Refugiați, migranți economici, migrația forței de muncă, lucrătorii europeni

Un comunicat al MAE și explicațiile date de ministrul Teodor Meleșcanu au născut vii discuții și a permis ieșirea în evidență a unor persoane paralele cu educația. Paralele-paralele, pentru că au pus „la grămadă” categorii de persoane, drepturi și obligații, jurisdicții și soluții. Însoțite, evident, de un potop de blesteme și înjurături. Acesta este nivelul de educație în România, din nefericire. Nivel menținut scăzut de o presă populată de persoane la fel de needucate ca majoritatea celor care o consumă.

Refugiații sunt o categorie specială de persoane care au nevoie de o formă de protecție internațională. Aceasta există, este CONVENŢIA privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, la care România este parte și care este publicată în MOf al României nr. 148/17 iul 1991. Este pe site-ul Camerei Deputaților (aici).

În DEX, avem următoarea definiție:

REFUGIÁT, -Ă, refugiați, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care s-a retras undeva sau la cineva spre a se adăposti, spre a găsi sprijin sau ocrotire în fața unei primejdii, a unei neplăceri etc. ◊ Refugiat politic = persoană care cere azil politic. [Pr.: -gi-at] – V. refugia. Cf. fr. réfugié.

Un articol lămuritor este aici. Pentru aplicarea Convenției (de mai sus), legislația română are prevederi clare. România acordă statutul de refugiat după ce sunt îndeplinite toate procedurile prevăzute în Convenția din 1951 și în legislația internă. Nu este suficient ca o persoană să se declare refugiat !

Un refugiat nu este un migrant economic !

Comunicatul MAE se referă strict la persoanele care în Italia și Grecia au fost atent verificate și care au primit statutul de refugiat.

„Recent, am făcut o ofertă pentru 1.942 de refugiați din Grecia și din Italia pe care îi putem reloca în România. Mai avem deja pe teritoriul nostru cam 700 de asemenea refugiați” - Meleșcanu

Statutul de refugiat încetează atunci când încetează condițiile care au generat acest statut în țara de care aparține persoana refugiată. Spre știința celor mai curioși, în România se găsesc cu statut de refugiat persoane din Ucraina (singure sau familii întregi), din regiunile cotropite de Federația Rusă. regiuni aflate încă sub ocupația trupelor ruse.

Decizia nu este a lui Meleșcanu, că așa vrea el să iasă în evidență. Este o decizie politică luată la nivel înalt în concordanță cu obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene. Și da, România nu este de acord cu regimul de cote, a votat împotriva lui dar nu se comportă ca Ungaria sau alte state din grupul de la Vișegrad. Regimul de refugiat are o finalitate prin întoarcerea refugiaților (în acest caz de război !) în țara de care aparțin după ce aceasta își revine și își alege o conducere stabilă. Din informațiile care sunt puse la dispoziție de presa serioasă, în Siria și Irak au început să se întoarcă cetățenii acelor țări care s-au refugiat în statele vecine sau chiar mai departe, aproape imediat ce localitățile din care au plecat au fost eliberate de sub ocupația ISIS.

Migranții economici nu sunt refugiați !

În multe state europene și nu numai, migranții economici sunt catalogați ca „profitori”. Nu sunt agreați iar un regim de viză pentru ei este aproape imposibil de obținut. Regimul lor este reglementat de prevederile legii privind regimul străinilor. Cetățenii europenei - cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene -, nu sunt considerați străini !

Migranții economici - cum sunt majoritatea dintre cei care au invadat Europa profitând de mișcarea refugiaților -, sunt returnați statului de care aparțin sau sunt trimiși în statul european prin care au intrat în spațiul Uniunii Europene. Acel stat va proceda la returnarea lor către statul de care aparțin - toate statele europene desfășoară această procedură în aceste zile cu mai mare intensitate decât în trecut, inclusiv România. Pentru ei sunt în vigoare „acordurile de readmisie”, bazate pe Convențiile de la Dublin. România are acorduri de readmisie inclusiv cu Turcia, nu doar cu toate statele membre ale Uniunii Europene. Pe lângă acordurile de readmisie, România are tratate cu statele vecine privind regimul juridic al frontierei de stat unde sunt stabilite regulile de înapoiere a celor care au intrat ilegal pe teritoriul celuilalt stat.

România are migranți economici ! Sunt românii care și-au găsit sau încearcă să își găsească un loc de muncă în alte state decât statele membre ale Uniunii Europene !

Migrația forței de muncă în spațiul Uniunii Europene nu poate fi comparată (este inadmisibil din punctul de vedere a legislației europene de bază) cu migrația economică.

În Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene la Titlul IV - Libera circulație a persoanelor, a serviciilor  și a capitalurilor -, la Cap. I - Lucrătorii -, se prevede:

Articolul 45
(ex-articolul 39 TCE)
(1) Libera circulație a lucrătorilor este garantată în cadrul Uniunii.
30.3.2010 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 83/65 RO
Versiune Consolidată A Tratatului Privind Funcționarea Uniunii Europene 65
(2) Libera circulație implică eliminarea oricărei discriminări pe motiv de cetățenie între lucrătorii statelor membre, în ceea ce privește încadrarea în muncă, remunerarea și celelalte condiții de muncă.
(3) Sub rezerva restricțiilor justificate de motive de ordine publică, siguranță publică și sănătate publică, libera circulație a lucrătorilor implică dreptul:
(a) de a accepta ofertele reale de încadrare în muncă;
(b) de a circula liber în acest scop pe teritoriul statelor membre;
(c) de ședere într-un stat membru pentru a desfășura o activitate salarizată în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative care reglementează încadrarea în muncă a lucrătorilor statului respectiv;
(d) de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după ce a fost încadrat în muncă în acest stat, în condițiile care vor face obiectul unor regulamente adoptate de Comisie.
(4) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică încadrării în administrația publică

Atrag atenția că cetățenilor europeni care se deplasează în statele membre ale Uniunii Europene nu li se aplică sintagma „migranți pentru muncă” ci sintagma „lucrătorii” ! Este un regim apropiat drepturilor persoanelor care se deplasează în interiorul unui stat pentru a lucra sau a se stabili într-o altă zonă a țării. Cei care fac apologia „migrației forței de muncă” din România în alte state europene nu fac doar o gravă eroare ci neagă dreptul cetățenilor europeni din România de a se angaja în condiții mai favorabile în altă țară europeană. O porcărie naționalistă dominată de lipsa de educație a celor care pornesc și poartă astfel de discuții.

Un alt titlu edificator pentru clarificarea situației în spațiul Uniunii Europene este Titlul IX, „Ocuparea forței de muncă”, în care se prevede că fiecare stat va participa la strategia europeană de ocupare a forței de muncă în întreg spațiul european, fără a fi limitat de frontierele naționale. Consecința imediată este că fiecare țară membră a Uniunii Europene trebuie să fie atractivă pentru forța de muncă proprie dar și pentru forța de muncă disponibilă din alte state europene. De fapt, acest fenomen se întâmplă. Sunt români care merg la muncă în Bulgaria sau Ungaria dar sunt și bulgari și maghiari care vin la muncă în România. Ca să vorbesc numai de statele membre ale UE cu care avem frontieră comună.

Acest articol are rolul de a aduce clarificări. În special pentru cei care nu au avut suficient timp să citească materialele necesare pentru a ajunge la noțiunile corecte. Cât privește inițiativa României de a sprijini Grecia și Italia, copleșite de imigranți, eu sunt de acord cu ea. Avem o capacitate de găzduire a refugiaților și sprijinul nostru pentru aceste țări trebuie dat. O stare de criză din cauza imigranților în aceste țări europene ne afectează în mod direct. Mai bine participăm la evitarea crize decât să o admirăm de pe margine.

Amenințare cu terorismul ? Erdogan vrea ca Turcia să ia locul Statului Islamic și locul Al Qaeda ?

Agerpres. Erdogan: Europenii „nu vor putea merge în siguranță pe stradă” dacă nu-și schimbă atitudinea

Declarația lui Recep Tayyip Erdogan este șocantă.

Dacă Europa continuă în acest fel, niciun european din orice parte a lumii nu poate merge în siguranță pe stradă, Noi, Turcia, îi cerem Europei să respecte drepturile omului și democrația

Faptul că el și partidul islamist care îl susține nu este de acord cu valorile promovate și practicate de statele membre ale Uniunii Europene este una, dar să ameninți Europa, în fapt toate statele membre ale Uniunii Europene cu acte teroriste împotriva cetățenilor europeni oriunde s-ar afla aceștia (amenințarea nu poate fi interpretată altfel !) dacă nu acceptă Turcia în sânul comunității europene cu alte valori decât cele convenite în Uniunea Europeană este altceva.

Eu iau în serios amenințarea. Nu știi de unde răsare un musulman habotnic fidel lui Erdogan care va pune în aplicare amenințarea pronunțată de acest personaj aflat în plin derapaj psihologic.

O iau în serios și pentru că Recep Tayyip Erdogan își dă seama că obiectivului lui politic de suflet, expansiunea musulmană pe continentul European, în special în statele din Uniunea Europeană, este blocat. Practic, statele care au luat unele măsuri care nu îi plac, care îi strică planurile, sunt cele care îi blochează proiectul politic.

Amenințarea lui Erdogan este bazată pe o realitate. Comunitățile etnice turce sunt numeroase în multe state membre ale UE dar și în alte state unde cetățenii UE merg pentru turism sau afaceri, pentru participarea la programe științifice sau umanitare.

Erdogan anunță că etnicii turci din statele membre ale UE dar și din alte state vor deveni „luptătorii săi” împotriva cetățenilor din statele europene „ostile”. Amenințarea are ca țintă Germania, unde comunitatea turcă este de câteva milioane de oameni, mulți dintre etnicii turci fiind și cetățeni germani, la a doua sau chiar a treia generație. Amenințarea are ca țintă Olanda unde comunitatea turcă este formată din peste 400.000 persoane. Amenințarea are ca țintă toate statele europene care au comunități turce pe teritoriul lor, comunități istorice sau formate în urma unei migrații ponderate, în special de la finele secolului trecut.

Această declarație este șocantă. Comportamentul lui Erdogan nu diferă cu nimic de comportamentul grupărilor extremiste bazate confesional pe islam. O astfel de amenințare este cu atât mai periculoasă cu cât comunitatea turcă este mai răspândită în statele membre ale UE. Este o declarație iresponsabilă pentru că îndeamnă persoane instabile psihic să acționeze. Este o declarație de „război terorist”. Inacceptabil !

Declarația lui Erdogan vrea să instaleze teroarea în Europa. Vrea să creeze stări de conflict între etnicii turci din statele membre ale UE și cetățenii de alte etnicii cu care aceștia conviețuiesc. Vrea să destabilizeze ordinea publică din statele membre ale UE. Erdogan s-a alăturat, prin această declarație, organizațiilor teroriste islamice.

Voi urmări reacțiile. Trebuie să existe. Este, până la urmă, o declarație care transformă diferendele politice dintre Turcia, pe de o parte, și celelalte state europene pe de altă parte, într-o stare inițială de conflict armat  în care Turcia și-a anunțat următoarea mutare: atacul asupra cetățenilor europeni oriunde s-ar afla aceștia.

Cetățeni europeni în armatele naționale ale statelor UE ? De ce nu ?

Imaginea este luată din publicația on-line „ziarulromânesc.de”, de la articolul care mă motivează să îmi exprim acest punct de vedere. Cu această ocazie îi mulțumesc prietenei Liliane Michels pentru că a pus articolul pe Facebook.

În esență, după cum spune articolul, noua Carte Albă a Armatei Germane (Weißbuch) declară că Armata germană se va deschide către cetățenii europeni pentru a-și completa efectivele.

În cele din urmă, deschiderea Bundeswehr-ului pentru cetățenii UE nu ar însemna doar un potențial de integrare și de regenerare a personalului Bundeswehr-ului, dar ar fi un semnal puternic pentru perspectiva europeană.

Normal, ideea a născut în Germania discuții controversate, proteste, în special în rândurile celor care nu au înțeles că ideea europeană nu este dominația unui stat sau grup de state față de alte state ci o uniune a populațiilor statelor europene în fața unor idealuri comune. O uniune care, mai devreme sau mai târziu, va duce la o singură Europă. Un spațiu al tuturor popoarelor europene.

Există, în legea germană, o portiță de care s-au folosit cei care au gândit această Carte Albă a Armatei Germane. O portiță care stipulează în Legea militară că „Ministerul ar putea acorda scutiri și pentru a înrola soldați fără pașaport german dacă există motive profesionale bune”.

Un mare obstacol, pe care eu îl accept (ca militar de carieră), este cel motivat de emoția apartenenței la poporul pe care armata este chemată să îl apere. Nu se mai vorbește de foarte mult timp de apartenența la etnie, se vorbește de apartenența la cetățenie. La fel ca la noi, militarul trebuie să dețină cetățenia statului în care se formează armata. La ei, cetățenia germană.

Într-o publicație germană, apare această formulare a comentatorului Christoph Sagurna care scrie: "Este cea mai profundă schimbare în politica de trupe din toate timpurile. Francezi, polonezi sau chiar români în uniforme germane? De ce nu!" Warum nicht!

Ei bine, da. Așa este. Este o schimbare profundă care poate influența toate armatele statelor membre ale Uniunii Europene. Să privim lucrurile lucid, spre viitor.

Libera circulație a persoanelor, liberal circulație a mărfurilor, libera circulație a capitalurilor și libera circulație a serviciilor în spațiul Uniunii Europene a unit cetățenii europeni fără a mai ține cont de granițele naționale.

Apărarea unui stat este generată de apărarea intereselor cetățenilor acelui stat. Cetățenii participă la apărarea statului lor pentru că au de apărat proprietăți, afaceri, familii, mediu, bogății naturale. Formarea Uniunii Europene și instituirea acestor mari libertăți a făcut ca cetățenii diferitelor state europene să își formeze familiile, proprietățile, afacerile pe teritoriul altor state europene decât statul de proveniență. Apreciază mediul în care trăiesc, apreciază bogățiile naturale ale țării în care sau stabilit. Vorbesc limba și respectă tradițiile culturale locale. Este absolut normal ca astfel de persoane să dorească să participe la apărarea țării de reședință.

Ideea din Cartea Albă germană este una care duce la viitor. Este o viziune. Absolut normală și chiar de dorit. Este o viziune despre Europa viitorului.

Se face mare tapaj pe cetățenia statului care formează armata națională. Corect. Avem și noi astfel de reglementări. Avem, dar am acceptat, la fel ca în toate statele europene, ca la nivelul local, al administrației locale, cetățenii europeni care și-au stabilit reședința în comunitățile românești să aibă dreptul de a alege și a fi aleși. Vorbim laudativ despre românii care au fost aleși primari sau consilieri locali în comunități din Spania și Italia. Avem rezidenți din Franța și Germania, din Olanda și Austria, din Italia și Spania, din Anglia care au participat la alegerile locale. De ce să nu facem pasul următor ?

Apare o ciudățenie. Nu știu cum este la alții, dar înclin să cred că este la fel ca la noi. Avem drepturi și libertăți recunoscute cetățenilor europeni în baza TUE însă când vine vorba despre acordarea cetățeniei române instituim reguli de timp și rezidență permanentă. Un fel de cuiul lui Pepelea. În ansamblul drepturilor și libertăților europene este inutil. Dacă un cetățean european vrea să participe la o demnitate și la o asumare a unei responsabilități în statul de rezidență, potrivit demnității respective, de ce să îi punem bețe'n roate ?

Fie acceptăm ideea că cetățenia europeană este suficientă pentru toate demnitățile politice, administrative și militare din stat (ceea ce presupune o modificare constituțională), fie acordăm cetățenilor europeni cetățenia statului român (de exemplu) într-un termen foarte scurt, la cererea acestora, păstrând astfel și prevederile constituționale care stipulează condiția cetățeniei române pentru cei care ocupă funcții și demnități politice, administrative și militare.

Este absolut normal, după mine, ca cetățenii europeni să își dorească să participe la apărarea sau administrarea înaltă a propriilor interese din moment ce sunt rezidenți în România. Din moment ce toate interesele lor sunt aici, în România. Din moment ce familia lor este aici în România.

Ideea din Germania este excelentă. Poate și la ei este suficientă schimbarea legii cetățeniei. Ce mare scofală să schimbi niște reglementări ale unei legi care devine pe zi ce trece mai înapoiată față de timpurile actuale ?!

Din moment ce în Germania se va permite ca soldații germani să fie cetățeni europeni cu cetățenie franceză, poloneză și română, de ce să nu fie și în România soldați români cetățeni europeni cu cetățenie germană, italiană, ungară, greacă, bulgară ? Pasul următor ar fi acela al acceptării ca și în funcțiile de conducere din armată să fie acceptați cetățenii europeni care au pregătirea necesară acestora.

Apărarea națională, concept corect până la final, își extinde aria geografică. Apărarea europeană acoperă apărarea națională, o întărește, o asigură cu mai multe resurse, îi oferă mai multe posibilități de acțiune, îi oferă un potențial uman mult peste posibilitățile limitate ale unei națiuni.

Îmi place ideea germanilor.

Decizie importantă. Mergem spre normalitatea europeană. Este o mare provocare pentru noi.

Comisia de cod electoral a decis să introducă în proiectul de lege electorală dreptul cetățenilor UE de a fi aleși în funcția de primar. Aveau dreptul de a fi aleși în calitate de consilieri, locali și județeni. Agerpres.

Propunerea a fost materializată în amendamentul făcut de doi liberali: Mihai Voicu și Ioan Oltean.

Mihai Voicu: „În acest moment sunt doar trei țări din UE care nu permit alegerea cetățenilor UE, inclusiv în funcția de primar. Există o directivă care recomandă contrariul. (...) Propunerea pe care o fac este să ieșim din acest grup de trei țări. Constituția permite cetățenilor UE să acceadă inclusiv în funcția de primar”.

Sunt sigur că acest lucru va „irita”. Este normal. Nu sunt toți pregătiți să accepte integrarea în UE. Nu sunt pregătiți să iasă din carapacea naționalismului. După câte observ, sunt destui cei care promovează, cu sârg, enclavizarea României, un fel de întoarcere în timp, la epoca formării statelor feudale.

Cine sunt cei care vor aplica pentru a fi aleși primari în localitățile României ? Prăpăstioșii vor afirma, cu nerușinare, că vor veni tot felul de indivizi nedemni de pe aiurea să ocupe funcțiile de primari. Ei bine, nu va fi așa. Dacă vor exista cazuri, acelea vor fi speciale. Cetățenii europeni care vor candida vor fi, cumva, „oameni ai locului”. Vor avea o oarecare vechime în acea localitate, vor fi cunoscuți de ceilalți cetățeni și, în mod special, vor fi apreciați de către concetățeni pentru munca pe care o fac. Vor primi eticheta de „oameni gospodari, la locul lor”. De ce nu, vor fi oameni către care se va îndrepta mândria concetățenilor: „este de-al nostru”.

Reglementarea propusă are și alte consecințe. Condiția cetățeniei române în cadrul partidelor politice va trebui să fie eliminată. Cumva, un candidat „cetățean european”, va trebui să fie acceptat ca membru al partidului care îl susține. În Statutul PNL este prevăzută condiția „cetățeniei române” pentru intrarea în partid. Probabil că se va introduce condiția „cetățeniei europene” pentru rezidentul care vrea să intre în PNL și să candideze la o funcție publică. La fel și la alte partide.

Fac observațiile de mai sus pentru că mă gândesc la o situație posibilă, în viitor. Cetățenii europeni care au devenit rezidenți în România, care își păstrează cetățenia statului din care provin dar care au domiciliul stabil în localitatea în care candidează vor să candideze. Acum, ei pot candida doar ca independenți. Populația le dă votul, ei devin primari și își pun în aplicare programele cu care au candidat, programe acceptate de cetățeni. Consilierii locali îi sprijină sau nu. Funcție de interesele de partid. Sunt sigur că între consilierii locali și primari se vor naște conflicte. Din moment ce „străinul, cetățeanul european” a fost ales de concetățeni, partidele care pun bețe'n roate primarului vor pierde susținerea cetățenilor din localitatea respectivă. Nu este bine. Așa că partidul care are majoritatea în consiliul local va „lucra” cu primarul.

Această prevedere, nouă, din legea electorală are consecințe pentru viitor. Dacă nu este însoțită de modificarea și completarea altor acte normative care să pună de acord cetățenia europeană cu capacitatea de a administra fonduri locale și guvernamentale, cu capacitatea de a conduce administrația locală, cu capacitatea de a modifica/schimba funcționarea administrației locale, reglementarea rămâne fără obiect. Mai mult, această reglementare trebuie însoțită, urgent, de cea privind independența administrațiilor publice locale. Un primar cetățean european - maghiar, bulgar, ceh, slovac, sloven, englez, german, francez, spaniol, italian, belgian, olandez, polonez etc. -, va dori să performeze ca administrator local, nu ca „român”.

Deși informația poate fi tratată superficial de presa română, ea are mult prea multă substanță pentru viitor pentru a nu o trata cu maximă seriozitate. Impune modificarea legislației privind administrația publică locală, obligă modificarea reglementărilor privind membrii partidelor politice. Dacă în localitățile românești vor fi aleși mai mulți independenți cetățeni europeni, partidele politice pot pierde „controlul” bazinului electoral !

Este o temă serioasă de discuție. Mă deranjează ideea că propunerea este acceptată pentru a nu fi aplicată. Suntem „specialiști” în a spune una și a face alta. Iar PSD, of, PSD este expert în așa ceva.