Bulgaria a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene

De la 1 ianuarie 2018 și până la 30 iunie 2018 Bulgaria asigură președinția Consiliului UE. Aici sunt mai multe informații utile despre perioada președinției bulgare: programul de lucru, calendarul provizoriu al ședințelor de lucru.

Prioritățile președinției bulgare sunt determinate de mottoul său: „Uniți suntem puternici”, care este și mottoul de pe stema Republicii Bulgaria. Președinția va coopera cu partenerii săi pentru unitatea dintre statele membre și cu instituțiile UE pentru a oferi soluții concrete în vederea construirii unei Europe mai puternice, mai sigure și mai solidare.
Pe parcursul următoarelor 6 luni, Președinția se va axa pe patru domenii-cheie: viitorul Europei și tinerii, Balcanii de Vest, securitate și stabilitate și economia digitală.

O dezvoltare a președinției bulgare care a început la 1 ianuarie 2018 este prezentată la „curs de guvernare”.

După cum bine se observă, Bulgaria aduce în atenție problema Balcanilor de Vest. Se atrage totuși atenția asupra faptului că tema/obiectivul „perspectiva europeană şi colaborarea regională a ţărilor din Balcanii de Vest” nu privește aderarea lor la Uniunea Europeană ci întărirea colaborării între statele membre ale UE cu statele din Balcanii de Vest pentru a se ajunge la o mai mare integrare a acestora în familia europeană. Abia după aceea poate fi pusă problema aderării. Problemă spinoasă, viu discutată între statele membre, respinsă de unele state din „vechea gardă” a UE, ba chiar de unele state care au alte opțiuni politice!

Trebuie observată însă cu mai multă atenție această temă. Bulgaria merită felicitată.

Să nu uităm de „triumviratul” de la Craiova, România-Bulgaria-Serbia, să nu uităm de „alianța” mai nouă dintre Bulgaria-Grecia (cu obiective de infrastructură mari pentru o mai eficientă colaborare regională) care a dat naștere sau a participat la „nașterea” alianței regionale Bulgaria-Grecia-România-Serbia (pe undeva ca un răspuns la „neglijența” celorlalte state membre ale UE din vestul Europei față de zona Balcanilor și a Estului Europei!). Cum-necum, zona balcanilor și România asigură o piață de 60 de milioane de consumatori, ceea ce este deja o piață importantă pentru spațiul Uniunii Europene, fără e evita să atrag atenția asupra importanței geostrategice a zonei! Întărirea economică a zonei îi asigură apărarea! Iar de aici se poate merge mult mai departe cu concluziile!

O altă temă care este ancorată la viitor este cea privind „economia digitală şi competitivitatea, cu atenție specială acordată pieţei unice digitale şi inovaţiilor sociale”.

Tema „pieței digitale unice” este pe masa Uniunii Europene de mai mult timp. Estonia este campioana Europei. Bulgaria continuă cu preluarea temei și continuarea dezvoltării. Triumviratul președinției Consiliului UE asigurat de Bulgaria cu sprijinul Estoniei și al Austriei (care va prelua președinția de la 1 iulie 2018 până la 31 decembrie 2018) are toate șansele succesului.

Rămâne o altă temă de clarificat. Sensibilă. Este tema „securitatea şi stabilitatea în cadrul unei Europe puternice şi unite, cu accent pe combaterea migraţiei ilegale”. Obiectivele politice ale Bulgariei dar și ale altor țări nu sunt încă în acord cu obiectivele politice ale Austriei pe temă. Austria, care va urma Bulgariei la președinție, are o politică de înăsprire a protecției împotriva migrației dar are și o abordare diferită cu privire la securitatea europeană.

Să nu uităm faptul că după președinția Austriei va urma președinția României. Să fim atenți la ce fac Bulgarii și să învățăm.

De aici se naște viitoarea guvernare liberală

Ieri, la Cluj, a avut loc Congresul Național al Ligii Aleșilor Locali ai PNL. Cum bine spunea Emil Boc, gazda, primarul Clujului, „de aici se naște următoarea guvernare”! Îi dau dreptate pentru că logica ne spune că primarii sunt cei care iau în piept administrarea publică, sunt printre cei puțini care știu ce înseamnă administrație publică și dacă sunt și oameni serioși, pot deveni cei mai importanți lideri în statul român. Exemplul ne este la îndemână. Președintele Klaus Iohannis! Tot liberal!

Trebuie să recunosc că o altă zonă din care pot ieși viitorii guvernanți la PNL este cea a comisiilor de specialitate, acolo unde se adună specialiștii pe domenii, cei care au imaginea completă a domeniului de reglementat. Resurse avem. La guvernare să ajungem!

Mesajele au fost bine orientate.

Președintele Ludovic Orban:

Fiți răzbătători! Construiți proiecte eligibile, proiecte serioase, PSD nu poate împiedica aleșii locali ai PNL să obțină finanțare!

Președintelui Grupului Partidului Popular European al Comitetului European al Regiunilor, domnul Michael Schneider:

Trebuie să diminuăm birocrația în interesul beneficiarilor. Știu că autoritățile locale se confruntă cu dificultăți din cauza procedurilor anevoioase. Comisia Europeană este conștientă de aceste dificultăți și dorește să simplifice cât se poate de mult.

Declarațiile participanților sunt, de asemenea, bine venite. Au țintit marile probleme ale administrațiilor publice locale.

Ciprian Ciucu, consilier general al municipiului București, conducătorul delegației consilierilor locali din București:

Liga Aleșilor Locali este o asociație profesională în interiorul partidului. Se discută chestiuni tehnice precum viitorul Cod administrativ, sau cum va afecta negativ «revoluția fiscală» a lui Tudose bugetele locale.  Am simțit nevoia aleșilor PNL de a strânge rândurile, de a fi împreună în fața tăvălugului PSD. Doar împreună, oferindu-ne suport reciproc putem să protejăm, la rândul nostru, cetățenii din municipiile, orașele și comunele României

Președintele nou ales al LAL, Gheorghe Flutur:

A avut un discurs despre echitate între cetățenii României, din punct de vedere al infrastructurii. Acesta a prezentat autostrada Iași – Târgu Mureș ca pe o soluție esențială în acest sens: ”Să traversăm Carpații, pentru a avea șanse egale!”

Nicolae Robu, primarul Timișoarei:

În exercițiul financiar 2014 -2020, fondurile europene aduc 54 milioane de euro pentru Timișoara. Începând cu 2018, PSD ia de la Timișoara 33 de milioane de euro în fiecare an.

Parcă suntem conduși de KGB, după cum observa, cu altă ocazie, președintele Ludovic Orban. Puterea PSD-ALDE dărâmă, sfărâmă, distruge tot în cale. Abia ce au reușit unele municipii și orașe să crească, să devină mai independente de pușculița guvernamentală că s-a trezit guvernarea Dragnea-Tudose să le dea în cap. Acțiunile guvernului mafiot nu mai au nici o logică guvernamentală. Distrug totul în calea lor doar pentru a face pe plac unui infractor decis să ardă totul drept răzbunare pentru faptul că autoritățile competente l-au găsit cu furturi din bugetul de stat, local și din fondurile europene iar acum îl duc în fața instanțelor de judecată. Cât despre companionul lui, inculpatul Tăriceanu, pot doar afirma, fără teamă, că are un comportament suspect. Omul este „dus cu pluta” după o expresie populară.

Congresul LAL a decis noua conducere.

Noua conducere a Ligii Aleșilor Locali PNL este formată din:

Gheorghe Flutur, Președinte Consiliul Județean Suceava – Președinte

Adrian Ioan Veștea, Președintele Consiliului Județean Brașov – Prim-vicepreședinte Consilii Județene

Dragoș Victor Chitic, primar municipiul Piatra Neamț – Prim-vicepreședinte Municipii

Mircea Moroșan, primar orașul Huedin – Prim-vicepreședinte Orașe

Alin Adrian Nica, primar comuna Dudeștii Noi, Timiș – Prim-vicepreședinte Comune

Dumitru Boroș, primar municipiul Bârlad – Vicepreședinte Regiunea Nord-Est

Paul Cristea, primar comuna Șendreni, Galați – Vicepreședinte Regiunea Sud-Est

Adrian Florin Dobre, primar municipiul Ploiești – Vicepreședinte Regiunea Sud Muntenia

Valerian Alexie, primar comuna Mateești, Vâlcea – Vicepreședinte Regiunea Sud Vest

Nicolae Florin Oancea, primar municipiul Deva – Vicepreședinte Regiunea Vest

Dan Tarcea, viceprimar municipiul Cluj-Napoca – Vicepreședinte Regiunea Nord-Vest

Horațiu Dumitru Răcuciu, primar orașul Săliște, Sibiu – Vicepreședinte Regiunea Centru

Narcis Cătălin Constantin, primar orașul Măgurele, Ilfov – Vicepreședinte Regiunea București-Ilfov

Obiectivele politicii externe

Agerpres. Meleșcanu: Președinția Consiliului UE, candidatura României la ONU și OCDE - jaloanele politicii externe

Reuniunea Anuală a Diplomației Române. Ambasadorii primesc obiectivele României în activitatea diplomatică. Ministrul Meleșcanu nu a tratat problemele sub aspect politic de partid (ALDE) ci sub aspectul politicii externe a României cu respectarea liniei de conduită stabilită de Președintele României și cum a fost prevăzută în documentele oficiale. Activitatea diplomației române nu se supune (încă !) voinței politice a liderilor PSD și ALDE sau UDMR care își fac de cap în Parlament.

Doar și pentru o lectură superficială pun mai jos o parte a recomandărilor lui Meleșcanu. Intențiile de politică externe ale României așa cum au fost ele expuse nu se pot realiza fără o convergență cu acțiunile Guvernului pe plan intern. Nu poți face în exterior ceva, îndeplini un obiectiv, fără să ai instrumentele necesare în interior ! De aceea, obiectivele externe ale României sunt legate strâns de îndeplinirea unor obiective pe plan intern. Că place sau nu, toate puterile statului au o contribuție de adus. Fie că este legislativă, fie că este administrativă, fie că este judecătorească.

„Anul acesta vă propun câteva accente speciale: pregătirea Marelui Centenar, președinția noastră la Consiliul UE în 2019, candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate la ONU — cu alegeri în 2019 și candidatura noastră la OCDE. Acestea sunt jaloanele esențiale ale mandatului dumneavoastră. În egală măsură, avem nevoie de o diplomație economică mai clar orientată spre rezultate”

„Interesul României este să revigoreze politicile de dezvoltare în perspectiva convergenței economice și a integrării europene mai profunde. Simultan, trebuie să ne aducem la zi profilul de țară, să ne creștem cu inteligență influența în standardele pe care întreaga noastră societate le merită și le dorește. În plan extern trebuie să atingem nivelul de reputație, respect și recunoaștere care să ne facă mândri ca țară și în calitate de cetățeni ai României. (...) Trebuie să fim mult mai activi în promovarea intereselor naționale ale României pe tema UE, precum și în relațiile bilaterale cu statele membre”

„România s-a comportat în ultimii ani nu doar ca un beneficiar al politicilor NATO, ci și ca un participant activ la definirea și implementarea obiectivelor organizației”

„Am extins dialogul strategic cu SUA, am reluat dialogul politico-diplomatic la cel mai înalt nivel și am îndeplinit încă una dintre condițiile tehnice ale unui interes major pentru cetățenii români — programul Visa Waiver”

„Relațiile cu Federația Rusă vor continua pe baza abordării descurajare și dialog, în coordonare cu partenerii noștri euroatlantici. România dorește bune relații cu Rusia, cu două premise esențiale: respect reciproc și respectarea dreptului internațional. Câtă vreme dreptul internațional este încălcat prin acțiunile Rusiei, vom sprijini pe mai departe politica de sancțiuni a UE”

O particularitate a discursului public în România se regăsește în mulțimea angajamentelor și numărul redus al rezultatelor la finalul perioadei de referință. De când îl avem ca Președinte pe Klaus Iohannis, angajamentele au fost mai puține iar rezultatele au fost mai multe ! Asta nu înseamnă că nu și-a propus mult, înseamnă că nu a promis public mult ! Dacă suntem atenți la lectura recomandărilor lui Meleșcanu, vom observa că obiectivele noi sunt 4 (patru), restul privește continuarea unui comportament în politica externă pentru a trece la un alt nivel (ceea ce este absolut corect !). Două obiective sunt clare și nu există piedici în realizarea lor: pregătirea Marelui Centenar și pregătirea Președinției României la Consiliul UE în 2019. Celelalte două obiective - candidatura pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU și aderarea la OCDE -, pot fi realizate doar dacă România ca stat are performanță. În toate domeniile de activitate. Iar aici puterile statului au un rol  deosebit de important. O guvernare abramburită poate elimina șansele teoretice de realizare a acestor obiective.

Președintele Klaus Iohannis despre politica externă a României. Ferm !

Inițial, am avut intenția să extrag din conținutul discursului elemente de interes, să punctez anumite exprimări și poziții. Să fac ce au făcut jurnaliștii la agențiile de presă sau din presa on-line. După ce am citit discursul pe site-ul Președinției, m-am răzgândit. Am observat să am rămas cu altă impresie după ce am citit discursul în original decât atunci când am citit ce au selectat jurnaliștii. Există, poate fără intenție, o distorsionare a mesajelor transmise.

Este evident că se disting liniile directoare pentru reprezentanții noștri din ambasade și consulate dar și pentru administrația publică centrală din România - apărarea și promovarea intereselor naționale ale României. Inclusiv în relația cu statele vecine dar și cu alte state. Indiferent care ar fi acestea. Pe de altă parte, diplomația română trebuie să participe intens la asigurarea securității naționale și a organizațiilor esențiale din care România face parte - NATO și UE. Vorba mea lungă ar duce la sărăcia de timp și de înțelegere a discursului lui Klaus Iohannis. Așa că, mai jos este discursul.

11:30 | 31 august 2016

Palatul Cotroceni, 

„Domnule Ministru,
Doamnă Ministru-delegat,
Domnule Preşedinte al Institutului Cultural Român,
Doamnelor şi domnilor ambasadori şi însărcinaţi cu afaceri,
Doamnelor şi domnilor consuli generali,
Doamnelor şi domnilor directori ai institutelor culturale române,
Doamnelor și domnilor,

Este a doua noastră întâlnire în acest format, al Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române. Este un moment important de reflecţie, evaluare strategică şi, mai ales, proiecţie spre viitor.

În anul diplomatic care a trecut, România a continuat pe drumul corect – acela al respectării angajamentelor sale, al unei politici externe care răspunde intereselor și așteptărilor cetățenilor.

Faptul că România este astăzi o țară sigură și predictibilă, într-o regiune nesigură și imprevizibilă, este o realitate tot mai evidentă.

Ne revedem după un an complicat în relaţiile internaţionale, care a adus o dinamică fără precedent a schimbărilor în regiunea noastră, în Europa și pretutindeni.

Astfel, centura de instabilitate din vecinătatea României – adică vecinătatea estică şi sudică a Uniunii Europene şi a NATO – continuă să afecteze securitatea regională şi europeană.

În Est, se menţine, chiar cu tendinţe de amplificare, dezechilibrul de securitate în zona Mării Negre, ca urmare a «îngheţării» implementării Acordurilor de la Minsk, a intensificării periodice a ostilităţilor în estul Ucrainei, a menţinerii ocupării ilegale a Crimeii, cu continuarea militarizării acesteia, a provocărilor legate de peninsulă.

La acestea se adaugă consolidarea forțelor armate ale Rusiei la frontiera sa vestică, încercările de impunere a unor zone de excludere a accesului în Marea Neagră şi utilizarea Mării Negre ca platformă de proiectare a forţei militare în estul Mediteranei.

În Transnistria se intensifică, fără justificare, exerciţiile militare cu participarea forţelor ruse, fără să vedem progrese pe fondul reglementării dosarului transnistrean. Aceasta, în contextul în care Republica Moldova se îndreaptă în această toamnă spre primele alegeri directe, după mult timp, pentru funcţia de Preşedinte.

Lovitura de stat eşuată din Turcia, partenerul nostru strategic, pe care am condamnat-o cu fermitate, adaugă, prin proiecţiile sale, complexitate întregului peisaj securitar din regiunea Mării Negre, şi nu numai.

Din Sud, continuă să vină riscuri şi ameninţări.

Fenomenul migraţionist rămâne o problemă complexă, încă nerezolvată, pentru Uniunea Europeană, chiar dacă Acordul Uniunea Europeană - Turcia a calmat, până acum, fluxul spre vestul Europei.

«Ruta balcanică», cum este numită, produce în continuare migranţi, deşi la scară mult redusă, iar ruta peste Mediterană spre Italia cunoaşte o intensificare.

Fenomenul terorist creşte în amplitudine şi frecvenţă, afectând grav spaţiul european.

În acelaşi timp, crizele Orientului Mijlociu, aflate în mare parte la originea acestor două fenomene, nu reuşesc să facă paşi decisivi spre rezolvare – fie că vorbim despre Siria, stabilizarea Libiei, criza din Yemen, situaţia de securitate din Irak. Procesul de Pace din Orientul Mijlociu are nevoie, şi el, de un impuls pentru ieşirea din actualul blocaj, complicat şi de o acutizare a violenţelor.

În interiorul Uniunii Europene, continuă provocarea găsirii de soluţii pentru efectele încă persistente ale crizei economice.

Atracţia exercitată de forţele politice cu discurs xenofob şi antieuropean este o realitate care nu mai poate fi ignorată. Provocările la adresa statului de drept, a democraţiei liberale, nu mai pot fi lăsate fără răspuns. La rândul său, Brexit-ul generează un moment critic pentru Europa, cu efecte multiple, fiind încă un test de rezistență pentru Uniune.

Proiectul european însuşi este în cumpănă şi are nevoie de soluţii reale, vizionare.

Toate aceste riscuri, ameninţări şi provocări trebuie să primească un răspuns eficient.

România trebuie să contribuie activ şi efectiv la efortul de acţiune al comunităţii internaţionale, al Uniunii Europene şi al NATO, adică al comunităţii de valori căreia îi aparținem.

Interesele României, ca stat aflat la frontiera externă a acestei comunităţi, ne obligă să acţionăm pentru asigurarea securității naţionale şi a organizaţiilor esenţiale, UE și NATO, din care facem parte.

În acelaşi timp, stabilitatea şi creşterea economică a României, dependenţa energetică redusă, predictibilitatea noastră democratică şi în susţinerea statului de drept, dar şi în derularea acţiunii de politică externă şi securitate, sunt atuuri foarte importante, mai ales în această regiune.

Ele trebuie folosite cu înţelepciune şi viziune, astfel încât România să fie mai puternică şi mai eficientă.

Trebuie să proiectăm stabilitate, democraţie şi prosperitate în vecinătate, pentru ca România şi românii să fie mai bine protejaţi, să fie în siguranţă.

Prin urmare, doresc ca reuniunea noastră din acest an să fie pusă sub semnul unei «diplomații mai viguroase şi mai eficiente» în apărarea și promovarea intereselor naționale ale României.

Dumneavoastră, ca reprezentanţi oficiali ai României în străinătate, aveţi obligația şi responsabilitatea să duceţi la bun sfârșit acest efort.

În aceşti aproape doi ani de mandat, ca Preşedinte al ţării, am realizat o înnoire substanţială a conducerii misiunilor diplomatice ale României. Am numit, până acum, 58 de ambasadori şi reprezentanţi pe lângă organizaţii internaţionale. Mulți dintre dumneavoastră ați depus azi jurământul. Adică mai mult de jumătate din şefii misiunilor diplomatice ale României.

Mulţi dintre dumneavoastră, numiţi în această perioadă, se află pentru prima dată la conducerea unei ambasade.

Faţă de complexitatea a ceea ce aveți de făcut, considerați că sunteţi, cu toţii, în faţa unui test personal – de profesionalism, rezistenţă intelectuală, de integritate. Voi măsura efortul dumneavoastră în funcţie de rezultate.

În acelaşi timp, vreau să subliniez că, în calitate de Președinte, am asumat să imprim o direcție onestă și corectă politicii noastre externe, din care să rezulte încredere, predictibilitate și, deci, legături mai solide cu partenerii noștri.

Unii cred că, în a fi onest și transparent în politica externă, există riscuri de imagine sau percepția slăbiciunii. Eu nu cred asta. Dimpotrivă, e un semn de seriozitate și o sursă de credibilitate și de putere pe termen lung.

Din această perspectivă, vă pot spune clar ce nu se va întâmpla în mandatul meu.

România nu va face niciodată jocuri netransparente, nu va folosi dublul limbaj sub pretextul diplomației, nu va face compromisuri de la valori și nu va considera acceptabilă încălcarea dreptului internațional.

O diplomație viguroasă presupune şi buna coordonare a instituțiilor statului cu responsabilități de politică externă. Presupune strategie corelată, circulația eficientă a informațiilor, reacție rapidă și bine articulată în crize sau în momente care afectează imaginea şi interesele României în lume.

În același timp, o diplomaţie viguroasă înseamnă o diplomație care îşi gestionează adecvat resursele umane și materiale.

Este nevoie de mai mult efort ca să treceţi, cel puţin pe anumite teme şi dimensiuni, de la o gestiune «mecanică», rutinieră a activității diplomatice, la una care dezvoltă viziune, stabileşte obiective, și prioritatea lor, şi le urmăreşte realizarea în mod consecvent.

Doamnelor şi domnilor,

Spuneam că riscurile, ameninţările şi provocările menţionate au nevoie de răspunsuri specifice şi eficiente.

Pentru România, o mare parte a acestor răspunsuri se regăseşte în aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, pilon esenţial al politicii externe și de securitate a României, alături de consolidarea Uniunii Europene şi a NATO.

Subliniez în mod special soliditatea şi rezultatele practice ale Parteneriatului Strategic.

Am făcut pași însemnați în dezvoltarea lui, mai ales la nivelul excelent al cooperării politice şi militare, cu precădere prin consolidarea prezenţei SUA în România și la Marea Neagră.

Aniversăm în curând, pe 13 septembrie, cinci ani de la adoptarea Declaraţiei Comune de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI. Este documentul esenţial care a relansat şi modernizat Parteneriatul nostru Strategic, care anul viitor va împlini 20 de ani de la lansare.

Este o oportunitate pentru a reflecta serios ce putem face, împreună cu partenerii americani, pentru aprofundarea şi extinderea sa.

Vă rog să elaboraţi un plan de lucru în acest sens, care să vizeze – în scopul pregătirii interacţiunii cu viitoarea administrație americană – intensificarea cooperării în domeniul securitar, inclusiv în aplicarea deciziilor Summitului NATO din iulie, creşterea cooperării economice şi a investiţiilor, respectiv privind cercetarea, inovarea, educaţia şi, nu în ultimul rând, progrese palpabile privind eliminarea vizelor.

În ceea ce priveşte consolidarea Uniunii Europene, acum, după Brexit, e nevoie, mai mult ca oricând, ca toate cele 27 de state membre să fie unite şi să reconstruiască împreună, solidar, încrederea în Uniune. Este o situaţie fără precedent, dar o vom depăşi dacă vom avea voinţa politică de a relansa, cu viziune, proiectul european.

Putem şi trebuie să lansăm împreună iniţiative cu reală valoare adăugată pentru cetăţenii noştri. Putem şi trebuie să construim o Uniune mai bună, mai eficientă, viabilă şi, mai ales, credibilă.

Construcţia europeană poate şi trebuie să avanseze în domenii de interes direct, concret, pentru cetăţeni: creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, mai ales pentru tineri, coeziunea economică şi socială, securitatea internă şi externă, gestionarea migraţiei, combaterea terorismului.

Summitul UE27 de la Bratislava, din septembrie, va fi o primă etapă a dialogului politic la cel mai înalt nivel pe această temă. Voi avea discuţii pregătitoare, înainte de această reuniune, cu Cancelarul german şi Preşedintele francez, dar şi cu alţi lideri europeni.

România, ai cărei cetăţeni sunt cei mai pro-europeni, va contribui pe fond şi activ la reflecţia privind viitorul Europei. Aştept contribuţia dumneavoastră concretă, implicată, în acest proiect.

Faţă de ce se întâmplă în Vecinătatea noastră Estică, în regiunea Mării Negre, NATO a dat, la Varşovia, un răspuns concret și coerent.

Am reuşit să atingem obiectivele strategice pentru consolidarea securităţii României, pe care ni le-am propus pentru acest moment de parcurs, şi felicit componenta diplomatică a echipei interinstituţionale care a gestionat acest proces.

Dar reconfirmarea succesului nostru va fi dată de modul în care deciziile luate de Summit vor fi implementate. De aceea, sarcina pe care ambasadorii României în statele Aliate şi reprezentantul nostru la NATO o vor urmări prioritar, alături de celelalte instituţii implicate – aşa cum am decis în şedinţa CSAT din 26 iulie – este aceea a aplicării integrale a măsurilor hotărâte la Summit.

Mă refer mai ales la operaţionalizarea brigăzii multinaţionale, a prezenţei consolidate aeriene şi navale NATO în Marea Neagră - inclusiv cadrul de cooperare navală pentru exerciţii şi training, a Iniţiativei de Instruire Intensificată.

Vorbind despre rezultatele Summitului de la Varşovia, vreau să apreciez demersurile pe teme de securitate efectuate alături de Polonia.

Avem cu Polonia un dialog foarte bun, având în vedere preocupările şi interesele noastre comune în domeniul securității și privind evoluțiile din regiune.

De altfel, imediat după Summit, am avut o vizită oficială bilaterală la Varşovia, foarte binevenită, ocazie cu care am decis măsuri relevante. Una dintre ele se referă la o nouă întâlnire a șefilor de stat în Formatul București, anul viitor, în continuarea celei pe care am găzduit-o în noiembrie 2015 şi care a avut un rol esenţial în atingerea obiectivelor Summitului.

Vă adresez rugămintea să depuneţi toate eforturile pentru derularea cât mai bună a acestei reuniuni. Ea va evalua stadiul aplicării celor decise la Varşovia de către Alianţă şi va decide noi linii de acţiune, în pregătirea Summitului din 2017, care va fi organizat cu prilejul inaugurării noului sediu al NATO, respectiv al Summitului din 2018.

În acest context, reiterez importanţa Parteneriatului Strategic cu Polonia nu doar în domeniul asigurării securităţii şi la nivel regional, dar şi pe temele europene, unde avem obiective comune.

O apreciere similară o dau Parteneriatului Strategic cu Turcia, aliat indispensabil pentru stabilitatea în regiune, şi pe al cărui angajament continuu – pentru valorile, principiile şi obligaţiile asumate în NATO şi în relaţia cu Uniunea Europeană – contăm. În egală măsură, Trilaterala informală pe teme de securitate România – Polonia - Turcia este un format valoros, pe care dorim să îl continuăm şi să îl dezvoltăm.

Vorbind despre Vecinătatea Estică, dar din perspectiva Uniunii Europene, cred că Parteneriatul Estic trebuie învestit cu viziune proaspătă, care să-i recâştige statutul de instrument relevant pentru aducerea statelor partenere mai aproape de standardele europene şi pentru a evita riscul de dezangajare a acestora.

Parteneriatul Estic trebuie să depăşească stadiul la care a ajuns la Summitul de la Riga.

Trebuie dotat cu noi mecanisme, care să sprijine eficient şi proactiv reforma din statele partenere, şi să contureze, la nivel concret, perspectiva europeană pentru partenerii care o doresc.

Veţi acţiona în acest scop, la nivel conceptual şi prin demers diplomatic, împreună cu statele membre care au aceeaşi viziune, în continuarea iniţiativei lansate anul trecut de MAE, pentru a pregăti Summitul din 2017, dar şi având în vedere oportunitatea organizării, în 2019, a Summitului Parteneriatului Estic în timpul Preşedinţiei române a Uniunii.

În acelaşi context, vă reamintesc că în noiembrie 2015 revizuirea Politicii Europene de Vecinătate a inclus un concept pe care diplomaţia română l-a promovat cu succes – aşa numitele «Cadre Tematice», altfel spus conceptul «Security Trusts».

Este o realizare importantă, dar este momentul ca diplomaţia română să iniţieze, alături de statele membre interesate, punerea în aplicare a acestui concept. Aştept acțiunea dumneavoastră concretă în acest scop.

Tot în Vecinătatea Estică, România trebuie să acţioneze în continuare, cu prioritate, pentru a sprijini stabilitatea Republicii Moldova şi parcursul ei european. Prin abordarea noastră pragmatică din acest an, inclusiv prin măsurile ataşate primei tranşe a creditului de 150 de milioane de euro, am stimulat constructiv repornirea motorului reformelor în

Republica Moldova.

Refacerea credibilităţii față de partenerii externi, mai ales faţă de Uniunea Europeană, este un obiectiv care trebuie urmărit cu prioritate și convingere la Chișinău, fie că vorbim de autorităţile locale, Guvern sau Preşedintele Republicii Moldova, inclusiv după alegerile prezidențiale din toamnă.

Veţi acţiona mai departe în susținerea acestor eforturi, ce presupun continuarea consecventă a reformei în sens european. Pe această bază, reasigur forțele politice pro-europene din Republica Moldova de tot sprijinul nostru.

Este important şi ca Guvernul României să continue activ şi substanţial programul de proiecte bilaterale. Acestea au rolul de a conduce la modernizarea şi conectarea fizică şi la nivelul standardelor a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, inclusiv prin asistenţa pentru dezvoltare gestionată de Ministerul Afacerilor Externe, al nostru. Mă refer, mai ales, la finalizarea gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău, la interconexiunile electrice şi de transport, la proiectele de construcţie instituţională a autorităţilor din Republica Moldova şi cele cu impact economico-social, la asistenţa pentru sistemul judiciar şi educaţional.

În relaţia de tip strategic cu Ucraina, am realizat o mult aşteptată relansare, marcată de vizita Preşedintelui Poroșenko la București în aprilie 2016. Va trebui să acţionaţi consecvent pentru punerea în aplicare a deciziilor luate cu acest prilej.

Mă refer inclusiv la operaţionalizarea noii structuri a Comisiei Mixte Prezidențiale, al cărei Protocol de relansare l-am semnat cu acel prilej, la progrese în dosarul Bâstroe, la reluarea neîntârziată a funcţionării Comisiei Mixte privind minorităţile naţionale, instrument esenţial pentru protecţia drepturilor românilor din Ucraina, la continuarea asistenţei pentru reformă în sens european.

În ceea ce priveşte situaţia din Crimeea şi Donbas, reiterez ferm poziţia României, că suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei nu sunt negociabile şi că Europa nu are nevoie de încă un conflict prelungit.

De aceea, e necesară acţiunea hotărâtă a comunităţii internaţionale pentru proiectarea secvenţialităţii optime a aplicării Acordurilor de la Minsk.

Reafirm poziţia noastră că sancţiunile decise de Uniunea Europeană nu trebuie ridicate – nici măcar parţial – cât timp înţelegerile de la Minsk nu sunt complet implementate. În acest scop, rămâne esențială menținerea nivelului ridicat de coordonare trans-atlantică.

Cu Rusia, dorim o relaţie bazată pe predictibilitate şi pragmatism, cu respectarea intereselor legitime ale României.

Suntem deschiși pentru menţinerea canalelor de dialog, deoarece este nevoie de interacţiune pentru conştientizarea de către Rusia a imperativului predictibilităţii și, mai ales, al respectului pentru dreptul internațional.

Dorim contacte acolo unde este posibil, inclusiv în domeniul cultural, al schimburilor comerciale pe categorii care nu intră sub incidența regimului de sancțiuni.

Respectarea angajamentelor internaţionale și restabilirea balanţei strategice în regiunea Mării Negre sunt însă premise esenţiale pentru intensificarea dialogului.

Tot pe dimensiunea estică a acţiunii diplomatice, este necesară acordarea de către diplomaţia română a unei atenţii mai consistente relaţiei cu statele Asiei Centrale, o zonă de interes strategic pentru România, mai ales în plan economic şi energetic.

De asemenea în plan regional, vă cer o implicare mai activă în Balcanii de Vest, prin intensificarea contactelor şi promovarea de proiecte de asistenţă din partea României, în scopul sprijinirii reformei pentru aderarea statelor regiunii la Uniunea Europeană şi NATO, pentru a asigura stabilitate şi prosperitate durabile acestei regiuni de importanţă strategică pentru noi.

În afacerile europene, alături de implicarea în consolidarea proiectului european, prioritatea «zero» a MAE trebuie să fie pregătirea Preşedinţiei rotative din 2019.

Nu avem timp de pierdut, mai ales că perioada derulării Preşedinţiei române a fost devansată, din cauza Brexit-ului, pentru primul semestru din 2019.

Vă rog să pregătiţi, în cel mai scurt timp, un plan de acţiune coerent şi consistent, cu un calendar şi responsabilităţi clare, atât pe palier logistic, cât şi pe nivel politic, astfel încât să putem să avem un mandat de succes.

Vă adresez, totodată, rugămintea să finalizaţi cât mai curând detaliile mandatului cu care România va aborda negocierile pe Brexit.

Veţi avea în vedere interesul nostru pentru un parteneriat cât mai strâns cu Marea Britanie, consolidarea cooperării strategice cu Londra fiind importantă pentru România şi pentru securitatea europeană.

În acelaşi timp, rezultatul negocierii trebuie să reflecte pe deplin prezervarea drepturilor şi libertăţilor lucrătorilor români.

Astfel, este necesar ca accesul la piața internă să se bazeze pe respectarea deopotrivă a celor patru libertăţi, inclusiv a liberei circulaţii a lucrătorilor.

În ceea ce priveşte migraţia ilegală, vom continua să fim un contributor serios şi consistent la combaterea sa. Această contribuţie nu trebuie să se limiteze la aportul, deja substanţial, la apărarea frontierelor externe ale Uniunii – pe care îl cunoaşteţi şi care trebuie promovat corespunzător.

El este, de altfel, un argument relevant în efortul, pe care trebuie să îl continuăm, de aderare la Spaţiul Schengen.

Dar e nevoie, în egală măsură, să sprijinim activ soluţionarea cauzelor profunde ale fenomenului – printre care se află şi rezolvarea crizelor din Orientul Mijlociu, deja menţionate, consolidarea capacităţilor economice, sociale, educaţionale, a politicilor de dezvoltare din statele de origine şi de tranzit.

Acest raţionament este la fel de valabil şi în privinţa combaterii terorismului. Vă veţi implica activ în dezbaterea la nivel european şi internaţional pentru găsirea celor mai bune instrumente de eficientizare a acestui demers.

Aşadar, va trebui să intensificaţi demersurile diplomatice de promovare a iniţiativei româno-spaniole a Curţii Internaţionale împotriva Terorismului.

Doamnelor şi domnilor,

În perioada următoare veţi acorda o atenţie specială şi dezvoltării parteneriatelor şi relaţiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României.

Calendarul din ultimul an al vizitelor pe care le-am efectuat şi al întâlnirilor bilaterale de la Bucureşti a reflectat, de altfel, obiectivul de a da mai multă substanţă dialogului politic cu aceşti parteneri.

Mă refer aici la amplificarea dialogului bilateral, la nivelul meu, cu Germania, Marea Britanie, Polonia, Turcia, Italia, dar şi cu Slovacia, Lituania şi Luxemburg – parteneri importanţi în plan regional, european și internațional. Aştept cu mare interes vizita pe care o va face în curând Preşedintele Franţei la Bucureşti şi care, sunt convins, va fi una de succes.

Acest efort trebuie continuat, diplomaţia română având responsabilitatea unui follow-up consistent pentru implementarea măsurilor decise, dar şi să facă noi propuneri de dezvoltare a acestor parteneriate.

Doamnelor şi domnilor,

Mă îndrept acum spre altă zonă de interes pentru România – Orientul Mijlociu.

Am atins deja multe teme conexe acestui spaţiu – migraţie, terorism, crize diverse, ceea ce arată cât de importantă este această regiune pentru securitatea României şi a cetăţenilor români – o parte dintre ei locuind în număr consistent acolo.

Dar este şi o zonă cu mare potenţial, unde România trebuie să devină mai activă prin demers diplomatic substanțial în relaţiile politice şi mai ales economice bilaterale.

De aceea, am solicitat la reuniunea CSAT din luna iulie ca MAE să elaboreze o strategie adaptată cu privire la Orientul Mijlociu şi propuneri de acţiuni şi măsuri privind relaţiile României cu țările din această regiune.

Veţi acţiona pentru consolidarea raporturilor de tip strategic cu Israelul, relansate în urma vizitei excelente pe care am făcut-o în martie, şi veţi intensifica relaţiile cu statele arabe din regiune, inclusiv din Golf.

De asemenea, România poate contribui relevant la crearea contextului favorabil reluării negocierilor directe pentru Procesul de Pace.

Totodată, vă solicit să acţionaţi mai hotărât pentru a fructifica oportunităţile pe care soluţionarea dosarului nuclear iranian le-a deschis în plan economic cu această ţară.

În egală măsură, veţi urmări dinamizarea relațiilor cu statele din Asia-Pacific, din America Latină şi Africa, mai ales în plan economic, pentru a valorifica potenţialul uriaș reprezentat de acestea pentru comerţ și pentru investiţii.

După cum vedeţi, o constantă importantă a eforturilor dumneavoastră, ca şefi de misiuni, se referă la diplomaţia economică.

O repet: România este un pol de stabilitate şi predictibilitate într-un context de vecinătate dificil.

Aveţi, deci, plecând de la această realitate, obligaţia permanentă să prezentaţi oportunităţile oferite de economia românească, aflată în creştere substanțială, să atrageţi investiţii şi să semnalaţi oportunităţile de afaceri pentru sprijinirea companiilor româneşti pe pieţele statelor unde activaţi.

Totodată, veţi continua demersurile diplomatice de aderare la OCDE şi de susţinere a realizării coridoarelor şi interconectărilor energetice şi de transport de interes pentru România.

În ceea ce priveşte ONU, vă reamintesc obiectivul nostru privind obţinerea locului de membru nepermanent al Consiliului de Securitate în perioada 2020–2021.

Trebuie mobilizate toate resursele şi demersurile necesare pentru atingerea acestui obiectiv.

Tot în context multilateral, amintesc şi Președinția românească în curs a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, care reflectă concret angajamentul nostru pentru asumarea trecutului, promovarea educației și cercetării privind Holocaustul și voința de a combate antisemitismul.

Felicit echipa MAE care gestionează acest proiect pentru reuşita recentă de la plenara de la Bucureşti – adoptarea definiţiei de lucru a antisemitismului.

Vă rog să menţineţi aceeaşi implicare până la sfârșitul mandatului şi vă asigur de tot sprijinul meu.

Doamnelor şi domnilor,

Protecţia intereselor şi drepturilor românilor de pretutindeni rămâne o obligaţie permanentă a dumneavoastră, fie că e vorba despre comunităţile tradiţionale din vecinătate sau despre diaspora.

Astfel, este necesar ca MAE – inclusiv prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni – să susțină un nivel înalt de protecţie a identităţii persoanelor aparţinând comunităţilor românești din afara frontierelor. Mai ales că România a reuşit, pentru minorităţile naţionale de la noi, să creeze un veritabil model de interculturalism eficient, ce depăşeşte – prin nivelul de protecţie acordat – standardul european.

Trebuie, prin urmare, să promovaţi acest model ca exemplu de bună practică şi să faceţi demersuri ca statele unde sunt minorităţi româneşti să asigure un nivel de protecţie similar celui asigurat în România.

Mă refer, mai ales, la folosirea limbii materne, accesul la educaţie, mass-media şi serviciul religios în limba maternă română – elemente fundamentale ale păstrării identităţii.

În egală măsură, MAE trebuie să asigure un nivel adecvat de protecţie consulară cetăţenilor români aflaţi în străinătate.

Apreciez eforturile făcute în acest sens, de multe ori în situaţii complexe de crize consulare – cum am văzut şi recent, în Italia.

Cred că e util ca Guvernul să aloce mai multe resurse pentru creșterea capacităţii de acţiune consulară, inclusiv pentru finalizarea extinderii reţelei de oficii consulare, iniţiată anul trecut.

Nu în ultimul rând, insist asupra chestiunii votului în străinătate.

Au loc modificări legislative pentru îmbunătăţirea unor prevederi. Aveţi datoria şi responsabilitatea prioritare, ca şefi de misiuni – dar este o responsabilitate pentru ansamblul ministerului – de a pune corect în aplicare aceste prevederi, de a pregăti adecvat şi în detaliu alegerile parlamentare din străinătate, în conformitate cu competenţele MAE în domeniu, astfel încât să fie evitate restrângeri inadmisibile ale acestui drept constituţional fundamental.

Şi, pentru că ne apropiem de campania electorală, fac apel de pe acum la echilibru și rațiune.

Politica externă şi de securitate a României trebuie să fie una de consens naţional. Ea trebuie separată de competiția electorală şi privită doar prin prisma intereselor României ca stat și ale cetățenilor noștri.

Spun asta pentru că am văzut în ultima vreme o lipsă de maturitate în raportarea la politica externă din partea unor politicieni – ce-i drept, nu mulţi – dar care au exercitat, unii dintre ei, cele mai înalte funcții în stat.

A rupe consensul de politică externă și a diminua importanța demersurilor noastre externe din motive de campanie internă e o dovadă de iresponsabilitate, ce nu folosește nimănui. Nici măcar acestor politicieni.

Doamnelor şi domnilor,

Spuneam, la întâlnirea de anul trecut, că«performanța politicii externe se reflectă în mod direct asupra societății românești». E perfect valabil şi astăzi.

Dar, reciproca e la rândul ei valabilă: şi în plan intern avem nevoie de politici cu viziune, care să conducă la consolidarea profilului european şi internaţional al României și a capacității de a contribui la modelarea viitorului nostru, ca ţară şi societate.

În acest spirit, am considerat necesară, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, lansarea unui proces de creare a unui nou proiect de ţară, proiect de țară care să obţină consensul forţelor politice, și la care vă invit să contribuiți, prin evaluări și idei.

Prin acesta trebuie să spunem clar, precis, ce rol dorim să joace România în Uniune şi la nivel internaţional.

Revin, în încheiere, la ideea unei diplomații mai viguroase, mai eficiente.

Îmi doresc ca diplomația română, ca de altfel întregul sistem instituțional al României, să facă un efort mai vizibil, cu mai multă energie şi creativitate, pentru a-și spori eficiența, competitivitatea, pentru a duce performanţa la un nou nivel.

În răspunsul la provocările și oportunitățile care ne stau în față în noul context internațional foarte complicat, contez pe competența, profesionalismul, patriotismul și spiritul dumneavoastră de echipă.

Vă mulţumesc !”

Protocolul USL amendat. Echivocul se vrea evitat.

Agerpres. Protocolul USL va fi amendat pentru a răspunde etapei ce urmează.

În primul rând sunt clarificate obiectivele acestui an: revizuirea Constituției și regionalizarea, urmată de descentralizare, ambele până la sfârșitul anului. Nu înseamnă că PNL, PSD, PC și UNPR nu pot avea puncte de vedere divergente cu privire la un aspect sau altul. Acestea vor fi și vor provoca multe dezbateri publice, nu mai vorbesc despre cele din interiorul USL unde se vor forma tabere. Cum-necum, cu toate divergențele, la un moment dat se va lua o decizie politică care, bună sau rea, va pune punct dezbaterilor pentru a permite exercitarea votului. Pe de altă parte, parlamentarii USL vor trebui „să ducă” în fața alegătorilor lor cele ce sunt hotărâte la nivel politic pentru a obține acceptul și votul la referendum. Nu mai spun de votul în Parlament pentru legile care privesc cele două obiective. Până la sfârșitul anului. Termenul este clar definit. Nu mai lasă loc pentru „dacă ...”.

Sunt prevăzute obiectivele pentru anul viitor. Alegerile pentru PE și pentru Președinția României. Public, se va ști că partidele componente ale USL vor candida pe liste proprii. Ar putea să se speculeze că se pot forma echipe, de exemplu PNL cu PC pentru ALDE și PSD cu UNPR pentru PES. Totuși, obiectivul de a accede cu mai mulți parlamentari în PE din propriul partid este mai important decât acela de a forma o alianță. Pentru Președinția României, se întărește intenția de până acum prin formarea acelei echipe comune a USL pentru informarea populației și atragerea electoratului pentru candidatul USL.  Așa se va pune, cumva, capăt, eforturilor intense ale unor publicații și posturi Tv de a împiedica USL să aibă un singur candidat la Președinție. Cred că aici, la acest aspect, Victor Ponta a avut un cuvânt mai greu de spus după ce a fost „interogat” de două „dudui” de la România Tv care „știau”, mai bine decât invitatul, ce se întâmplă în USL.

A treia direcție a „revizuirii” protocolului USL privește „codul de conduită”. Dacă va cuprinde analize pe toate situațiile care au dat naștere a cumplite discuții în USL și la motive de bârfă în media, nu este exclus ca în următoarea perioadă de timp să „auzim” cum se lasă tăcerea. Va fi o tăcere cumva falsă, pentru că în spatele ușilor închise se vor dezlănțui „dracii”. Dacă USL va acționa cu inteligență, măcar în spatele ușilor închise va lăsa „dracii” să se lupte până vor cădea lați. Este în natura omului să se lupte. Mai ales când are o oarecare notorietate, când crede că poate face ceva, când simte că adversarul este mai slab și îl poate învinge. După „bătăliile interne” ar trebui ca liderii mai înțelepți să ia acele decizii politice care „să calmeze” dracii, deja epuizați de luptă, pentru acea liniște politică de care este nevoie în următoarea perioadă de timp. Pe de altă parte, nu ar strica ca „drăcoșilor” din USL să le fie dat „spre consum” Traian Băsescu, Mișcarea Populară, Forța Civică, Noua Republică etc. unde limitările să nu mai existe. Ba, mai mult, cei mai eficienți să fie chiar recompensați. Eu așa ași face.

Parerea mea.

Se discuta, in aceste zile, pozitia PNL fata de realitatea care "ne copleseste". Suntem un popor de emotivi si ar cam trebui sa ne disciplinam emotivitatea. Dauneaza sanatatii, ce naiba !

Sunt variante si variante care au intrat in dezbatere. Pe net, in media, in parcuri, in familii ... mai peste tot. Basca "ajutorul" pe care il ofera Basescu si acolitii din PD-L liberalilor pentru "a cadea" pe partea portocalie a baricadei politice.

Imi exprim parerea tinand cont de ce am auzit, vizionat si citit, ca declaratii publice, pozitia celorlalte formatiuni politice. UDMR a afirmat ca au un protocol cu PNL in vigoare iar unul din principiile acestuia este cel potrivit caruia cele doua partide vor lua hotarari politice majore dupa o consultare prealabila si ajungerea la un consens. Pe partea asta este clar, plus ca proiectul unei guvernari corecte ramane ca obiectiv comun.

PSD, prin Mircea Geoana si nu numai, au comunicat ca alianta politica cu PNL ramane in vigoare din punctul lor de vedere. Asta inseamna ca cele doua partide se pot intalni si pot lua decizii politice la care sa cada de acord. Se pot lamuri inclusiv aspectele privind paritatea intre PSD si PNL+UDMR. Fara o astfel de paritate in reprezentare, aceasta alianta nu are sanse de reusita. Daca insa in PSD se vor manifesta alte optiuni, va trebui reformulata alianta politica. Dar pana la o astfel de situatie mai este. Plecand de la prezumtia de buna credinta iau drept valabila situatia egalitatii intre cele doua forte politice. Negocierile se pot purta doar intre egali !

De aici trag concluzia ca cea mai buna varianta pentru PNL este asigurarea continuitatii pe scena politica. Cele trei partide politice din opozitie au o situatie buna, din punct de vedere strategic si tactic. Ele au decizia la indemana. Ele hotarasc viitorul. Chiar si in varianta in care Traian Basescu va fi confirmat ca viitor Presedinte al Romaniei.

Sustinerea acestei variante are motivatii puternice.

Traian Basescu si-a atins obiectivul. Ca persoana. Ca lider politic inca nu si nici nu il va atinge daca cele trei forte politice din opozitie hotarasc sa ramana impreuna. Mai mult, Traian Basescu si-a epuizat resursele. Necinstea costa. Scump. Este un lux care da o satisfactie de moment insa cere si plata, la un moment dat. Este evident ca Traian Basescu nu are cum sa mai faca rost de resurse pentru eventuale actiuni de forta in viitor. De fapt, Traian Basescu nici nu mai are ce forta. Poate propune niste indivizi pentru functia de premier care vor pica la votul Parlamentului. Daca merge catre alegerile anticipate, va provoca pierderi majore PD-L care va ajunge in spatele PNL in Parlament. Foarte posibil, mai ales ca PD-L are, la randu-i, pusculita goala si o groaza de datorii.

PD-L nu are proiect de Guvernare. Nu are majoritate in Parlament, nu are aliati politici si orice va declara trebuie luat cu titlu de inventar. Stiu ca se vantura ideea, de catre unii ziaristi, analisti si politicieni, cumpararii de catre PD-L a unor parlamentari PNL, PSD si UDMR. Da, este posibil dar putin probabil, avand in vedere faptul ca nu mai are resurse. PD-L poate promite dar nu poate face. Friptura nu mai este la PD-L ci dincolo, la opozitia parlamentara.

Dupa euforia victoriei, PD-L va primi somatii de executie a datoriilor acumulate. De aceea vantura ei, in disperare, invitatii catre PNL si UDMR pentru a forma un Guvern. Fara Guvern, PD-L nu are de unde plati datoriile acumulate. Si are enorm de multe datorii. Sustinatorii PD-L constata ca au pariat "pe un cal mort".

PD-L si-a epuizat ideile si resursele. A avut un singur obiectiv, l-a "castigat" insa nu il poate valorifica. Adica, mai pe romaneste, a castigat degeaba. Nu are viitor. Traian Basescu nu mai are valoare politica. S-a devalorizat. Procentul imens al alegatorilor anti-Basescu confirma acest lucru. Strategic, initiativa este la opozitie. Tactic, apararea lui Basescu si a PD-L este doar in aparenta buna, in realitate este deosebit de slaba. De aceea, continuarea proiectului PNL-PSD-UDMR are mari sanse de reusita daca cele trei formatiuni politice aleg sa continue.

Ce se poate intampla ? Multe.

In primul rand se poate intampla ca Basescu sa continue actiunile de forta pentru a sparge alianta politica ostila. Va nominaliza premieri care vor pica la vot pentru a ajunge la anticipate si a ostiliza, prin campanie, partidele din alianta parlamentara. Sunt sanse sa aiba succes dar sunt si nesanse. Aceasta varianta va ostiliza populatia impotriva lui si a PD-L. In mod sigur.

Se mai poate intampla ca Basescu sa recunoasca majoritatea parlamentara si sa renunte la PD-L. Este solutia pe care o poate lua daca are minte. Dar are ? Daca adopta o astfel de pozitie poate permite PD-L sa se reformeze in opozitie iar el sa isi duca mandatul pana la capat. Poate si "juca" impotriva Guvernului aliantei cum a facut cu Guvernul Tariceanu.

Isi poate da demisia dupa confirmare si se retrage din viata politica. La fel, pana la declansarea alegerilor parlamentare anticipate poate fi demis. Pentru ca el a jucat suficient de mult impotriva Constitutiei si pentru ca are mintea in colturi va mai face pozne anti-constitutionale. O a doua suspendare nu va mai fi sanctionata de electorat. Va fi validata. Iar in istoricul PD-L se va mai adauga un record politic post-decembrist: demiterea unui Presedinte de tara pentru incompetenta. Mai au in palmares si demiterea Guvernului Boc pentru incompetenta si habarnism.

Daca cele trei formatiuni care formeaza alianta parlamentara raman impreuna si in viitor, "razboiul" anti-Basescu va fi castigat. Eu sunt de acord. Va fi greu. Nu se vor mai face investitii guvernamentale pentru ca va trebui sa fie platite salariile si pensiile, dar vom scapa de nemernic.

Ma bucura faptul ca PNL are pozitia exprimata de Crin Antonescu dupa sedinta BPN. Inteleg ca si PNL ramane in coalitia parlamentara ! Indiferent de speculatiile "binevoitorilor" din presa care o bat langa-balanga cu Tariceanu, Fenechiu si altii care si-au exprimat o parere anterior.


Pun mai jos declaratia de presa a lui Crin Antonescu. Recomand pupinilor portocalii sa isi priveasca chipul in oglinda. Sustiand pe Basescu si refuzand dialogul politic au devenit niste fraieri. Asta este soarta celor care se cred superiori !

Declarație de presă
a președintelui PNL, Crin Antonescu, la finalul ședinței BPC,
7 decembrie 2009

Bună seara!

Înainte de toate, aș dori să trimit un gând de solidaritate către toți cei care mi-au acordat votul lor în turul întâi, către toți cei care m-au însoțit în susținerea mea din turul doi pentru Mircea Geoană, pentru Proiectul Johannis, pentru formula unei schimbări esențiale în România. Să trimit, de asemenea, gândul meu de solidaritate, de respect și de mulțumire pentru toți cei peste 5 milioane de români care ieri au votat pentru schimbare, au votat pentru ieșirea din multiplele crize în care se află România.

La ora la care vorbim avem un rezultat contestat și contestabil. Din punctul nostru de vedere ne exprimăm încă o dată speranța că autoritățile îndrituite să analizeze contestații, să analizeze validitatea unui rezultat atât de echilibrat, atât de dramatic o vor face.

Le spun tuturor celor care au avut încredere în mine că va trebui să ne comportăm cu calm, cu luciditate, să avem încredere în verdictul autorităților pentru că într-o democrație, chiar atunci când este dramatic, chiar atunci când ești dezamăgit, chiar atunci când știi, dar nu poți poate dovedi, că 30.000 sau 50.000 de voturi sunt duse dintr-o parte în alta și schimbă soarta unei țări pe următorii ani, chiar și atunci trebuie să respecți proceduri și să respecți instituții.

Îmi exprim convingerea, pe de o parte, că instituțiile vor proceda corect și că în momentul în care se va ajunge la validarea unui rezultat care ne va spune cine este președintele României în urma acestor alegeri și, pe de altă parte, îmi exprim speranța că e poate ultimul rând de alegeri la care s-a vorbit din nou și s-a văzut din nou turism electoral, oameni încolonați ziua în amiaza-mare la vot de primari și duși la vot pentru un anumit partid, în care s-a umblat cu sume enorme de bani, în care s-au cumpărat voturi, în care s-au traficat voturi, în care numărul voturilor anulate este dublu față de diferența care decide președintele și soarta României pe următorii ani.

În legătură cu poziţia mea şi a Partidului Naţional Liberal în zilele ce urmează şi în anii ce urmează, îi asigur pe toţi alegătorii mei că am înţeles mesajul lor, îi asigur pe toţi că misiunea principală a mea şi a PNL în perioada următoare este să lucrăm pentru România în spiritul, în ideile şi în principiile pentru care eu şi noi am primit voturi, îi asigur, deşi e un moment greu, şi ştiu că e un moment greu şi pentru ei. Dacă Traian Băsescu va fi validat, din nou, preşedinte al României ştiu că vom trece cu toţii prin momente dificile. Ştiu că acest lucru va fi foarte rău pentru România, aşa cum am spus-o dinainte. Ştiu că va exista pericolul unui preşedinte aşa cum l-am văzut si aseară, îmbătat de euforia abuzului, îmbătat de euforia unui succes confecţionat şi ştim că există pericolul ca un partid care s-a comportat din minoritate ca un partid unic, să o facă şi mai abitir. Dar dincolo de mâhnirea acestui moment, dacă acesta va fi verdictul, îi asigur pe cetăţenii români care au dorit schimbarea, îi asigur pe cei care au avut încredere în mine, că nu avem decât să ne păstrăm valorile, să ne păstrăm principiile, să ne luptăm în continuare pentru ele. Dacă nu am fost destui de această dată, suntem, totuşi, foarte mulţi. Şi pentru aceşti oameni, pentru aspiraţiile lor, pentru valorile lor, voi face politică atâta cât voi continua în România şi îi asigur că nu mă voi abate nici un centimetru, nici eu, nici PNL, atâta vreme cât îl voi conduce, şi îl voi conduce, de la ceea ce înseamnă conduita politică pentru o bună guvernare, pentru o guvernare pluralistă, pentru apărarea valorilor democratice. Dacă Traian Băsescu va obţine un al doilea mandat şi PDL va avea sentimentul şi poate aritmetica unei stăpâniri asupra României, cineva trebuie să apere, încă o dată, valorile democratice, valorile europene în România. Şi vă asigur că PNL şi cu mine vom face.

Vă mulţumesc, o seară bună!

Sper ca este clar. Ma gandesc ca in urmatoarele zile vom simti cum speranta va renaste si vom auzi tic-tac-ul ceasului care bate anuntand iminenta prabusire a sistemului mafiot basescian. Victoria este aproape, chiar daca ne-am chinuit ceva pentru a o obtine.