Afacerea Skripal, se complică

Agerpres. Afacerea Skripal: UE își recheamă ambasadorul în Rusia pentru consultări (oficial)

Ei bine, treburile devin din ce în ce mai complicate. Rusia are în față nu doar Marea Britanie, pe care o acuză că ar fi falsificat informațiile ba, chiar că în spatele atentatului ar fi SUA, are în față toate statele membre ale Uniunii Europene. Theresa May a avut suficiente date pentru a obține sprijinul celorlalte state membre ale UE.

Marea Britanie a expulzat 23 de persoane din cadrul oficiilor diplomatice ale Rusiei din Regat. Polonia a anunțat că va expulza la rândul ei un număr echivalent dintre cei care asigură reprezentarea Rusiei în republică. Informațiile vehiculate de către Bruxelles spun că și alte țări din Uniunea Europeană vor  proceda la  expulzarea oficialilor diplomatici ai Rusiei. Treaba se complică.

În Marea Britanie a mai avut loc o moarte, tot a unui rus. Se pare că acesta a fost strangulat în propria casă. Presa britanică vorbește că poliția are în vedere redeschiderea a altor 14 dosare cu cetățeni ruși care au fost uciși în Marea Britanie! A devenit o mare problemă pentru siguranța cetățenilor britanici mai ales că în cazul Skripal, unde s-a folosit o substanță toxică „de luptă” creată de Rusia pe timpul războiului rece, un polițist britanic care s-a apropiat de Skripal și fiica sa aflați în stare de comă pe o bancă a suferit, la rândul lui efectele substanței toxice. Polițistul este în stare gravă în spital alături de Skripal și fiica sa. Alte 50 de persoane aflate în zona în care s-a produs atacul chimic au avut nevoie de îngrijiri medicale și sunt sub supraveghere până se finalizează cercetările armatei britanice cu privire la aria de răspândire a substanței toxice și cunoașterea corectă a efectelor asupra organismului uman. Rusia nu a comunicat organizației internaționale competente că a realizat acest produs!

Nimeni nu mai este în siguranță în Europa și de aceea se impun măsuri excepționale de protecție împotriva unor acțiuni posibile din partea statelor care încă mai folosesc substanțe toxice de luptă împotriva civililor pentru a-și rezolva problemele politice. Deocamdată, sunt aplicate măsurile politice: chemarea ambasadorilor și reducerea relațiilor diplomatice cu Federația Rusă.

Măsura nu trebuie să surprindă. Diplomația rusă a răspuns cu dispreț cererilor Londrei. Lumea s-a săturat de minciunile diplomației ruse.

Hai să hai! Avem inflație politicianistă. Cațavencii și-au luat elan

De la început vreau să fac niște precizări.
Respect punctele de vedere adverse dar nu mă pot abține să nu observ și unele exagerări. Iar dacă ele vin de la persoane care pot avea influență asupra altora, atunci este de datoria mea să arăt unde se exagerează.

Este vorba despre libertatea de a te exprima dar și responsabilitatea de a fi corect. Unde intervine minciuna sau informația deformată, adevărul nu stă iar binele nu mai are loc.

Să o iau cu începutul. Mai scurt așa, că nu am să scriu toată ziua la acest articol.

În ziarul „Gândul” apare un articol: „Judecătoarea Florica Roman acuză intervenţia ambasadelor în numirile procurorilor şefi : Statul va deconta abuzurile DNA”

"Există limită a ipocriziei ambasadorilor străini de la Bucuresti, care ne tin lectii de democraţie, stat de drept si independenţa justitiei, în conditiile în care ei înşisi au incălcat legea, principiile statului de drept si independenţa justitiei implicandu-se în numirile sefilor din marile parchete? În contextul initierii pe 22 februarie de catre ministrul justitiei Tudorel Toader, în conformitate cu legea, a procedurii de revocare a procurorului-sef DNA Laura Codruta Kovesi, ambasadorul american Hans Klemm si cel britanic Paul Brummell, folosind aceleasi discursuri lozincarde, au iesit public, din nou, sa ne ţină lecţii despre justitie, declarând ca au încredere oarbă în DNA", scrie Florica Roman, judecătoare în cadrul Curţii de Apel Oradea, pe blogul personal

Normal că citind rândurile de mai sus m-am dus pe blogul judecătoarei Florica Roman, să văd ce și cum. Pentru că, să ne fie cu iertare dar în textul de mai sus este mai mult decât o simplă constatare este formulată o acuză din partea unui judecător al României față de procurorul șef al DNA și față de ambasadorii a două state care, ce să vezi, au tupeul să își exprime încrederea în activitatea procurorului șef Laura Codruța Kovesi!

Ca să fiu și mai clar, judecătoarea Florica Roman face politică! Face politica unui anume partid pentru că ideile prezente în textul ei sunt lozinci lansate în media de PSD dar și de ALDE!

Din dorința de a întări acuzele politice și politicianiste ale coaliției de la guvernare, judecătorul Florica Roman uită de propria poziție socială: membru al „Autorității judecătorești”, a treia putere în stat care, în activitatea profesională zilnică, exercită aplică atributul de putere a statului în cauzele ce îi sunt repartizate! Florica Roman uită cine este și susține acțiunea politică a ministrului justiției, Tudorel Toader, om politic deoarece face politica partidelor care îl susțin în funcția de ministru!

Acuza că ambasadorii „au încălcat legea, principiile statului de drept și independența justiției” este absolut caraghioasă din partea unui jurist, cu atât mai mult cu cât este un judecător de Curte de Apel! Care lege cucoană? Așa cum ai cerut, ferm, ambasadorilor să arate care articole din legile justiției încalcă principiile statului de drept și independența justiției vin și eu, cetățeanul care ți-a citit părerile și te întreb: care lege a fost încălcată de ambasadori? Nici una cucoană. Pentru că ambasadorii nu exprimă public părerile personale ci comunică punctul de vedere al conducerii statului pe care îl reprezintă. Ca atare, cucoană inflamată de politicianismul PSD-ALDE, declarațiile ambasadorilor SUA și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord sunt punctele de vedere ale statelor respective. De ce? Era să îți răspund ca cei de la guvernare, de la București: de aia! Dar o să spun că cele două state au o colaborare prin instituțiile lor cu DNA foarte bună și că există rezultate care au întărit încrederea celor două state în relația cu România prin intermediul DNA condus de Kovesi. Dacă nu pricepi, nu am ce-ți face. Pe lângă studiul profesional mai este nevoie și de capacitatea de a înțelege ce studiezi.

Culmea este că CSM, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Curtea Constituțională, fiecare în parte și fiecare în limitele competențelor ce le revin au dat dreptate „îngrijorării” exprimate de ambasadorii SUA și ai celorlalte state membre ale UE care au avut în atenție problema. Îngrijorări ale guvernelor lor! Iar dacă și aici spui ceva că ar trebui ca fiecare să stea în banca lui, țin să-ți amintesc faptul că în Uniunea Europeană statele merg către o mai mare integrare, inclusiv în legislația civilă și penală! Țin să-ți amintesc și faptul că România a semnat și continuă să semneze acorduri și decizii la nivel internațional, în special europene care devin, potrivit Constituției României superioare legilor române, că ne modificăm legislația penală și procesual penală pentru a fi pe aceeași linie ca celelalte state membre ale Uniunii Europene.

„Tocmai în acest context, al acţiunii perfect legale iniţiate de ministrul justitiei Toader, se vede dublul limbaj/discurs pe care-l folosesc ambasadele: nouă ne vorbesc despre principii, stat de drept şi democraţie, în timp ce ei, ilegal, au făcut târguri oculte privind numirile la vârful parchetelor”

Probe, doamnă judecător, probe aveți? Sau vă bazați doar pe declarațiile unora și altora? Transmiterea încrederii este una și „negocierea funcției” este alta. Cum naiba judeci tu cauzele pe care le primești? După ce repere? Iei hotărâri pe bază de probe sau de vorbe?

Dacă îi rămâneau aprecierile pe blog, nu cred că ajungeam la ele. Dar preluate de presă deja sunt duse în spațiul public și am dreptul să le comentez. Cucoană judecătoare, faci politică! Iar magistrații, potrivit statutului lor nu au voie. Sunt și alți magistrați care „vorbesc” liber dar au limite la care se opresc. Tu nu. Pentru tine, obligația de abținere este un moft.

Știu, te bazezi pe fantezia asta mai modernă a încrederii pentru cele spuse că ești în branșă: crede-mă pentru că sunt doctor, crede-mă pentru că sunt judecător, crede-mă pentru că sunt profesor etc. Ei bine, nu te cred. Cred că faci, de fapt, o ticăloșie. Iar faptul că articolul tău de blog apare exact în ziua de 8 martie 2018, mă face să cred că ești în legătură directă fie cu Tudorel Toader care se simte atacat de la Cotroceni și de către instituțiile Ministerului Public și are nevoie de sprijin de la „profesioniștii dreptului” fie cu un grup „independent” (?!) de susținere a lui Tudorel Toader. Să mă duc către nume ca Gârbovan? Iar tu,  hopa, ai și trecut, cu elan muncitoresc, la treabă. Ai nimerit greșit, cucoană!

Ciuma roșie mută dezinformarea în străinătate. Inculpatul Tăriceanu confirmă.

Agerpres. Tăriceanu: Am programate deplasări externe pentru a explica situația;

Mă uimește declarația inculpatului Tăriceanu. Pur și simplu nu îmi vine să cred cât de departe s-a ajuns. Sunt uimit de reacția foarte slabă a PNL, a altor partide parlamentare față de această campanie de discreditare a Președintelui Iohannis și a altor instituții ale statului român în fața partenerilor din Uniunea Europeană, în fața altor parteneri strategici ai României. Este absolut incalificabilă acțiunea Președintelui Senatului din Parlamentul României de denigrare a Președintelui României în fața demnitarilor unor țări străine ! Absolut incalificabil !

„Cu unii din ambasadori am discutat și eu, nu cu toți. Am programate o serie de întâlniri în perioada următoare. S-a întâlnit premierul Grindeanu, s-a întâlnit ministrul de externe, s-a întâlnit Liviu Dragnea (cu ambasadori — n.r.). Eu o să fac și eu probabil niște deplasări externe ca să explicăm partenerilor noștri externi care este situația”

„Privit din afară lucrurile au fost prezentate în felul următor, pentru mulți străini. Ei consideră că în România există două grupuri, două tendințe: cei buni care vor să continue în România lupta împotriva corupției și, eventual, îl au în frunte pe președinte și cei răi, în care probabil mă aflu și eu, care vor să renunțe la lupta împotriva corupției și să lase corupția să revină (...). Față de această interpretare simplistă, că sunt unii buni care nu vor corupție și sunt unii răi care, eventual, ar vrea, eu am să vă spun că lucrurile sunt mult, mult mai complicate. În România nu este vorba de lupta anticorpție (...). Ce se întâmplă în România de astăzi este o luptă foarte dură între cei care au acaparat puterea reală în România, care sunt foarte oculte, nu au legitimitate, mă refer la instituțiile de forță și care îl susțin pe președintele Iohannis. (...) Aceste forțe sunt contrapuse forțelor legitime, Parlamentul și Guvernul”

Acțiunea de decredibilizare a țării are un singur scop. Se va obține într-un timp mai lung însă nu au cum altfel. Gașca roșie de la guvernare contracarează acțiunea diplomatică externă a Președintelui României cu scopul de induce nesiguranța în cancelariile străine cu privire la declarațiile și angajamentele pe care Președintele le ia în numele României. Pasul doi, va fi în deciziile Guvernului și hotărârile Parlamentului care vor încerca să preia din atribuțiile Președintelui și să îi impună o altă linie de politică externă. Evident, acțiunea liderilor ciumei roșii este complet în afara prevederilor Constituției.

Liderii europeni nu vor crede ce spun acești șobolani roșii însă au obligația, pentru protecția intereselor cetățenilor lor să ia măsuri de suspendare a unor acțiuni proiectate la nivelul UE sau al relațiilor directe cu România. Ciuma roșie va profita de „evenimentele externe” provocate de ea pentru a imputa Președintelui Klaus Iohannis că nu își îndeplinește atribuțiile constituționale și că partenerii UE, alți parteneri externi ai României nu mai au încredere în țară.

Singurul partid care ar putea acționa ferm împotriva acestor acțiuni este PNL însă, din nefericire, în PNL sunt membri și chiar lideri ai partidului care au plecat urechea la vocea idioților cu pretenții de „liberali” și duc acțiuni ostile directe împotriva Președintelui Klaus Iohannis.

Dacă partidele politice care nu sunt la remorca PSD nu sunt capabile să apere interesele României, atunci este mai mult decât evident că apărarea lor va trebui să și-o asume acei cetățeni care au capacitatea să înțeleagă mârșavele jocuri de culise ale politicienilor din România. Avem, din nefericire, un singur politician veritabil care să ne reprezinte interesele politice. Președintele Klaus Iohannis. Dar, nu este exclus, ca noi să fim suficienți pentru a împiedica ciuma roșie să își facă de cap.

Președintele Klaus Iohannis despre politica externă a României. Ferm !

Inițial, am avut intenția să extrag din conținutul discursului elemente de interes, să punctez anumite exprimări și poziții. Să fac ce au făcut jurnaliștii la agențiile de presă sau din presa on-line. După ce am citit discursul pe site-ul Președinției, m-am răzgândit. Am observat să am rămas cu altă impresie după ce am citit discursul în original decât atunci când am citit ce au selectat jurnaliștii. Există, poate fără intenție, o distorsionare a mesajelor transmise.

Este evident că se disting liniile directoare pentru reprezentanții noștri din ambasade și consulate dar și pentru administrația publică centrală din România - apărarea și promovarea intereselor naționale ale României. Inclusiv în relația cu statele vecine dar și cu alte state. Indiferent care ar fi acestea. Pe de altă parte, diplomația română trebuie să participe intens la asigurarea securității naționale și a organizațiilor esențiale din care România face parte - NATO și UE. Vorba mea lungă ar duce la sărăcia de timp și de înțelegere a discursului lui Klaus Iohannis. Așa că, mai jos este discursul.

11:30 | 31 august 2016

Palatul Cotroceni, 

„Domnule Ministru,
Doamnă Ministru-delegat,
Domnule Preşedinte al Institutului Cultural Român,
Doamnelor şi domnilor ambasadori şi însărcinaţi cu afaceri,
Doamnelor şi domnilor consuli generali,
Doamnelor şi domnilor directori ai institutelor culturale române,
Doamnelor și domnilor,

Este a doua noastră întâlnire în acest format, al Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române. Este un moment important de reflecţie, evaluare strategică şi, mai ales, proiecţie spre viitor.

În anul diplomatic care a trecut, România a continuat pe drumul corect – acela al respectării angajamentelor sale, al unei politici externe care răspunde intereselor și așteptărilor cetățenilor.

Faptul că România este astăzi o țară sigură și predictibilă, într-o regiune nesigură și imprevizibilă, este o realitate tot mai evidentă.

Ne revedem după un an complicat în relaţiile internaţionale, care a adus o dinamică fără precedent a schimbărilor în regiunea noastră, în Europa și pretutindeni.

Astfel, centura de instabilitate din vecinătatea României – adică vecinătatea estică şi sudică a Uniunii Europene şi a NATO – continuă să afecteze securitatea regională şi europeană.

În Est, se menţine, chiar cu tendinţe de amplificare, dezechilibrul de securitate în zona Mării Negre, ca urmare a «îngheţării» implementării Acordurilor de la Minsk, a intensificării periodice a ostilităţilor în estul Ucrainei, a menţinerii ocupării ilegale a Crimeii, cu continuarea militarizării acesteia, a provocărilor legate de peninsulă.

La acestea se adaugă consolidarea forțelor armate ale Rusiei la frontiera sa vestică, încercările de impunere a unor zone de excludere a accesului în Marea Neagră şi utilizarea Mării Negre ca platformă de proiectare a forţei militare în estul Mediteranei.

În Transnistria se intensifică, fără justificare, exerciţiile militare cu participarea forţelor ruse, fără să vedem progrese pe fondul reglementării dosarului transnistrean. Aceasta, în contextul în care Republica Moldova se îndreaptă în această toamnă spre primele alegeri directe, după mult timp, pentru funcţia de Preşedinte.

Lovitura de stat eşuată din Turcia, partenerul nostru strategic, pe care am condamnat-o cu fermitate, adaugă, prin proiecţiile sale, complexitate întregului peisaj securitar din regiunea Mării Negre, şi nu numai.

Din Sud, continuă să vină riscuri şi ameninţări.

Fenomenul migraţionist rămâne o problemă complexă, încă nerezolvată, pentru Uniunea Europeană, chiar dacă Acordul Uniunea Europeană - Turcia a calmat, până acum, fluxul spre vestul Europei.

«Ruta balcanică», cum este numită, produce în continuare migranţi, deşi la scară mult redusă, iar ruta peste Mediterană spre Italia cunoaşte o intensificare.

Fenomenul terorist creşte în amplitudine şi frecvenţă, afectând grav spaţiul european.

În acelaşi timp, crizele Orientului Mijlociu, aflate în mare parte la originea acestor două fenomene, nu reuşesc să facă paşi decisivi spre rezolvare – fie că vorbim despre Siria, stabilizarea Libiei, criza din Yemen, situaţia de securitate din Irak. Procesul de Pace din Orientul Mijlociu are nevoie, şi el, de un impuls pentru ieşirea din actualul blocaj, complicat şi de o acutizare a violenţelor.

În interiorul Uniunii Europene, continuă provocarea găsirii de soluţii pentru efectele încă persistente ale crizei economice.

Atracţia exercitată de forţele politice cu discurs xenofob şi antieuropean este o realitate care nu mai poate fi ignorată. Provocările la adresa statului de drept, a democraţiei liberale, nu mai pot fi lăsate fără răspuns. La rândul său, Brexit-ul generează un moment critic pentru Europa, cu efecte multiple, fiind încă un test de rezistență pentru Uniune.

Proiectul european însuşi este în cumpănă şi are nevoie de soluţii reale, vizionare.

Toate aceste riscuri, ameninţări şi provocări trebuie să primească un răspuns eficient.

România trebuie să contribuie activ şi efectiv la efortul de acţiune al comunităţii internaţionale, al Uniunii Europene şi al NATO, adică al comunităţii de valori căreia îi aparținem.

Interesele României, ca stat aflat la frontiera externă a acestei comunităţi, ne obligă să acţionăm pentru asigurarea securității naţionale şi a organizaţiilor esenţiale, UE și NATO, din care facem parte.

În acelaşi timp, stabilitatea şi creşterea economică a României, dependenţa energetică redusă, predictibilitatea noastră democratică şi în susţinerea statului de drept, dar şi în derularea acţiunii de politică externă şi securitate, sunt atuuri foarte importante, mai ales în această regiune.

Ele trebuie folosite cu înţelepciune şi viziune, astfel încât România să fie mai puternică şi mai eficientă.

Trebuie să proiectăm stabilitate, democraţie şi prosperitate în vecinătate, pentru ca România şi românii să fie mai bine protejaţi, să fie în siguranţă.

Prin urmare, doresc ca reuniunea noastră din acest an să fie pusă sub semnul unei «diplomații mai viguroase şi mai eficiente» în apărarea și promovarea intereselor naționale ale României.

Dumneavoastră, ca reprezentanţi oficiali ai României în străinătate, aveţi obligația şi responsabilitatea să duceţi la bun sfârșit acest efort.

În aceşti aproape doi ani de mandat, ca Preşedinte al ţării, am realizat o înnoire substanţială a conducerii misiunilor diplomatice ale României. Am numit, până acum, 58 de ambasadori şi reprezentanţi pe lângă organizaţii internaţionale. Mulți dintre dumneavoastră ați depus azi jurământul. Adică mai mult de jumătate din şefii misiunilor diplomatice ale României.

Mulţi dintre dumneavoastră, numiţi în această perioadă, se află pentru prima dată la conducerea unei ambasade.

Faţă de complexitatea a ceea ce aveți de făcut, considerați că sunteţi, cu toţii, în faţa unui test personal – de profesionalism, rezistenţă intelectuală, de integritate. Voi măsura efortul dumneavoastră în funcţie de rezultate.

În acelaşi timp, vreau să subliniez că, în calitate de Președinte, am asumat să imprim o direcție onestă și corectă politicii noastre externe, din care să rezulte încredere, predictibilitate și, deci, legături mai solide cu partenerii noștri.

Unii cred că, în a fi onest și transparent în politica externă, există riscuri de imagine sau percepția slăbiciunii. Eu nu cred asta. Dimpotrivă, e un semn de seriozitate și o sursă de credibilitate și de putere pe termen lung.

Din această perspectivă, vă pot spune clar ce nu se va întâmpla în mandatul meu.

România nu va face niciodată jocuri netransparente, nu va folosi dublul limbaj sub pretextul diplomației, nu va face compromisuri de la valori și nu va considera acceptabilă încălcarea dreptului internațional.

O diplomație viguroasă presupune şi buna coordonare a instituțiilor statului cu responsabilități de politică externă. Presupune strategie corelată, circulația eficientă a informațiilor, reacție rapidă și bine articulată în crize sau în momente care afectează imaginea şi interesele României în lume.

În același timp, o diplomaţie viguroasă înseamnă o diplomație care îşi gestionează adecvat resursele umane și materiale.

Este nevoie de mai mult efort ca să treceţi, cel puţin pe anumite teme şi dimensiuni, de la o gestiune «mecanică», rutinieră a activității diplomatice, la una care dezvoltă viziune, stabileşte obiective, și prioritatea lor, şi le urmăreşte realizarea în mod consecvent.

Doamnelor şi domnilor,

Spuneam că riscurile, ameninţările şi provocările menţionate au nevoie de răspunsuri specifice şi eficiente.

Pentru România, o mare parte a acestor răspunsuri se regăseşte în aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, pilon esenţial al politicii externe și de securitate a României, alături de consolidarea Uniunii Europene şi a NATO.

Subliniez în mod special soliditatea şi rezultatele practice ale Parteneriatului Strategic.

Am făcut pași însemnați în dezvoltarea lui, mai ales la nivelul excelent al cooperării politice şi militare, cu precădere prin consolidarea prezenţei SUA în România și la Marea Neagră.

Aniversăm în curând, pe 13 septembrie, cinci ani de la adoptarea Declaraţiei Comune de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI. Este documentul esenţial care a relansat şi modernizat Parteneriatul nostru Strategic, care anul viitor va împlini 20 de ani de la lansare.

Este o oportunitate pentru a reflecta serios ce putem face, împreună cu partenerii americani, pentru aprofundarea şi extinderea sa.

Vă rog să elaboraţi un plan de lucru în acest sens, care să vizeze – în scopul pregătirii interacţiunii cu viitoarea administrație americană – intensificarea cooperării în domeniul securitar, inclusiv în aplicarea deciziilor Summitului NATO din iulie, creşterea cooperării economice şi a investiţiilor, respectiv privind cercetarea, inovarea, educaţia şi, nu în ultimul rând, progrese palpabile privind eliminarea vizelor.

În ceea ce priveşte consolidarea Uniunii Europene, acum, după Brexit, e nevoie, mai mult ca oricând, ca toate cele 27 de state membre să fie unite şi să reconstruiască împreună, solidar, încrederea în Uniune. Este o situaţie fără precedent, dar o vom depăşi dacă vom avea voinţa politică de a relansa, cu viziune, proiectul european.

Putem şi trebuie să lansăm împreună iniţiative cu reală valoare adăugată pentru cetăţenii noştri. Putem şi trebuie să construim o Uniune mai bună, mai eficientă, viabilă şi, mai ales, credibilă.

Construcţia europeană poate şi trebuie să avanseze în domenii de interes direct, concret, pentru cetăţeni: creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, mai ales pentru tineri, coeziunea economică şi socială, securitatea internă şi externă, gestionarea migraţiei, combaterea terorismului.

Summitul UE27 de la Bratislava, din septembrie, va fi o primă etapă a dialogului politic la cel mai înalt nivel pe această temă. Voi avea discuţii pregătitoare, înainte de această reuniune, cu Cancelarul german şi Preşedintele francez, dar şi cu alţi lideri europeni.

România, ai cărei cetăţeni sunt cei mai pro-europeni, va contribui pe fond şi activ la reflecţia privind viitorul Europei. Aştept contribuţia dumneavoastră concretă, implicată, în acest proiect.

Faţă de ce se întâmplă în Vecinătatea noastră Estică, în regiunea Mării Negre, NATO a dat, la Varşovia, un răspuns concret și coerent.

Am reuşit să atingem obiectivele strategice pentru consolidarea securităţii României, pe care ni le-am propus pentru acest moment de parcurs, şi felicit componenta diplomatică a echipei interinstituţionale care a gestionat acest proces.

Dar reconfirmarea succesului nostru va fi dată de modul în care deciziile luate de Summit vor fi implementate. De aceea, sarcina pe care ambasadorii României în statele Aliate şi reprezentantul nostru la NATO o vor urmări prioritar, alături de celelalte instituţii implicate – aşa cum am decis în şedinţa CSAT din 26 iulie – este aceea a aplicării integrale a măsurilor hotărâte la Summit.

Mă refer mai ales la operaţionalizarea brigăzii multinaţionale, a prezenţei consolidate aeriene şi navale NATO în Marea Neagră - inclusiv cadrul de cooperare navală pentru exerciţii şi training, a Iniţiativei de Instruire Intensificată.

Vorbind despre rezultatele Summitului de la Varşovia, vreau să apreciez demersurile pe teme de securitate efectuate alături de Polonia.

Avem cu Polonia un dialog foarte bun, având în vedere preocupările şi interesele noastre comune în domeniul securității și privind evoluțiile din regiune.

De altfel, imediat după Summit, am avut o vizită oficială bilaterală la Varşovia, foarte binevenită, ocazie cu care am decis măsuri relevante. Una dintre ele se referă la o nouă întâlnire a șefilor de stat în Formatul București, anul viitor, în continuarea celei pe care am găzduit-o în noiembrie 2015 şi care a avut un rol esenţial în atingerea obiectivelor Summitului.

Vă adresez rugămintea să depuneţi toate eforturile pentru derularea cât mai bună a acestei reuniuni. Ea va evalua stadiul aplicării celor decise la Varşovia de către Alianţă şi va decide noi linii de acţiune, în pregătirea Summitului din 2017, care va fi organizat cu prilejul inaugurării noului sediu al NATO, respectiv al Summitului din 2018.

În acest context, reiterez importanţa Parteneriatului Strategic cu Polonia nu doar în domeniul asigurării securităţii şi la nivel regional, dar şi pe temele europene, unde avem obiective comune.

O apreciere similară o dau Parteneriatului Strategic cu Turcia, aliat indispensabil pentru stabilitatea în regiune, şi pe al cărui angajament continuu – pentru valorile, principiile şi obligaţiile asumate în NATO şi în relaţia cu Uniunea Europeană – contăm. În egală măsură, Trilaterala informală pe teme de securitate România – Polonia - Turcia este un format valoros, pe care dorim să îl continuăm şi să îl dezvoltăm.

Vorbind despre Vecinătatea Estică, dar din perspectiva Uniunii Europene, cred că Parteneriatul Estic trebuie învestit cu viziune proaspătă, care să-i recâştige statutul de instrument relevant pentru aducerea statelor partenere mai aproape de standardele europene şi pentru a evita riscul de dezangajare a acestora.

Parteneriatul Estic trebuie să depăşească stadiul la care a ajuns la Summitul de la Riga.

Trebuie dotat cu noi mecanisme, care să sprijine eficient şi proactiv reforma din statele partenere, şi să contureze, la nivel concret, perspectiva europeană pentru partenerii care o doresc.

Veţi acţiona în acest scop, la nivel conceptual şi prin demers diplomatic, împreună cu statele membre care au aceeaşi viziune, în continuarea iniţiativei lansate anul trecut de MAE, pentru a pregăti Summitul din 2017, dar şi având în vedere oportunitatea organizării, în 2019, a Summitului Parteneriatului Estic în timpul Preşedinţiei române a Uniunii.

În acelaşi context, vă reamintesc că în noiembrie 2015 revizuirea Politicii Europene de Vecinătate a inclus un concept pe care diplomaţia română l-a promovat cu succes – aşa numitele «Cadre Tematice», altfel spus conceptul «Security Trusts».

Este o realizare importantă, dar este momentul ca diplomaţia română să iniţieze, alături de statele membre interesate, punerea în aplicare a acestui concept. Aştept acțiunea dumneavoastră concretă în acest scop.

Tot în Vecinătatea Estică, România trebuie să acţioneze în continuare, cu prioritate, pentru a sprijini stabilitatea Republicii Moldova şi parcursul ei european. Prin abordarea noastră pragmatică din acest an, inclusiv prin măsurile ataşate primei tranşe a creditului de 150 de milioane de euro, am stimulat constructiv repornirea motorului reformelor în

Republica Moldova.

Refacerea credibilităţii față de partenerii externi, mai ales faţă de Uniunea Europeană, este un obiectiv care trebuie urmărit cu prioritate și convingere la Chișinău, fie că vorbim de autorităţile locale, Guvern sau Preşedintele Republicii Moldova, inclusiv după alegerile prezidențiale din toamnă.

Veţi acţiona mai departe în susținerea acestor eforturi, ce presupun continuarea consecventă a reformei în sens european. Pe această bază, reasigur forțele politice pro-europene din Republica Moldova de tot sprijinul nostru.

Este important şi ca Guvernul României să continue activ şi substanţial programul de proiecte bilaterale. Acestea au rolul de a conduce la modernizarea şi conectarea fizică şi la nivelul standardelor a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, inclusiv prin asistenţa pentru dezvoltare gestionată de Ministerul Afacerilor Externe, al nostru. Mă refer, mai ales, la finalizarea gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău, la interconexiunile electrice şi de transport, la proiectele de construcţie instituţională a autorităţilor din Republica Moldova şi cele cu impact economico-social, la asistenţa pentru sistemul judiciar şi educaţional.

În relaţia de tip strategic cu Ucraina, am realizat o mult aşteptată relansare, marcată de vizita Preşedintelui Poroșenko la București în aprilie 2016. Va trebui să acţionaţi consecvent pentru punerea în aplicare a deciziilor luate cu acest prilej.

Mă refer inclusiv la operaţionalizarea noii structuri a Comisiei Mixte Prezidențiale, al cărei Protocol de relansare l-am semnat cu acel prilej, la progrese în dosarul Bâstroe, la reluarea neîntârziată a funcţionării Comisiei Mixte privind minorităţile naţionale, instrument esenţial pentru protecţia drepturilor românilor din Ucraina, la continuarea asistenţei pentru reformă în sens european.

În ceea ce priveşte situaţia din Crimeea şi Donbas, reiterez ferm poziţia României, că suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei nu sunt negociabile şi că Europa nu are nevoie de încă un conflict prelungit.

De aceea, e necesară acţiunea hotărâtă a comunităţii internaţionale pentru proiectarea secvenţialităţii optime a aplicării Acordurilor de la Minsk.

Reafirm poziţia noastră că sancţiunile decise de Uniunea Europeană nu trebuie ridicate – nici măcar parţial – cât timp înţelegerile de la Minsk nu sunt complet implementate. În acest scop, rămâne esențială menținerea nivelului ridicat de coordonare trans-atlantică.

Cu Rusia, dorim o relaţie bazată pe predictibilitate şi pragmatism, cu respectarea intereselor legitime ale României.

Suntem deschiși pentru menţinerea canalelor de dialog, deoarece este nevoie de interacţiune pentru conştientizarea de către Rusia a imperativului predictibilităţii și, mai ales, al respectului pentru dreptul internațional.

Dorim contacte acolo unde este posibil, inclusiv în domeniul cultural, al schimburilor comerciale pe categorii care nu intră sub incidența regimului de sancțiuni.

Respectarea angajamentelor internaţionale și restabilirea balanţei strategice în regiunea Mării Negre sunt însă premise esenţiale pentru intensificarea dialogului.

Tot pe dimensiunea estică a acţiunii diplomatice, este necesară acordarea de către diplomaţia română a unei atenţii mai consistente relaţiei cu statele Asiei Centrale, o zonă de interes strategic pentru România, mai ales în plan economic şi energetic.

De asemenea în plan regional, vă cer o implicare mai activă în Balcanii de Vest, prin intensificarea contactelor şi promovarea de proiecte de asistenţă din partea României, în scopul sprijinirii reformei pentru aderarea statelor regiunii la Uniunea Europeană şi NATO, pentru a asigura stabilitate şi prosperitate durabile acestei regiuni de importanţă strategică pentru noi.

În afacerile europene, alături de implicarea în consolidarea proiectului european, prioritatea «zero» a MAE trebuie să fie pregătirea Preşedinţiei rotative din 2019.

Nu avem timp de pierdut, mai ales că perioada derulării Preşedinţiei române a fost devansată, din cauza Brexit-ului, pentru primul semestru din 2019.

Vă rog să pregătiţi, în cel mai scurt timp, un plan de acţiune coerent şi consistent, cu un calendar şi responsabilităţi clare, atât pe palier logistic, cât şi pe nivel politic, astfel încât să putem să avem un mandat de succes.

Vă adresez, totodată, rugămintea să finalizaţi cât mai curând detaliile mandatului cu care România va aborda negocierile pe Brexit.

Veţi avea în vedere interesul nostru pentru un parteneriat cât mai strâns cu Marea Britanie, consolidarea cooperării strategice cu Londra fiind importantă pentru România şi pentru securitatea europeană.

În acelaşi timp, rezultatul negocierii trebuie să reflecte pe deplin prezervarea drepturilor şi libertăţilor lucrătorilor români.

Astfel, este necesar ca accesul la piața internă să se bazeze pe respectarea deopotrivă a celor patru libertăţi, inclusiv a liberei circulaţii a lucrătorilor.

În ceea ce priveşte migraţia ilegală, vom continua să fim un contributor serios şi consistent la combaterea sa. Această contribuţie nu trebuie să se limiteze la aportul, deja substanţial, la apărarea frontierelor externe ale Uniunii – pe care îl cunoaşteţi şi care trebuie promovat corespunzător.

El este, de altfel, un argument relevant în efortul, pe care trebuie să îl continuăm, de aderare la Spaţiul Schengen.

Dar e nevoie, în egală măsură, să sprijinim activ soluţionarea cauzelor profunde ale fenomenului – printre care se află şi rezolvarea crizelor din Orientul Mijlociu, deja menţionate, consolidarea capacităţilor economice, sociale, educaţionale, a politicilor de dezvoltare din statele de origine şi de tranzit.

Acest raţionament este la fel de valabil şi în privinţa combaterii terorismului. Vă veţi implica activ în dezbaterea la nivel european şi internaţional pentru găsirea celor mai bune instrumente de eficientizare a acestui demers.

Aşadar, va trebui să intensificaţi demersurile diplomatice de promovare a iniţiativei româno-spaniole a Curţii Internaţionale împotriva Terorismului.

Doamnelor şi domnilor,

În perioada următoare veţi acorda o atenţie specială şi dezvoltării parteneriatelor şi relaţiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României.

Calendarul din ultimul an al vizitelor pe care le-am efectuat şi al întâlnirilor bilaterale de la Bucureşti a reflectat, de altfel, obiectivul de a da mai multă substanţă dialogului politic cu aceşti parteneri.

Mă refer aici la amplificarea dialogului bilateral, la nivelul meu, cu Germania, Marea Britanie, Polonia, Turcia, Italia, dar şi cu Slovacia, Lituania şi Luxemburg – parteneri importanţi în plan regional, european și internațional. Aştept cu mare interes vizita pe care o va face în curând Preşedintele Franţei la Bucureşti şi care, sunt convins, va fi una de succes.

Acest efort trebuie continuat, diplomaţia română având responsabilitatea unui follow-up consistent pentru implementarea măsurilor decise, dar şi să facă noi propuneri de dezvoltare a acestor parteneriate.

Doamnelor şi domnilor,

Mă îndrept acum spre altă zonă de interes pentru România – Orientul Mijlociu.

Am atins deja multe teme conexe acestui spaţiu – migraţie, terorism, crize diverse, ceea ce arată cât de importantă este această regiune pentru securitatea României şi a cetăţenilor români – o parte dintre ei locuind în număr consistent acolo.

Dar este şi o zonă cu mare potenţial, unde România trebuie să devină mai activă prin demers diplomatic substanțial în relaţiile politice şi mai ales economice bilaterale.

De aceea, am solicitat la reuniunea CSAT din luna iulie ca MAE să elaboreze o strategie adaptată cu privire la Orientul Mijlociu şi propuneri de acţiuni şi măsuri privind relaţiile României cu țările din această regiune.

Veţi acţiona pentru consolidarea raporturilor de tip strategic cu Israelul, relansate în urma vizitei excelente pe care am făcut-o în martie, şi veţi intensifica relaţiile cu statele arabe din regiune, inclusiv din Golf.

De asemenea, România poate contribui relevant la crearea contextului favorabil reluării negocierilor directe pentru Procesul de Pace.

Totodată, vă solicit să acţionaţi mai hotărât pentru a fructifica oportunităţile pe care soluţionarea dosarului nuclear iranian le-a deschis în plan economic cu această ţară.

În egală măsură, veţi urmări dinamizarea relațiilor cu statele din Asia-Pacific, din America Latină şi Africa, mai ales în plan economic, pentru a valorifica potenţialul uriaș reprezentat de acestea pentru comerţ și pentru investiţii.

După cum vedeţi, o constantă importantă a eforturilor dumneavoastră, ca şefi de misiuni, se referă la diplomaţia economică.

O repet: România este un pol de stabilitate şi predictibilitate într-un context de vecinătate dificil.

Aveţi, deci, plecând de la această realitate, obligaţia permanentă să prezentaţi oportunităţile oferite de economia românească, aflată în creştere substanțială, să atrageţi investiţii şi să semnalaţi oportunităţile de afaceri pentru sprijinirea companiilor româneşti pe pieţele statelor unde activaţi.

Totodată, veţi continua demersurile diplomatice de aderare la OCDE şi de susţinere a realizării coridoarelor şi interconectărilor energetice şi de transport de interes pentru România.

În ceea ce priveşte ONU, vă reamintesc obiectivul nostru privind obţinerea locului de membru nepermanent al Consiliului de Securitate în perioada 2020–2021.

Trebuie mobilizate toate resursele şi demersurile necesare pentru atingerea acestui obiectiv.

Tot în context multilateral, amintesc şi Președinția românească în curs a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, care reflectă concret angajamentul nostru pentru asumarea trecutului, promovarea educației și cercetării privind Holocaustul și voința de a combate antisemitismul.

Felicit echipa MAE care gestionează acest proiect pentru reuşita recentă de la plenara de la Bucureşti – adoptarea definiţiei de lucru a antisemitismului.

Vă rog să menţineţi aceeaşi implicare până la sfârșitul mandatului şi vă asigur de tot sprijinul meu.

Doamnelor şi domnilor,

Protecţia intereselor şi drepturilor românilor de pretutindeni rămâne o obligaţie permanentă a dumneavoastră, fie că e vorba despre comunităţile tradiţionale din vecinătate sau despre diaspora.

Astfel, este necesar ca MAE – inclusiv prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni – să susțină un nivel înalt de protecţie a identităţii persoanelor aparţinând comunităţilor românești din afara frontierelor. Mai ales că România a reuşit, pentru minorităţile naţionale de la noi, să creeze un veritabil model de interculturalism eficient, ce depăşeşte – prin nivelul de protecţie acordat – standardul european.

Trebuie, prin urmare, să promovaţi acest model ca exemplu de bună practică şi să faceţi demersuri ca statele unde sunt minorităţi româneşti să asigure un nivel de protecţie similar celui asigurat în România.

Mă refer, mai ales, la folosirea limbii materne, accesul la educaţie, mass-media şi serviciul religios în limba maternă română – elemente fundamentale ale păstrării identităţii.

În egală măsură, MAE trebuie să asigure un nivel adecvat de protecţie consulară cetăţenilor români aflaţi în străinătate.

Apreciez eforturile făcute în acest sens, de multe ori în situaţii complexe de crize consulare – cum am văzut şi recent, în Italia.

Cred că e util ca Guvernul să aloce mai multe resurse pentru creșterea capacităţii de acţiune consulară, inclusiv pentru finalizarea extinderii reţelei de oficii consulare, iniţiată anul trecut.

Nu în ultimul rând, insist asupra chestiunii votului în străinătate.

Au loc modificări legislative pentru îmbunătăţirea unor prevederi. Aveţi datoria şi responsabilitatea prioritare, ca şefi de misiuni – dar este o responsabilitate pentru ansamblul ministerului – de a pune corect în aplicare aceste prevederi, de a pregăti adecvat şi în detaliu alegerile parlamentare din străinătate, în conformitate cu competenţele MAE în domeniu, astfel încât să fie evitate restrângeri inadmisibile ale acestui drept constituţional fundamental.

Şi, pentru că ne apropiem de campania electorală, fac apel de pe acum la echilibru și rațiune.

Politica externă şi de securitate a României trebuie să fie una de consens naţional. Ea trebuie separată de competiția electorală şi privită doar prin prisma intereselor României ca stat și ale cetățenilor noștri.

Spun asta pentru că am văzut în ultima vreme o lipsă de maturitate în raportarea la politica externă din partea unor politicieni – ce-i drept, nu mulţi – dar care au exercitat, unii dintre ei, cele mai înalte funcții în stat.

A rupe consensul de politică externă și a diminua importanța demersurilor noastre externe din motive de campanie internă e o dovadă de iresponsabilitate, ce nu folosește nimănui. Nici măcar acestor politicieni.

Doamnelor şi domnilor,

Spuneam, la întâlnirea de anul trecut, că«performanța politicii externe se reflectă în mod direct asupra societății românești». E perfect valabil şi astăzi.

Dar, reciproca e la rândul ei valabilă: şi în plan intern avem nevoie de politici cu viziune, care să conducă la consolidarea profilului european şi internaţional al României și a capacității de a contribui la modelarea viitorului nostru, ca ţară şi societate.

În acest spirit, am considerat necesară, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, lansarea unui proces de creare a unui nou proiect de ţară, proiect de țară care să obţină consensul forţelor politice, și la care vă invit să contribuiți, prin evaluări și idei.

Prin acesta trebuie să spunem clar, precis, ce rol dorim să joace România în Uniune şi la nivel internaţional.

Revin, în încheiere, la ideea unei diplomații mai viguroase, mai eficiente.

Îmi doresc ca diplomația română, ca de altfel întregul sistem instituțional al României, să facă un efort mai vizibil, cu mai multă energie şi creativitate, pentru a-și spori eficiența, competitivitatea, pentru a duce performanţa la un nou nivel.

În răspunsul la provocările și oportunitățile care ne stau în față în noul context internațional foarte complicat, contez pe competența, profesionalismul, patriotismul și spiritul dumneavoastră de echipă.

Vă mulţumesc !”

Câștigătorii premiilor „Stupid magna cum laude”.

Tinerii ajunși la terminarea liceului își dau bacul. Parlamentarii ajung, periodic, la examene de maturitate politică, pentru unii sau de confirmare a maturității la alții. Nu alegerea lor este examenul de maturitate politică ci comportamentul lor în activitatea ulterioară mandatării de către cetățeni. Nu are importanță de câte ori a ajuns un politician să fie ales ca senator sau deputat, este important cum se comportă în spațiul politic al camerelor parlamentare.

Sunt dese momentele în care politicienii au de ales. Să facă, să nu facă sau să se abțină să facă ceva. Pretențioși, alegătorii se uită și la cum și când face, cum și când nu face, cum și când se abține să facă ceva un politician. În funcție de concluziile la care se ajunge acel politician va continua să mai existe pe scena politică sau nu.

Suntem în fața unei stări de excepție. Primul-ministru este acuzat de comiterea unor fapte penale comise înainte de a primi înalta demnitate dar și de continuitate infracțională după investire. Aseară, la Realitatea Tv, au fost expuse și alte situații cu potențial infracțional comise de premierul Ponta și miniștrii săi. Rămâne ca Parchetul General să ne lămurească asupra lor, să ne spună cât este infracțiune, câtă prostie. Culmea, prostia în funcția de demnitate publică, în special la nivelul Guvernului este profund infracțională. În principal din cauza faptului că miniștrii au ca instrument de lucru banii cetățenilor, au obligația de a-i aduna la bugetul național și de ai cheltui potrivit intereselor societății. În alte țări europene, cheltuirea aiurea a banilor țării este sancționată penal. La noi încă nu. Din nefericire.

În relațiile internaționale ale țării trebuie să ai în fața ochilor două componente majore. Ambele cu caracter oneros. Care este interesul național, care este interesul partenerului. Ce dau și cât, ce dă partenerul și cât. Nu există „sentimente”. Există doar interese. Pe partenerul extern nu îl interesează, prea mult, cine conduce țara, îl interesează foarte mult însă capacitatea ta de a respecta angajamentele asumate. Când conducerea țării este pusă sub semnul întrebării, partenerul internațional pune un semn de întrebare cu privire la viitorul relației. Un prim-ministru cercetat penal pentru acte de corupție sau asimilate corupției pune în alertă partenerul extern. Nu cumva există în relațiile dintre noi acte și fapte care ne pot pune în dificultate ? Dacă demnitarii corupți ai României au exportat corupția și la noi ? Câte acte și fapte ale României în relațiile cu noi sunt infestate de microbul corupției ?

Ei bine, ai noștri „ca brazii”. Călin Anton Popescu Tăriceanu și Valeriu Zgonea au trimis o scrisoare ambasadorilor celorlalte state în România care îi umplu de ridicol. Să luăm un calup și să îl desfacem pe idei pentru a avea o imagine mai bună a caracterului stupid al intervenției:

„Opoziția încearcă să forțeze căderea unui guvern legitim, susținut de către o majoritate parlamentară legitimă,

folosind ca pretext un caz judiciar, 

punând astfel în pericol nu numai stabilitatea României într-o regiune din ce în ce mai agitată, dar și democrația României, la 25 de ani de la căderea comunismului. 

Opoziția a lansat un război împotriva ordinii constituționale din România. 

Ei încearcă să captureze puterea total și să ducă țara într-o criză profundă, 

cerând alegeri anticipate — în pofida unei majorități parlamentare solide formată de o largă coaliție ce include forțe social-democrate, liberal, progresive și conservatoare”.

Fascinant !

Opoziția încearcă să forțeze căderea unui guvern legitim ! Păi, cu avem pardon, coane Tăriceanu, coane Zgonea, acesta este rolul opoziției. De aceia este opoziție ! Se opune majorității !

Folosirea cazului judiciar este o „crimă” în ochii siniștrilor președinți de camere parlamentare. Să avem pardon. Caz judiciar ar fi de exemplu folosirea unor acțiuni contrare legii. Aici însă avem o situație neplăcută pentru ei. Guvernul este condus de o persoană care a încălcat legea. Normal, absolut normal este să se ceară demisia demnitarului acuzat de comiterea unor infracțiuni, cu atât mai grave cu cât ele au avut ca scop afectarea intereselor statului: evaziunea fiscală, spălarea de bani, conflictul de interse ! Nu sunt infracțiuni care privesc o altă persoană, sau o firmă, statul este victima infracțiunilor comise. Rămânerea în fruntea Guvernului a celui care a fraudat statul este ca și cum ai pune lupul paznic la oi !

Cererea opoziției de demisie a primului-ministru este considerată ca o acțiune ce pune în pericol stabilitatea României plus, au tupeu siniștrii (!), democrația și stabilitatea regiunii ! Vai ! Fenomenal !

În mintea siniștrilor semnatari ai scrisorii, este democratic să avem demnitari cercetați pentru acte și fapte comise împotriva statului. După mintea lor tulburată (scleroză ?), am putea institui un model de democrație originală. Candidații la demnitățile ministeriale vor trebui să fie persoane cu cazierul cât mai încărcat, preferabil persoane care au executat și pedeapsa în penitenciar. Nu este exclus însă ca PSD și aliații să prefere să elimine din lege infracțiunile de evaziune fiscală, spălarea de bani și conflictul de interese. Ce să ne mai complicăm atât ?!

Fascinanta gândire a siniștrilor este cuprinsă în formularea „opoziția a lansat un război împotriva ordinii constituționale” !

Este evident că cei doi nu au toți boii acasă. În ce constă ordinea constituțională după mintea lor ? După mine, ordinea constituțională este prevăzută în ... constituție. Acolo spune cum este organizat statul. Opoziția nu dorește schimbarea organizării statului ci eliminarea din conducerea statului a persoanelor care au comis infracțiuni sau sunt suspecte de comiterea unor infracțiuni.

Am sesizat faptul că PSD a făcut copy-paste după susținerile lui Băsescu din 2012. Când referendumul pentru demiterea dictatorului a fost considerat ca o lovitură de stat.

Cele ce urmează sunt halucinații. Preluarea puterii de către opoziție ar duce la „o criză profundă”. Propunerea alegerilor anticipate naște spaima „capturării totale a puterii”. Propoziția este de tot hazul. Haioși rău de tot. Puterea se capturează ! Adică, puterea zboară sau aleargă liberă, undeva într-un spațiu controlat de PSD și aliații, cam sălbatică ea, opoziția vine tiptil-tiptil o capturează și fuge cu ea. fascinant.

Nu mai continui cu penibilele justificări privind acțiunile neconstituționale ale Camerei Deputaților. Parlamentul a acționat împotriva altor prevederi constituționale, exercitând un drept fără responsabilitate. Responsabilitate de care Tăriceanu și Zgonea plus parlamentarii care îi acompaniază fug ca dracul de tămâie, vorba aia.