găsi sprijin sau ocrotire în fața unei primejdii, a unei neplăceri etc. ◊ Refugiat politic = persoană care cere azil politic. [Pr.: -gi-at] – V. refugia. Cf. fr. réfugié.

Un articol lămuritor este aici. Pentru aplicarea Convenției (de mai sus), legislația română are prevederi clare. România acordă statutul de refugiat după ce sunt îndeplinite toate procedurile prevăzute în Convenția din 1951 și în legislația internă. Nu este suficient ca o persoană să se declare refugiat !

Un refugiat nu este un migrant economic !

Comunicatul MAE se referă strict la persoanele care în Italia și Grecia au fost atent verificate și care au primit statutul de refugiat.

„Recent, am făcut o ofertă pentru 1.942 de refugiați din Grecia și din Italia pe care îi putem reloca în România. Mai avem deja pe teritoriul nostru cam 700 de asemenea refugiați” - Meleșcanu

Statutul de refugiat încetează atunci când încetează condițiile care au generat acest statut în țara de care aparține persoana refugiată. Spre știința celor mai curioși, în România se găsesc cu statut de refugiat persoane din Ucraina (singure sau familii întregi), din regiunile cotropite de Federația Rusă. regiuni aflate încă sub ocupația trupelor ruse.

Decizia nu este a lui Meleșcanu, că așa vrea el să iasă în evidență. Este o decizie politică luată la nivel înalt în concordanță cu obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene. Și da, România nu este de acord cu regimul de cote, a votat împotriva lui dar nu se comportă ca Ungaria sau alte state din grupul de la Vișegrad. Regimul de refugiat are o finalitate prin întoarcerea refugiaților (în acest caz de război !) în țara de care aparțin după ce aceasta își revine și își alege o conducere stabilă. Din informațiile care sunt puse la dispoziție de presa serioasă, în Siria și Irak au început să se întoarcă cetățenii acelor țări care s-au refugiat în statele vecine sau chiar mai departe, aproape imediat ce localitățile din care au plecat au fost eliberate de sub ocupația ISIS.

Migranții economici nu sunt refugiați !

În multe state europene și nu numai, migranții economici sunt catalogați ca „profitori”. Nu sunt agreați iar un regim de viză pentru ei este aproape imposibil de obținut. Regimul lor este reglementat de prevederile legii privind regimul străinilor. Cetățenii europenei - cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene -, nu sunt considerați străini !

Migranții economici - cum sunt majoritatea dintre cei care au invadat Europa profitând de mișcarea refugiaților -, sunt returnați statului de care aparțin sau sunt trimiși în statul european prin care au intrat în spațiul Uniunii Europene. Acel stat va proceda la returnarea lor către statul de care aparțin - toate statele europene desfășoară această procedură în aceste zile cu mai mare intensitate decât în trecut, inclusiv România. Pentru ei sunt în vigoare „acordurile de readmisie”, bazate pe Convențiile de la Dublin. România are acorduri de readmisie inclusiv cu Turcia, nu doar cu toate statele membre ale Uniunii Europene. Pe lângă acordurile de readmisie, România are tratate cu statele vecine privind regimul juridic al frontierei de stat unde sunt stabilite regulile de înapoiere a celor care au intrat ilegal pe teritoriul celuilalt stat.

România are migranți economici ! Sunt românii care și-au găsit sau încearcă să își găsească un loc de muncă în alte state decât statele membre ale Uniunii Europene !

Migrația forței de muncă în spațiul Uniunii Europene nu poate fi comparată (este inadmisibil din punctul de vedere a legislației europene de bază) cu migrația economică.

În Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene la Titlul IV - Libera circulație a persoanelor, a serviciilor  și a capitalurilor -, la Cap. I - Lucrătorii -, se prevede:

Articolul 45
(ex-articolul 39 TCE)
(1) Libera circulație a lucrătorilor este garantată în cadrul Uniunii.
30.3.2010 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 83/65 RO
Versiune Consolidată A Tratatului Privind Funcționarea Uniunii Europene 65
(2) Libera circulație implică eliminarea oricărei discriminări pe motiv de cetățenie între lucrătorii statelor membre, în ceea ce privește încadrarea în muncă, remunerarea și celelalte condiții de muncă.
(3) Sub rezerva restricțiilor justificate de motive de ordine publică, siguranță publică și sănătate publică, libera circulație a lucrătorilor implică dreptul:
(a) de a accepta ofertele reale de încadrare în muncă;
(b) de a circula liber în acest scop pe teritoriul statelor membre;
(c) de ședere într-un stat membru pentru a desfășura o activitate salarizată în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative care reglementează încadrarea în muncă a lucrătorilor statului respectiv;
(d) de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după ce a fost încadrat în muncă în acest stat, în condițiile care vor face obiectul unor regulamente adoptate de Comisie.
(4) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică încadrării în administrația publică

Atrag atenția că cetățenilor europeni care se deplasează în statele membre ale Uniunii Europene nu li se aplică sintagma „migranți pentru muncă” ci sintagma „lucrătorii” ! Este un regim apropiat drepturilor persoanelor care se deplasează în interiorul unui stat pentru a lucra sau a se stabili într-o altă zonă a țării. Cei care fac apologia „migrației forței de muncă” din România în alte state europene nu fac doar o gravă eroare ci neagă dreptul cetățenilor europeni din România de a se angaja în condiții mai favorabile în altă țară europeană. O porcărie naționalistă dominată de lipsa de educație a celor care pornesc și poartă astfel de discuții.

Un alt titlu edificator pentru clarificarea situației în spațiul Uniunii Europene este Titlul IX, „Ocuparea forței de muncă”, în care se prevede că fiecare stat va participa la strategia europeană de ocupare a forței de muncă în întreg spațiul european, fără a fi limitat de frontierele naționale. Consecința imediată este că fiecare țară membră a Uniunii Europene trebuie să fie atractivă pentru forța de muncă proprie dar și pentru forța de muncă disponibilă din alte state europene. De fapt, acest fenomen se întâmplă. Sunt români care merg la muncă în Bulgaria sau Ungaria dar sunt și bulgari și maghiari care vin la muncă în România. Ca să vorbesc numai de statele membre ale UE cu care avem frontieră comună.

Acest articol are rolul de a aduce clarificări. În special pentru cei care nu au avut suficient timp să citească materialele necesare pentru a ajunge la noțiunile corecte. Cât privește inițiativa României de a sprijini Grecia și Italia, copleșite de imigranți, eu sunt de acord cu ea. Avem o capacitate de găzduire a refugiaților și sprijinul nostru pentru aceste țări trebuie dat. O stare de criză din cauza imigranților în aceste țări europene ne afectează în mod direct. Mai bine participăm la evitarea crize decât să o admirăm de pe margine.

Contracararea știrilor false

Agerpres. Teodor Meleșcanu, ministerul de externe, informează că la MAE s-a format un un Departament de comunicare strategică care are misiunea de a contracara promovarea știrilor false.

„Sunt știri false care vin pe diverse canale și este nevoie ca ele să fie contracarate, nu prin cenzură, prin propagandă la rândul nostru, ci prin prezentarea de fapte reale și concrete care pot să dea publicului informația necesară astfel încât să poată judeca atunci când vede că se iese din acest cadru”

O acțiune salutară. Absolut necesară. Contracararea știrilor false venite cu predilecție dintre Rusia, campioana în materie, dar și din alte părți, este vitală. „Ciorbagii”, „fursecarii” și alte „specialități” cu microbul trădării în sânge au umplut media cu informații false despre noi, ca nație, despre prietenii noștri, despre Uniunea Europeană și NATO astfel că mai avem puțin și vom asista la scene de profundă dragoste și admirație față de iubitul „conducător” Vladimir Putin sau chiar Victor Orban ori mai știu eu care autocrat ce se visează buricul pământului.

„Este în cadrul Departamentului nostru de analiză politică și de sinteză, de prevederea viitorului. Se analizează toate aceste știri false, vectorii care le propagă și se propun răspunsuri din partea noastră sau chiar, înainte de a face răspunsuri, ieșiri din partea noastră cu știri de presă cu informații credibile și adevărate care să poată să contrabalanseze acest tip de atac. Sigur că suntem interesați și de colaborare cu alte centre pentru că este una dintre problemele mari, este unul dintre instrumentele fundamentale ale războiului hibrid din păcate”

Este o măsură care arată responsabilitate. Printre puținele care pot fi lipite de actuala guvernare. Ar fi fost total aiurea ca apărarea adevărului să fie lăsată la mâna unor străini. Avem cu cine face o astfel de treabă, avem specialiștii necesari și este normal să fie implicați în combaterea acestui tip de război hibrid.

Sper ca Lia Olguța Vasilescu să fie de acord ca salarizarea lor să fie mai mare ca cea a unui șofer de la o primărie. Totuși, nu oricine poate face ceea ce spune Meleșcanu că vor face acei oameni !

ICCJ a respins cererea ANI de urgentare a analizei admisibilității recursului !

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea ANI de urgentare a recursului înaintat de aceasta împotriva sentinței CA Alba de desființare a raportului de incompatibilitate al ANI privind pe Klaus Iohannis.

Ca atare, analiza admisibilității recursului ANI se va produce pe 18 noiembrie, după turul II al alegerilor prezidențiale.

 Curtea de Apel Alba a desființat raportul întocmit de ANI privind starea de incompatibilitate a lui Iohannis, ca reprezentant al primăriei Sibiu în RA Apă-Canal Sibiu (entitate cu activitate în 3 județe !).

Un principiu de drept spune că ce nu este interzis de lege este permis. Cum legea interzice ca primarul și viceprimarul să reprezinte comunitatea în entitățile economice de interes local sau statul în entitățile economice de interes național - art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 -, juriștii ANI au considerat că nu doar Klaus Iohannis este incompatibil ci toți primarii localităților care își reprezintă comunitățile în această regie sunt incompatibili. Curtea de Apel Alba nu a fost de acord și a distins între entitatea economică de interes local - entitate subordonată primăriei - și entitatea economică de interes regional care are propria identitate și care ia decizii în funcție de interesul economic și nu funcție de obiectivul politic al comunităților pe care le deservește. Regia respectivă deservește comunități locale din 3 județe ! După părerea mea, instanța de apel de la Alba a distins corect între condițiile care favorizează actul de corupție și cauzele care le favorizează de la o entitate economică locală, subordonată primăriei, și cele care pot apare la o entitate economică de interes regional (cum este acest caz) care nu este subordonată unei administrații locale.

Pe de altă parte, o altă interpretare a CA Alba ar fi dus la un „adaus la lege”, ceea ce instanței de judecată îi este interzis. Iar legea este foarte clară aici. Folosește termenul „interes local”. Cu toate consecințele ce decurg de aici.

ANI a introdus recursul reclamând faptul că la Constanța, Curtea de Apel a dat soluții în 3 (trei) dosare privind aleși locali - ANI face o asimilare când afirmă că și primarii sunt aleși locali, asta însemnând că la Constanța a fost vorba despre alt fel de aleși locali, probabil consilieri -, cerând prin recurs ca ICCJ să facă aceeași asimilare și să îi dea dreptate.

Nu am reușit să văd dosarele de la Constanța, măcar extrase. Am căutat pe net însă nu am dat de ele. Nu mai caut.

Decizia ICCJ strică planurile lui Băsescu și ale Elenei Udrea. Strică planurile lui Tăriceanu, Meleșcanu, Macovei și chiar ale lui Ponta.

Horia Georgescu a acționat la disperare. „Stăpânul” lui de la Cotroceni va fi nemulțumit. „Prietenul” lui de „joacă”, Victor Ponta, așișderea. Primul nu ajunge în turul II cu marioneta Elena Udrea iar al doilea are mare teamă că pierde alegerile.

Pescuitorii în ape tulburi care își făceau speranțe din eliminarea lui Iohannis își rod unghiile de ciudă. Au lucrat și ei, din umbră, pentru a induce populației ideea că Iohannis va fi oprit de ICCJ să candideze. Tăriceanu, Meleșcanu, Macovei ...

Fără să mă uit la posturile Tv, voi urmări din postările de pe fb ce reacții au avut. Unii de pe la Antena 3 și România Tv, Realitatea Tv și B1Tv vor face clăbuci la gură de indignare. Bănuiesc, nu dau cu parul. Sper ca după 16 noiembrie să turbeze. Cu toții. Unii vor „turba” duminică seara, când favoriții lor vor dispare la vot. Realitatea Tv și B1Tv vor fi foarte afectate. Elena Udrea va deveni un mare „nimeni politic”. Alături de Băsescu, desigur.

Sunt singurul care ... Laudă-mă gură ...

Teodor Meleșcanu are o problemă. Este singur. La propriu și la figurat.

Agerpres (aici).

„Sunt singurul care am un profil care se potrivește celui de președinte”.

La fel ca la Udrea care este sigura care poate „reda demnitatea românilor”, Meleșcanu se vede sigurul care are profilul pentru un Președinte. De pe afișe suntem „invadați” de Monica Macovei care „este mai bună decât ei”. Ca să vezi.

Nu îi pot contesta lui Meleșcanu unele afirmații. A lucrat în domeniul afacerilor externe, a fost ministru al apărării, a fost interimar la Justiție, acum a fost la SIE, a mai candidat la președinție ... a avut o viață plină. Unii spun că a fost și cu ceva „grade acoperite”. Nu am dovezi, am la dispoziție doar unele zvonuri. Ambasadorii sunt „spioni pe față”. Alții din ambasade sunt „acoperiți”. În fine.

În nefericirea lui, în dauna vanității care îi macină gândurile, Meleșcanu dă dovadă de prostie.

Ca să fiu sincer, cred că Meleșcanu a vrut să exploateze incertitudinea legată de procesul lui Iohannis cu ANI. Tăriceanu devenit pontist, nu mai primea voturile celor din PNL și PDL. Ce și-a spus oportunistul Meleșcanu ?! Hai să iau locul lui Iohannis. Dacă mă bag și eu pe listă, am șansa să iau fața lui Tăriceanu, Udrea, Macovei dar și a altora. Acțiunea este pur speculativă. Meleșcanu joacă la cacialma.

În afara lui Iohannis, Meleșcanu ar fi cam singurul care ar corespunde profilului unui viitor Președinte care să respecte, cât de cât, Constituția. Eu îl văd, ca profil, mai apropiat de Iliescu.

Defectul major al lui Meleșcanu este caracterul. Nu îl are. A fost un oportunist toată viața. A avut inițiative personale, justificate prin dorința de a crește în ochii lui, a celor din jur, a politicienilor. A fost „disponibil” pentru toți și pentru toate angajamentele care i-au adus folos. A plecat din PSDR când a înțeles că nu va ajunge președinte al partidului. Era la concurență cu Iliescu și Năstase. A format propriu partid care nu a performat. S-a dus la PNL, cu tot cu partid și a încercat să îl acapareze „pas cu pas”. Ideile lui nu au plăcut (normal, era un fel de liberalism „nechezol”), nu a ieșit cu nimic în evidență așa că a răspuns „prezent” propunerii lui Băsescu. S-au simțit bine împreună, ca între colegi. Dacă a văzut că Băsescu nu îl ia în calcul pentru un viitor politic oarecare, a ieșit la interval cu această înscriere în cursa electorală pe o schemă speculativă.

Meleșcanu nu are în spate un partid. Adunarea adeziunilor pentru candidatura lui este un mister. Informațiile au curs despre cei care i-au adunat adeziunile. S-a dezis de ei ! Un partid obscur a asumat acțiunea. A cerut retragerea adeziunilor depuse la BEC. Tardiv. Hoțul neprins este negustor cinstit.

Normal, din respect pentru logică, Meleșcanu ar trebui să se retragă nu să aștepte să fie respins de electorat. Nu o face pentru că încă mai speră la un act al ICCJ de înlăturare a lui Iohannis din cursa prezidențială. Până la primul tur ! O gândire perversă, o gândire care nu îmi garantează că Meleșcanu, cu toate „plusurile” pe care și le-a scos în evidență, este omul de care avem nevoie. Nu pot accepta, sincer, un proiect de viitor pentru o țară legat de un om care reprezintă trecutul. Una este să știi, alta este să fii capabil să aplici. Sunt absolut convins că Meleșcanu este incapabil să aplice pentru viitor. Mai ales în folosul unei țări.

Meleșcanu a ales Traian Băsescu

Teodor Meleșcanu a ales să meargă alături de Traian Băsescu. Poți spune că este un gest normal, dar nu prea este. Așa că, alături de alte aprecieri ale gestului simt că eu am dreptul să mă exprim cumva, fiind unul care am acordat o anume apreciere omului politic.

Meleșcanu are antecedente. A părăsit PDSR formând APR atunci când PDSR era în opoziție. APR era o speranță pe atunci pentru cei care doreau o social-democrație după modelul european. Era la concurență cu PD-ul lui Petre Roman. Pentru că șansele APR de a face pureci și a intra în parlament nu erau prea mari, Meleșcanu a debarcat în curtea PNL, cu întregul partid. Cred, și acum, că Meleșcanu era în PNL unul din liderii informali reprezentând o parte dintre liberalii care au o orientare politică social-liberală. Ce vor face apropiații lui acum ? Vor rămâne sau vor pleca din PNL ? Vom vedea.

Meleșcanu urmează să împlinească 71 de ani. Nu 51, nu 61 ci 71 ! O vârstă la care foarte mulți oameni sunt deja scoși din viața activă, pentru considerente reale care au ca fundament vârsta. În nici un caz nu îți faci proiecte pe termen scurt, mediu și lung cu persoanele în vârstă. Nu ai nici o garanție asupra viitorului alegând ca lider o persoană în vârstă. Consiliere da, conducere ... ba. O astfel de numire dar, mai ales acceptarea unei astfel de nominalizări mă duce cu gândul la faptul că ea are altă conotație decât în cazul unei numiri normale. Așa că, speculațiile, de tot felul care se prezintă prin media au avantajul de a fi credibile.

Băsescu a vrut să refacă majoritatea în Senat a găștii de la guvernare. Este o explicație care are cel mai înalt grad de veridicitate. Lipsa cvorumului în Senat a fost „cuiul lui Pepelea” al opoziție aflate în protest parlamentar. Acum nu va mai fi. Acum, gașca băsesciană va putea să treacă legile de care are nevoie pentru a se face că guvernează. Protestul parlamentar al USL și-a pierdut, momentan, puterea. Cade în sarcina USL să încerce să coopteze parlamentari ai puterii, unul sau doi în Senat, cel puțin, pentru a reveni la controlul acestuia. Cred că acum va fi mai greu. Totuși, în ideea alegerilor parlamentare viitoare gestul lui Meleșcanu nu are mare influență. De fapt, cred că Băsescu nici nu s-a gândit la această posibilitate. Nu îl interesează.

Meleșcanu a vrut să îl sancționeze pe Crin Antonescu pentru refuzul acestuia de a-l nominaliza la candidatura pentru Consiliul Județean Argeș. Este veridică aprecierea. Având în vedere că de PNL Argeș sunt legate și alte nume cu o anume notorietate în viața politică, având în vedere faptul că Meleșcanu însuși are niște legături strânse cu acele nume, având în vedere că la Pitești activează și din partea PDL niște personalități destul de cunoscute cu relații în mediile liberale, având în vedere că o parte dintre membrii PNL Argeș au hotărât să protesteze public împotriva conducerii centrale a PNL pentru măsuri organizatorice luate în cadrul filialei ... toate acestea se leagă și conduc, fără echivoc, la concluzia că Meleșcanu a vrut o răzbunare. O are. A reușit. Dar este efemeră. Mediatic se va vorbi despre asta un timp după care se va pierde, dominată de evenimentele ce vor veni. PNL Argeș se va reface, cred eu, prin măsuri organizatorice severe. Sunt convins că nu toți argeșenii sunt „în solda” lui Patriciu.

În considerarea celor expuse mai sus, concluzionez că gestul lui Meleșcanu va fi, mâine, ca o frecție la un picior de lemn. Pe de altă parte, chiar dacă omul Meleșcanu era o valoare, luată individual, a PNL, plecarea lui din PNL, neaparat prin excludere, este o curățire a partidului de voiajorii politici. Pentru că Meleșcanu revine, cu această ocazie, la statutul de voiajor politic. Momentul ales de Meleșcanu și efectul imediat al gestului său are conotația unei trădări a cauzei USL pentru momentele politice din acest an. Este ca generalul care s-a înțeles cu inamicul și a părăsit câmpul de luptă pentru ca acesta să obțină victoria. Băsescu are o victorie, de care avea nevoie ca de aer, pentru a face Senatul viabil pentru gașca portocalie. Războiul îl va pierde, pentru că este puțin probabil că liderii USL vor trece de partea lui în următoarea perioadă de timp. Nu exclud, totuși, posibilitatea ca alți lideri ai USL, nu mai spun de membrii simpli ai formațiunilor politice, să defecteze. Vor fi însă insuficienți pentru că populația are deja conștiința răului pe care Băsescu și partidele care îl acompaniază îl reprezintă pentru ea.

Meleșcanule, vârsta îți crează probleme, ai grijă !