Reforma administrativă este vitală. Sunt necesare precizări

Organizarea României pe Regiuni de dezvoltare

Președintele Iohannis a revenit, cu ocazia evenimentului generat de Gala Asociației Municipiilor din România, la mai vechea problemă a reformei administrative, într-un discurs rostit în fața primarilor.

Față de unii jurnaliști care se grăbesc să anunțe pompos că „Președintele Iohannis anunță desființarea județelor”, anunț și eu, tot pompos, că jurnaliștii fac o cruntă dezinformare. Ca de obicei. Nu ar strica ca „onorabilii” jurnaliști sau analiști de doi bani bucata să mai pună mâna pe carte, de preferință pe cărți serioase, să se mai uite pe Constituție exact la Titlul I, art. 3, unde este prevăzut modul cum este organizată România:

(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii.

Orice modificare a organizării administrative a teritoriului presupune o modificare a Constituției. Nu este cazul.

Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale! Cei care jonglează cu diferite idei, una mai năstrușnică ca cealaltă, ar trebui să se abțină. Dar nu au interesul, bănuiesc. Ei vor să inducă teama. Iau de pe site-ul „mdrap” niște explicații.

„Dezvoltarea regionala este un concept nou ce urmareste impulsionarea si diversificarea activitatilor economice, stimularea investitiilor in sectorul privat, contributia la reducerea somajului si nu in cele din urma sa conduca la o imbunatatire a nivelului de trai. Pentru a putea fi aplicata politica de dezvoltare regionala s-au infiintat opt regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriul Romaniei. Fiecare regiune de dezvoltare cuprinde mai multe judete. Regiunile de dezvoltare nu sunt unitati administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridica, fiind rezultatul unui acord liber intre consiliile judetene si cele locale.

Politica de dezvoltare regionala reprezinta un ansamblu de masuri planificate si promovate de autoritatile administratiei publice locale si centrale, in parteneriat cu diversi actori (privati, publici, voluntari), in scopul asigurarii unei cresteri economice, dinamice si durabile, prin valorificarea eficienta a potentialului regional si local, in scopul imbunatatirii conditiilor de viata. Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea intreprinderilor, piata fortei de munca, atragerea investitiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, imbunatatirea infrastructurii, calitatea mediului inconjurator, dezvoltare rurala, sanatate, educatie, invatamant, cultura.”

Președintele Iohannis, foarte bun cunoscător al situației (să nu uităm că a lucrat, fiind la PNL, la proiectul dezvoltării regionale și reformei administrației!), a arătat și ce s-ar putea face pentru ca dezvoltarea României să fie așezată pe o temelie solidă. Da, este adevărat, nu s-a referit la județe ci la regiuni. Dacă se citește pagina la care am pus legătura, se va observa că președintele Klaus Iohannis s-a referit la proiecte care să fie destinate regiunilor, proiecte care să depășească limitele județelor și, mai ales, proiecte care să sprijine centrele de dezvoltare - municipiile, orașele,  comunele -, prin descentralizarea administrativă. Alocuțiunea se poate citi aici.

„Dintre urgențe, descentralizarea este, după părerea mea, de departe una dintre prioritățile momentului. Acest proces, a devenit de-a lungul timpului, un subiect îndelung dezbătut și menționat, însă el nu a fost pus în practică din cauza, probabil, a superficialității cu care a fost tratat. Iar zilele acestea trăim iarăși unul dintre acele momente când se încearcă schimbarea întregii baze a Codului Fiscal fără ca aceste lucruri să fie, în detaliu discutate, de exemplu, cu dumneavoastră. Sper să reușiți să convingeți guvernanții că lucrurile pot fi rezolvate și mai bine.”

„Este o realitate tristă, nu doar cazul menționat, ci și în alte domenii cheie, o consecință a faptului că în România lipsește deseori viziunea unitară pe termen lung.

Acum, după zece ani de apartenență la Uniunea Europeană, cred că suntem cu toții conștienți că nu mai poate fi amânată o reformă administrativ-teritorială.

Fără îndoială, aceasta este singura soluție pentru diminuarea decalajelor de dezvoltare între regiuni și singura prin care se poate asigura armonizarea economică și socială între acestea.”

Mă opresc puțin aici. Se referă la „o reformă administrativ-teritorială”. Să apelăm la DEX, la primul sens al termenului „reformă”: ”Transformare politică, economică, socială, cu caracter limitat sau de structură pentru a realiza un progres.”

Este evident că se referă la „descentralizarea” de care a făcut vorbire la început. Trecere unor competențe de la nivelul central al administrației publice la nivel local, realizarea independenței financiare a autorităților publice locale, transferul deciziei financiare la nivelul administrației publice locale, transferul patrimoniului imobiliar deținut de instituțiile centrale pe plan local către autoritățile administrației publice locale, modificarea și completarea legilor în materie pentru realizarea descentralizării etc. sunt părți ale unei reforme.

Revin cu atenționarea că această reformă se poate realiza înainte de o modificare a Constituției! Guvernul are posibilitatea să își înființeze, cu aprobarea Parlamentului, unități de administrare a programelor de dezvoltare la nivelul regiunilor! Pentru asta însă trebuie voință. Este nevoie și de inteligență, dar dacă sunt puși să coordoneze regiunile unii care sunt de calitatea unor ministri sau parlamentari, sunt slabe speranțe ca ceva bun să fie realizat.

Rezoluția adoptată de Forumul Administrației Locale a PNL de la Iași

Forumul s-a încheiat. A adoptat o rezoluție care urmează a fi inclusă în strategia politică a PNL privind guvernarea pentru anul următor.

Rezoluția a fost comunicată presei. Există acest comunicat și la Agerpres. Este și pe site-ul Ziare . Local, Ziarul de Iași, publică și el Rezoluția. Nu știu cât de valorificată de fi de presă, cât de promovată va fi însă sunt convins că o abordarea corectă la nivelul PNL va avea efecte pozitive asupra tuturor administrațiilor publice locale din Moldova.

FORUMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE 

Rezoluția 'Moldova Contează'

Iași, 21 octombrie 2017

Forumul Administrației Publice Locale, un eveniment inițiat de Partidul Național Liberal, filiala Iași, cu susținerea Partidului Popular European (PPE), a apărut din dorința de a păstra un nivel ridicat de profesionalism în rândul reprezentanților PNL din administrația publică, de a fi permanent conectați la agenda cetățeanului și astfel în programele publice promovate de către PNL să se regăsească prioritățile de dezvoltare locale și regionale!

Forumul Administrației Publice Locale își propune ca prin dialog și consens să identifice o serie de priorități investiționale pentru fiecare județ din regiunea Moldovei, oportunitățile de finanțare și pârghiile legale prin care aceste proiecte să fie incluse atât în programele de investiții guvernamentale, cât și incluse în legea bugetului de stat. Documentul, asumat de către președinții PNL din județele Moldovei va fi înaintat Biroului Permanent Național al PNL spre a fi integrat în strategia publică națională a PNL pentru anul următor.

Până când România va cunoaște o descentralizare autentică este nevoie de colaborarea tuturor actorilor politici din Moldova pentru a repune regiunea pe harta administrativă a țării și astfel să recuperăm decalajele evidente față de restul regiunilor. Sunt obiective ce trebuie să depășească statutul de 'moștenire' căci nu sunt ale unui politician anume, nu sunt ale unui partid, ci sunt ale comunității în ansamblul său.

Prezenta rezoluție este rezultatul lucrărilor celor patru sesiuni de comunicare din cadrul Forumului Administrației Publice Locale, Ediția 1, Iași 2017, desfășurat cu participarea:

Ludovic Orban, Președinte PNL

Theodor Stolojan, Europarlamentar PNL

Raluca Turcan, Prim-vicepreședinte PNL

Costel Alexe, deputat, Președinte PNL Iași

Gheorghe Flutur, Președinte CJ Suceava, Președinte PNL Suceava

Ionel Palăr, deputat, Președinte PNL Bacău

Nelu Tătaru, Președinte PNL Vaslui

Costel Șoptică, senator, Președinte PNL Botoșani

Mugur Cozmanciuc, deputat, Președinte PNL Neamț

Iulia Scântei, Senator PNL Iași

Marius Bodea, deputat PNL Iași

Dumitru Oprea, deputat PNL Iași

Dan Niță, Primar al Comunei Miroslava, Secretar General PNL Iași

Laurențiu Leoreanu, deputat PNL Neamț

Dan Roman, deputat PNL, Președintele Comisiei de Administrație Publică din Camera Deputaților

Ion Lungu, Primar al Municipiului Suceava

Lucian Micu, Primar al Municipiului Roman

400 de aleși locali PNL Iași: Primari, consilieri locali, consilieri județeni

Ludovic Orban, președintele PNL: 'Iașul este a doua capitală a României, este un oraș fundamental pentru România, nu numai pentru Moldova. Iașul are nevoie de o viziune liberală în guvernarea sa, comunitatea economică are nevoie de o viziune de dezvoltare, are nevoie să devină un pol în această zonă, are nevoie de un mediu de afaceri mult mai atractiv, inclusiv pentru românii din Republica Moldova. Iași trebuie să fie un motor pentru întreaga Moldovă pentru a da semnalul creșterii economice. Îmi doresc să vin în campanie și Iași să aibă în sfârșit șansa de a avea un primar liberal.'

Costel Alexe, președintele PNL Iași: 'Moldovenii s-au săturat să fie dezamăgiți, păcăliți și an de an să constate că au fost nedreptățiți fie de alocările guvernamentale sau de culoare politică a primarului lor. Se vede în procentul celor care vin la vot, în scădere la fiecare scrutin. Aici e, de fapt, provocarea. Să-i convingem pe oameni că nu toți politicienii sunt la fel, că într-adevăr politicile publice promovate sunt în interesul cetățenilor și după campania electorală. Avem primari liberali destoinici în județul Iași și în Moldova, primari care cu eforturi considerabile au ținut piept provocărilor și presiunilor PSD și care au schimbat fața localităților lor și mulți au crescut standardele în materie de administrație public și calitatea vieții.

La Forumul Administrației Publice experiența primarilor din Arad, Alba Iulia, Piatra Neamț, Suceava, Miroslava, Lețcani, va fi valorificată și pusă în folosul tuturor reprezentanților administrației publice locale. Orașele conduse de primari liberali rivalizează cu orașe din vestul Europei pentru simplul fapt că liberalii știu să facă administrație, știu să atragă fonduri și investitori.

Suntem cel mai mare partid de opoziție, suntem o forță dacă înțelegem să lucrăm împreună asemenea furnicilor pentru bunăstarea întregii regiuni: fie că vorbim de parlamentarii liberali, de primari sau aleși locali, cu toții trebuie să ne unim eforturile și să promovăm în activitatea noastră politică proiecte coerente și inițiative în folosul comunității pe care o reprezentăm.'

Frumos. Pentru asta însă, PNL trebuie să comunice mai bine cu cetățenii. De peste tot. Cei care au o administrație liberală să știe ce face acea administrație, pentru cei care nu au o administrație liberală să afle ce face bine administrația liberală din localitățile apropiate sau din zona lor geografică. Oamenii trebuie să vadă diferența de nivel de trai și să înțeleagă că „nu toți politicienii sunt la fel” !

Guvernarea este un act de cultură.

Academicianul Nicolae Manolescu a ținut un discurs frumos, interesant, destul de lung (am constatat că nu mai am exercițiul urmăririi discursurilor !), mobilizator. Este liberal, o mărturisește fără echivoc, este sentimental și un foarte bun promotor al culturii.  A dat multe exemple din istoria liberalismului, a dat multe exemple din realizările primarilor liberali de-a lungul timpului însă și a unor primari de altă culoare politică care au aplicat în actul de guvernare locală politici specifice gândirii liberale (a dat exemplul fostului primar „comunist” de la Onești/Bacău care a făcut o sală de sport în localitate împotriva voinței șefilor lui, sală care a adus în prim planul vieții sportive pe Nadia Comăneci, pe Teodora Ungureanu dar și multe alte sportive de top din gimnastica românească ! Acel primar a avut inteligența de a da Oneștiului, devenit un conglomerat de oameni cu culturi diferite, o cultură proprie).

Primarii liberali ai Bucureștiului au luat o localitate medievală și au transformat-o într-o capitală modernă a unei țări europene. Primarii liberali au introdus progresul. Iar progresul s-a măsurat și prin cultură. Nu în principal, nu doar datorită ci și prin cultură.

Când se vorbește despre cultură există pericolul ca unii să vadă doar literatura, poezia, teatrul, cinematograful, pictura, sculptura. Există pericolul de a se limita doar la produsul unor acte culturale. Este o eroare care este corectată de DEX și de oricare alt dicționar al limbii unui popor.

CULTÚRĂ, culturi, s. f. 1. Totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. ♦ Faptul de a poseda cunoștințe variate în diverse domenii; totalitatea acestor cunoștințe; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva. ◊ Om de cultură = persoană cu un nivel intelectual ridicat, care posedă cunoștințe universale temeinice. ♦ (Arheol.) Totalitatea vestigiilor vieții materiale și spirituale prin intermediul cărora se reconstituie imaginea unei comunități omenești din trecut. ♦ Ansamblu de activități și modele de comportament proprii unui grup social dat, transmisibile prin educație.

A atras atenția tuturor celor prezenți, după ce „a umblat” prin extraordinar de bogata istorie a liberalismului românesc, că guvernarea - plecând de la o localitate și până la o țară -, este de fapt un act de cultură. Politica, în înțelesul ei deplin ca știință și practică a guvernării, este o componentă a culturii unui popor, a unei comunități sociale și politice.

A atras atenția asupra menirii PNL, de când s-a născut (la 1875) și până astăzi. PNL este partidul care s-a constituit pentru a conduce România, pentru a o transforma la cerințele epocii în care România ajunge. PNL este un partid al progresului. Peste tot unde au fost liberalii la conducere, de la localități la nivelul țării, au avut loc transformări benefice fie localității, fie țării. Începând cu Bucureștiul - devenit simbol al eficienței guvernărilor liberale -, terminând cu comunități locale mai mici care, în timp, au crescut, s-au impus ca centre ale evoluției umane, au devenit orașe și mai apoi municipii.

Chiar dacă academicianul Nicolae Manolescu nu a spus-o, o spun eu. Cultura, în oricare dintre formele ei de manifestare, poate fi creată doar de persoanele care au nivelul de cunoaștere corespunzător aspirațiilor cetățenilor la un moment dat. Definiția „omului de cultură” din DEX este cuprinzătoare: persoană cu un nivel intelectual ridicat, care posedă cunoștințe universale temeinice.

Ca să faci din actul de guvernare al unei localități un act de cultură, îți trebuie în fruntea obștii oameni de cultură. Avem posibilitatea de a face comparații. Chiar între sectoarele Bucureștiului. Acolo unde au condus oameni de cultură, Bucureștiul a progresat. În alte sectoare, nu. Progresul nu înseamnă borduri, pavaje, mobilier stradal, ele sunt un produs cultural în măsura în care nu devin un abuz, o cheltuială voluptorie. Progresul înseamnă cu totul și cu totul altceva. De exemplu, guvernarea lui Pache Protopopescu (1888-1891) este considerată astăzi ca cea care a dat Bucureștiului identitatea de capitală europeană (un articol foarte bun în Adevărul). Bucureștiul are nevoie de o nouă guvernare curajoasă, o guvernare care să redefinească o capitală care are vocația de a deveni un centru politici, financiar, economic și cultural în sud-estul Europei. Asta se poate realiza, astăzi, doar dacă populația va alege în fruntea ei alți liberali, oameni cu un nivel ridicat de cultură, oameni cu temeinice cunoștințe despre guvernare și despre comunitățile în care candidează. Așa cum sunt candidații liberali.

Mai ușor cu sentimentalismul pe scări ! Se poate sparge !

Iar se „zgâlțâie” lumea pe numele alese de partide pentru a candida la diferite funcții politico-administrative. Iar au apărut promotorii ideii că deciziile politice trebuie combătute iar alegerea partidelor trebuie sancționată de către membrii și simpatizanții acestora pentru că, vezi Doamne, nu place nu știu cărui politician sau formator de opinie, jurnalist sau analist politic. Unii cunoscuți, alții doritori de notorietate.

Partidele politice sunt grupări de oameni constituite pe baza liberului consimțământ, care acționează pragmatic, conștient și organizat pentru a servi interesele unor clase sociale, a unor grupuri sociale, comunități umane, pentru dobândirea și menținerea puterii politice, în vederea organizării și conducerii societății, conform cu idealurile proclamate în platforma program. Wikipedia (aici). Mai clar nu se poate.

Într-un partid politic nu este nevoie să existe „dragoste” între membri. Susținerea unui membru al partidului este dictată de interes. Îl susții pe cel care obține acceptul majorității membrilor pentru a îndeplini o funcție pe baza unui program. Chiar dacă tu, ca membru, nu l-ai votat susținând un contracandidat. După alegerea liderului prin votul celorlalți te aliniezi acțiunilor viitoare ale partidului pentru că ai un interes care poate fi apărat doar în interiorul partidului, prin acțiunea unitară a tuturor membrilor partidului. Acțiunile „pragmatice, conștiente și organizate pentru a servi interese” acoperă și interesul tău nu însă și starea ta afectivă. Ba, îndrăznesc să spun că stările afective te pot îndepărta de restul membrilor partidului, fie prin refuzul lor de a te mai accepta fie din cauza ta, cel „afectat”, care refuzi să mai participi la protejarea interesului comun. Cred că ar putea fi scrisă o istorie a stărilor afective ce au devenit nocive intereselor majorității.

Întotdeauna vor fi membri ai partidului care vor pierde în timp ce alții vor câștiga. Cei care vor pierde vor acuza pe cei care nu l-au vrut că au trădat „interesele partidului”, confundând propriul interes cu cel al partidului. Cei care nu l-au vrut îl vor acuza de egoism, egocentrism, atitudine dictatorială, narcisism, incapacitate politică etc. Câștigătorul nu ar trebui să se considere un fericit. Fericirea durează destul de puțin, funcția de demnitate în partid la fel ca aceea din administrația publică obligă la performanță, de cele mai multe ori câștigătorii de azi sunt marii perdanți de mâine. Cu toată dragostea pe care le-o arată, cu mai mult sau mai puțin interes (!), unii dintre membrii și simpatizanții partidului sau chiar simpatizanții exclusivi ai respectivului lider (este natural ca un lider să aibă proprii simpatizanți, în afara membrilor sau simpatizanților partidului) îl vor critica atunci când pierde, când vor observa că a pierdut pentru acțiuni ce le pune în pericol propriul interes.

Uite că am o imagine plastică în minte. Un partid este ca o cometă. Când se apropie de soare (alegeri !), se încălzește și începe să împrăștie în spațiu din substanța pe care o conține. Cu cât este mai mare „temperatura”, cu atât „coada” este mai mare. O parte dintre membrii partidului rămân pierduți în spațiu, altă parte „revoltată” va rămâne în apropierea cometei și va reveni la corp prin acreție. Tot prin acreție, cometa va deveni mai mare atunci când va exista materie în jurul ei care va completa sau chiar va depăși materia pierdută. Procesul se repetă până când cometa nu va mai avea materie pe care să o atragă.

În completarea imaginii de mai sus, în 2014, PNL a crescut prin fuziunea cu PDL (acreție, atragerea de material cosmic aflat la dispoziție !). A devenit mai mare și a putut astfel să atragă mai mulți membri și simpatizanți, câștigarea alegerilor prezidențiale fiind un rezultat al acestei acțiuni. Fuziunea cu PDL și apropierea alegerilor prezidențiale a „încins” pe unii membri și simpatizanți care au vrut altceva așa că aceștia au părăsit partidul. Între timp, numărul membrilor de partid și al simpatizanților a crescut. Acum ne apropiem de „soare” (alegeri) și vom fi alături de el mai mult timp, un an întreg, astfel că se va forma o altă coadă a cometei, cu alți membri și simpatizanți nemulțumiți. Unii vor rămâne în spațiul public urmând să se alipească fie altor partide, mai micuțe sau chiar adversarilor politici, alții vor reveni.

Domnii și doamnele cu sentimente puternice, cu idei radicale, ar trebui să știe că între sutele de mii de membri ai partidului (mă refer la PNL) ei devin o minoritate. Sunt ca materia expulzată de cometa încălzită de razele soarelui. Reprezintă 0,00x din „substanța” partidului. Nesemnificativ.

Sunt aproape 3000 de primării care vor avea candidați din partea PNL. Toți candidații acceptați de partid vor fi reprezentanți ai majorității membrilor de partid. Ai majorității, nu ai tuturor membrilor. Cei care au pierdut acum trebuie să se uite în oglindă. Să vadă în ei, să vadă în jurul lor de ce au pierdut. Să înțeleagă de ce au pierdut. Dacă nu vor înțelege, atunci pierd totul. Unii merită o a doua șansă (sunt sentimental acum !).

Decizie importantă. Mergem spre normalitatea europeană. Este o mare provocare pentru noi.

Comisia de cod electoral a decis să introducă în proiectul de lege electorală dreptul cetățenilor UE de a fi aleși în funcția de primar. Aveau dreptul de a fi aleși în calitate de consilieri, locali și județeni. Agerpres.

Propunerea a fost materializată în amendamentul făcut de doi liberali: Mihai Voicu și Ioan Oltean.

Mihai Voicu: „În acest moment sunt doar trei țări din UE care nu permit alegerea cetățenilor UE, inclusiv în funcția de primar. Există o directivă care recomandă contrariul. (...) Propunerea pe care o fac este să ieșim din acest grup de trei țări. Constituția permite cetățenilor UE să acceadă inclusiv în funcția de primar”.

Sunt sigur că acest lucru va „irita”. Este normal. Nu sunt toți pregătiți să accepte integrarea în UE. Nu sunt pregătiți să iasă din carapacea naționalismului. După câte observ, sunt destui cei care promovează, cu sârg, enclavizarea României, un fel de întoarcere în timp, la epoca formării statelor feudale.

Cine sunt cei care vor aplica pentru a fi aleși primari în localitățile României ? Prăpăstioșii vor afirma, cu nerușinare, că vor veni tot felul de indivizi nedemni de pe aiurea să ocupe funcțiile de primari. Ei bine, nu va fi așa. Dacă vor exista cazuri, acelea vor fi speciale. Cetățenii europeni care vor candida vor fi, cumva, „oameni ai locului”. Vor avea o oarecare vechime în acea localitate, vor fi cunoscuți de ceilalți cetățeni și, în mod special, vor fi apreciați de către concetățeni pentru munca pe care o fac. Vor primi eticheta de „oameni gospodari, la locul lor”. De ce nu, vor fi oameni către care se va îndrepta mândria concetățenilor: „este de-al nostru”.

Reglementarea propusă are și alte consecințe. Condiția cetățeniei române în cadrul partidelor politice va trebui să fie eliminată. Cumva, un candidat „cetățean european”, va trebui să fie acceptat ca membru al partidului care îl susține. În Statutul PNL este prevăzută condiția „cetățeniei române” pentru intrarea în partid. Probabil că se va introduce condiția „cetățeniei europene” pentru rezidentul care vrea să intre în PNL și să candideze la o funcție publică. La fel și la alte partide.

Fac observațiile de mai sus pentru că mă gândesc la o situație posibilă, în viitor. Cetățenii europeni care au devenit rezidenți în România, care își păstrează cetățenia statului din care provin dar care au domiciliul stabil în localitatea în care candidează vor să candideze. Acum, ei pot candida doar ca independenți. Populația le dă votul, ei devin primari și își pun în aplicare programele cu care au candidat, programe acceptate de cetățeni. Consilierii locali îi sprijină sau nu. Funcție de interesele de partid. Sunt sigur că între consilierii locali și primari se vor naște conflicte. Din moment ce „străinul, cetățeanul european” a fost ales de concetățeni, partidele care pun bețe'n roate primarului vor pierde susținerea cetățenilor din localitatea respectivă. Nu este bine. Așa că partidul care are majoritatea în consiliul local va „lucra” cu primarul.

Această prevedere, nouă, din legea electorală are consecințe pentru viitor. Dacă nu este însoțită de modificarea și completarea altor acte normative care să pună de acord cetățenia europeană cu capacitatea de a administra fonduri locale și guvernamentale, cu capacitatea de a conduce administrația locală, cu capacitatea de a modifica/schimba funcționarea administrației locale, reglementarea rămâne fără obiect. Mai mult, această reglementare trebuie însoțită, urgent, de cea privind independența administrațiilor publice locale. Un primar cetățean european - maghiar, bulgar, ceh, slovac, sloven, englez, german, francez, spaniol, italian, belgian, olandez, polonez etc. -, va dori să performeze ca administrator local, nu ca „român”.

Deși informația poate fi tratată superficial de presa română, ea are mult prea multă substanță pentru viitor pentru a nu o trata cu maximă seriozitate. Impune modificarea legislației privind administrația publică locală, obligă modificarea reglementărilor privind membrii partidelor politice. Dacă în localitățile românești vor fi aleși mai mulți independenți cetățeni europeni, partidele politice pot pierde „controlul” bazinului electoral !

Este o temă serioasă de discuție. Mă deranjează ideea că propunerea este acceptată pentru a nu fi aplicată. Suntem „specialiști” în a spune una și a face alta. Iar PSD, of, PSD este expert în așa ceva.

ANI pierde procese cu conflictele de interese la deputați și aleșii locali !

Azi, Parchetul de pe lângă ICCJ transmite un comunicat prin care ne anunță că au trimis în judecată pe deputatul Nicolae Mircovici acuzat de conflict de interese.

„Comunicat de presă - PÎCCJ
miercuri, 19 Mar 2014, 11:43  •  COMUNICATE 

19 martie 2014 COMUNICAT

Biroul de informare publică și relații cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată a inculpatului MIRCOVICI NICULAE (deputat în Parlamentul României), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conflict de interese.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

Inculpatul, în calitate de deputat în Parlamentul României, a propus angajarea soției sale pe post de referent în cadrul biroului său parlamentar și a avizat contractul individual de muncă al acesteia, pe o perioadă determinată (din ianuarie 2009 până la sfârșitul mandatului), contract în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru angajată în cuantum total de 20.387 lei.

Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în nici un fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.

Mintea mi s-a dus la discuțiile și deciziile anterioare cu privire la asimilarea demnitarilor cu funcționarii publici în sistemul penal. CCR a statuat că o astfel de abordare nu este constituțională.

Am citit prevederea penală. Intre vechiul cod penal și noul cod penal nu sunt diferențe semnificative cu privire la conflictul de interese. Problema era de interpretare a actului juridic.

Tot azi, Mediafax comunică o soluție dată de instanțele competente, ultima fiind ICCJ care a respins un recurs al ANI pe un caz similar. Dar absolut similar ! Cel al fostului deputat Ioan Cindrea.

„Fostul deputat Ioan Cindrea a câştigat procesul cu Agenţia Naţională de Integritate, care l-a acuzat de conflict e interese pentru că şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar, în urma unei decizii definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Judecătorii ICCJ au decis să respingă recursul declarat de ANI la decizia din 21 martie 2012 a Curţii de Apel Alba Iulia, prin care a fost admisă cererea de anulare a actului emis de Agenţie în cazul lui Cindrea.

În urma verificărilor declanşate în noiembrie 2010, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat că fostul deputat PSD a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea soţiei sale, Amalia Cindrea, în cadrul biroului parlamentar din Circumscripţia electorală 34 Sibiu.

Beneficiul obţinut în perioada 5 octombrie 2009 - 1 februarie 2011 de către aceasta a fost de 35.061 lei (aproximativ 8.138 de euro), preciza ANI”.

Încă nu am ajuns la motivarea ICCJ și nici nu am citit motivarea Curții de Apel Alba care a judecat cauza pe fond.

Este evident că PICCJ avea posibilitatea să aștepte soluția în cazul Cindrea pentru a vedea ce face în cazul Mircovici. ICCJ nu va avea o altă soluție. Nu poate avea o altă soluție în nici unul din cazurile ANI cu același subiect.

Chiar dacă în cazul Cindrea a fost o acțiune în contencios administrativ iar acțiunea în cazul Mircovici este una în penal, subiectul este „conflictul de interese”. Din moment ce ANI a pierdut în administrativ, nici PICCJ nu poate câștiga în penal. Pentru că instanța va trebui să constate că nu există conflict de interese și ca atare nu există nici fapta penală.

Mai mult, ANI „va suferi” cumplit și pe alte cauze deschise. Deja a pierdut în cazul de incompatibilitate deschis președintelui CJ Brașov, Aristotel Căncescu care a câștigat procesul cu ANI, instanța competentă constatând că nu este în incompatibilitate în calitatea sa de reprezentant al CJ în CA al unei SC care asigură utilitățile publice într-o localitate a județului Brașov. Justiția se va folosi și de comunicatul CE care infirmă incompatibilitatea dintre demnitatea de ales local și reprezentarea autorității publice locale în CA al SC care oferă utilitățile publice localităților pe care le reprezintă. Iar aici intră mii de primari agresați de ANI și prostia celor de la ANI.

Crin Antonescu. Soluție pentru primarii „depistați” în conflictul de interese public-public.

Informație Agerpres. O amnistie pentru primarii aflați în această situație și o corectare/modificare a legii privind incompatibilitățile ca astfel de aberații să nu se mai repete. Am mai scris despre această tâmpenie a „incompatibilității primarilor”.

Ca unul care cunoaște bine modul în care se scriu proiectele de acte normative în ministere, concluzionez că șirul de incompatibilități a fost ideea unui decident sau a unui consultant tembel al unui decident la fel de tembel. Mai bine spus, legea a fost „scrisă cu curul”. La Parlament, susținătorii tembelului care a promovat legea aceasta defectă au fost mai mulți decât oamenii cu capul pe umeri și care, cumva, au semnalat, în comisii sau în plen tembelismul cras care însoțește legea. Știu și cum se negociază în Parlament legile, chiar articole de lege, chiar idei din conținutul unor legi. „Bagă dom'le și ipoteza asta că nu o fi foc”, „Lasă dom'le mai jos sancțiunile că nu vrei să omori făptuitorii” etc.

O amnistie legală se poate realiza. Se scoate incompatibilitatea din lege și sunt exonerați de răspundere primarii aflați în această stare. Se poate pentru că „fapta” este considerată faptă penală. Iar Constituția permite retroactivitatea legii penale, interzicând retroactivitatea legii civile.

Mai sunt multe de reparat. Mai sunt pentru că la nivelul superior al unui minister au ajuns, de-a lungul timpului, tot felul de nepricepuți, tot felul de nepregătiți, tot felul de fripturiști care au „gândit cu curul” atunci când au fost puși să dea o soluție unei probleme. Problema lor majoră a fost să dea bine pe lângă ministru sau secretarul de stat politic, în cele mai multe cazuri și față de unii decidenți la nivel de execuție decât să gândească în interesul cetățenilor, așa cum ar fi fost normal să facă. De aceea avem legi de te doare mintea.

Să clarificăm legislația cu privire la câini. Pentru cei care fac clăbuci fără să știe despre ce vorbesc.

Observ că se fac grave confuzii cu privire la legislația care privește câinii. Mai observ că unii comentatori, indiferent de mediul de promovare al informației, fac valuri cu privire la legislația în materie. Greșesc. Majoritatea. Ici-colo, câte o persoană cu capul pe umeri încearcă să atragă atenția că legislația există. Este și clară, după mine. Chiar foarte clară.

Animalele sunt împărțite, potrivit legii nr. 205/2004 în „animale cu sau fără deținător”. Alineatul 2 al art. 1 din lege face trimitere expresă la o lege specială când se vorbește despre câinii fără stăpân. Maidanezii ! Este evident că legea nr. 205/2004 se referă la toate animalele, în general, nu doar la câini și, mai ales, la animalele „cu deținător”. Iar deținătorul poate fi oricare dintre noi sau chiar instituții de stat sau private. Cu privire la câinii „fără stăpân” avem legea specială. Este vorba despre Ordonanța de urgență nr. 155/2001 care a fost aprobată de parlament și a devenit Legea nr. 227/2002.

Lege este, primarii care nu au aplicat-o sunt incompetenți. Practic, toate persoanele care au avut de suferit din cauza maidanezilor ar trebui să deschidă acțiuni împotriva primăriilor locale. Incompetența primărilor este cauza suferinței lor nu „foamea” animalele care i-au atacat.

Lege este. Oameni care să o aplice nu avem.

Susțin, în continuare, cu mai multă insistență, că cei mai buni dintre noi ar trebui să lucreze în funcții publice. Stăm prost la capitolul „funcționari publici” pentru că acolo au ajuns toți incompetenții. Iar de la incompetenți avem de suferit.

O lege proastă face primarii incompatibili

Agerpres. „Premierul Victor Ponta doreşte să discute cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi cu Comisia Europeană o soluţie legislativă corectă în condiţiile în care jumătate din primarii şi consilierii din România au fost declaraţi incompatibili şi au procese în instanţă”.

Avem o problemă. Mare. Dar mare de tot. Am făcut o lege care abuzează administrația publică. Care se contrazice cu bunul simt. O lege care seamănă dihonia și zâzania în țară. Cei care au lucrat la ea sau la mai multe legi care sună ca dracu sunt în Parlament.

ANI, această instituție care are ca moașe toți parlamentarii de ieri și de azi profită pentru a se evidenția. Jumătate dintre primarii țării sunt declarați incompatibili pentru că reprezintă interesele comunității, în calitate de primar, în societățile aflate în subordinea primăriei. Ca la balamuc. Trebuie făcut ceva. Trebuie ca legea care „condamnă” acest lucru să fie refăcută.

Ponta vorbește că va discuta la CE. M-am săturat. Prea mult CE. Mult prea mult. Este, până la urmă, o problemă internă. Puțin mă interesează că place sau nu CE cum îmi organizez administrația. Vreau să dau primarilor mai mult decât un salariu de mizerie, le dau, fără să mai cer voie CE. Este treaba mea. Plus că un primar președinte al unui CA în firmele locale îmi garantează un control mai bun asupra acestora în interesul comunităților pe care le conduc.

La CE șa la PE au ocazia să ajungă toți idioții europeni. Ar cam trebui să le dăm cu „flit”. Mai ales populiștilor din PPE. Niște catastrofe umane, niște habotnici „cu mânecuțe”.