marți, 28 februarie 2012

Meleșcanu a ales Traian Băsescu

Teodor Meleșcanu a ales să meargă alături de Traian Băsescu. Poți spune că este un gest normal, dar nu prea este. Așa că, alături de alte aprecieri ale gestului simt că eu am dreptul să mă exprim cumva, fiind unul care am acordat o anume apreciere omului politic.

Meleșcanu are antecedente. A părăsit PDSR formând APR atunci când PDSR era în opoziție. APR era o speranță pe atunci pentru cei care doreau o social-democrație după modelul european. Era la concurență cu PD-ul lui Petre Roman. Pentru că șansele APR de a face pureci și a intra în parlament nu erau prea mari, Meleșcanu a debarcat în curtea PNL, cu întregul partid. Cred, și acum, că Meleșcanu era în PNL unul din liderii informali reprezentând o parte dintre liberalii care au o orientare politică social-liberală. Ce vor face apropiații lui acum ? Vor rămâne sau vor pleca din PNL ? Vom vedea.

Meleșcanu urmează să împlinească 71 de ani. Nu 51, nu 61 ci 71 ! O vârstă la care foarte mulți oameni sunt deja scoși din viața activă, pentru considerente reale care au ca fundament vârsta. În nici un caz nu îți faci proiecte pe termen scurt, mediu și lung cu persoanele în vârstă. Nu ai nici o garanție asupra viitorului alegând ca lider o persoană în vârstă. Consiliere da, conducere ... ba. O astfel de numire dar, mai ales acceptarea unei astfel de nominalizări mă duce cu gândul la faptul că ea are altă conotație decât în cazul unei numiri normale. Așa că, speculațiile, de tot felul care se prezintă prin media au avantajul de a fi credibile.

Băsescu a vrut să refacă majoritatea în Senat a găștii de la guvernare. Este o explicație care are cel mai înalt grad de veridicitate. Lipsa cvorumului în Senat a fost „cuiul lui Pepelea” al opoziție aflate în protest parlamentar. Acum nu va mai fi. Acum, gașca băsesciană va putea să treacă legile de care are nevoie pentru a se face că guvernează. Protestul parlamentar al USL și-a pierdut, momentan, puterea. Cade în sarcina USL să încerce să coopteze parlamentari ai puterii, unul sau doi în Senat, cel puțin, pentru a reveni la controlul acestuia. Cred că acum va fi mai greu. Totuși, în ideea alegerilor parlamentare viitoare gestul lui Meleșcanu nu are mare influență. De fapt, cred că Băsescu nici nu s-a gândit la această posibilitate. Nu îl interesează.

Meleșcanu a vrut să îl sancționeze pe Crin Antonescu pentru refuzul acestuia de a-l nominaliza la candidatura pentru Consiliul Județean Argeș. Este veridică aprecierea. Având în vedere că de PNL Argeș sunt legate și alte nume cu o anume notorietate în viața politică, având în vedere faptul că Meleșcanu însuși are niște legături strânse cu acele nume, având în vedere că la Pitești activează și din partea PDL niște personalități destul de cunoscute cu relații în mediile liberale, având în vedere că o parte dintre membrii PNL Argeș au hotărât să protesteze public împotriva conducerii centrale a PNL pentru măsuri organizatorice luate în cadrul filialei ... toate acestea se leagă și conduc, fără echivoc, la concluzia că Meleșcanu a vrut o răzbunare. O are. A reușit. Dar este efemeră. Mediatic se va vorbi despre asta un timp după care se va pierde, dominată de evenimentele ce vor veni. PNL Argeș se va reface, cred eu, prin măsuri organizatorice severe. Sunt convins că nu toți argeșenii sunt „în solda” lui Patriciu.

În considerarea celor expuse mai sus, concluzionez că gestul lui Meleșcanu va fi, mâine, ca o frecție la un picior de lemn. Pe de altă parte, chiar dacă omul Meleșcanu era o valoare, luată individual, a PNL, plecarea lui din PNL, neaparat prin excludere, este o curățire a partidului de voiajorii politici. Pentru că Meleșcanu revine, cu această ocazie, la statutul de voiajor politic. Momentul ales de Meleșcanu și efectul imediat al gestului său are conotația unei trădări a cauzei USL pentru momentele politice din acest an. Este ca generalul care s-a înțeles cu inamicul și a părăsit câmpul de luptă pentru ca acesta să obțină victoria. Băsescu are o victorie, de care avea nevoie ca de aer, pentru a face Senatul viabil pentru gașca portocalie. Războiul îl va pierde, pentru că este puțin probabil că liderii USL vor trece de partea lui în următoarea perioadă de timp. Nu exclud, totuși, posibilitatea ca alți lideri ai USL, nu mai spun de membrii simpli ai formațiunilor politice, să defecteze. Vor fi însă insuficienți pentru că populația are deja conștiința răului pe care Băsescu și partidele care îl acompaniază îl reprezintă pentru ea.

Meleșcanule, vârsta îți crează probleme, ai grijă !

23 de comentarii:

Adrian Stoica spunea...

Varsta? Poate. Dar, mai degraba caracterul.
Dincolo de asta, persista o nelamurire: cum au ajuns asemenea personaje in parlament? Si ce garantii ofera PNL sau/si USL ca maine nu se va intampla la fel? Ce sansa are alegatorul care are de ales intre un pedelist si un uselist care va sari "parleazul" cu prima ocazie?
Intr-un fel, cei care sustin ca "PDL si USL / aceeasi mizerie" au dreptatea lor.
In guvernul Ungureanu sunt mult prea multi ministri (fosti) liberali, aceasta demonstrand ca PNL a avut (si posibil sa mai aiba) o mare problema de selectie si promovare.

Crăciun Florin spunea...

Sunt de acord. Nu te pot contrazice. Nu îmi permite viața.

Caracterul lui Meleșcanu ... este destul de complicat să îl caracterizezi. Meleșcanu a ales din '89 să rămână în politică, socialistă (FSN), a înființat APR pentru că spera la o funcție mai înaltă, a candidat la Președinție în 2000, a văzut că nu are succes și a intrat în PNL cu tot partidulețul. A defectat din PSD, acum a defectat din PNL. Culmea, este că limbajul lui, talentul lui de a vorbi într-un anume fel îl face credibil pentru cei care dau credit celor care folosesc limbajul elevat. Cum să îi definești caracterul ? Poate oportunist. Egoist ar fi mai bine. Îl interesează propria persoană, partidul, oricare ar fi fost el, a constituit doar rampa de pe care omul politic Meleșcanu și-a dorit lansarea.

Nu avem nici o garanție cu privire la liberalii cunoscuți. Mâine este posibil ca și alții să defecteze. Este o caracteristică a vieții politice românești. Așa că ... mergem pe încredere până la proba contrară.

Shadow spunea...

@nea Florine

Exista o problema cu politica de cadre a pnl, asta este clar. Dar mai exista o mare pb. Si aceasta mare pb este liderul in acest moment al partidului. Sa-ti "arunci" afara toti fostii guvernanti, sa-i minimizezi si sa nu-i folosesti nici pe tariceanu pe vosganian sau pe melescanu este o tampenie monumentala. Pe blogul dlui vosganian acesta sustine de mai multe ori ca Crin nu a fost "drept" cu melescanu. Poti citi printre randuri. Nu a fost drept cu nici unul din fostii membri ai echiperi care totusi au dus o guvernare si i s-au impotrivit direct lui basescu. Stilul asta de "leadership" care nu "aduna" ci divide poate face ca pnl nu numai sa nu aibe un scor bun la alegeri dar sa fie si aruncat de la guvernare de catre psd si schimbat cu pdl "din mers".
Nu cred ca e cineva care sa mai ajunga la "urechile" lui Crin inconjurat dupa umila mea parere in acest moment doar de "yesmeni".

ADRIAN spunea...

Nu stiu daca sa-l condamn sau nu. De cand a venit in partid si pana acum bag seama ca a fost bun. A fost ministru in trei ministere si partidul nu l-a repudiat. Deci? Pana acum a fost bun. Daca ne intoarcem capul si nu vedem ca unii care aveau ceva de spus sunt trasi pe linie moarta nu facem nimic. Chestia cu sanctionarea respingerii candidaturi sale la Prahova nu la Arges cred este valida in acest caz. Unii au ales sa bage capul intre urechi si sa nu spuna nimic insa mie, de pe margine, mi-e destul de clar ca Antonescu calca in picioare pe unii si ii cocoloseste pe altii. Si nu sunt sigur daca e pe criterii obiective. Asa ca-mi inchipui ca si Melescanu si-o fi spus ca n-are chef sa stea sa fie pus la colt in timp ce gafele altora sunt trecute cu vederea ... Deci nu stiu daca e neaparat vina lui sau vina este generata de viata interna a PNL. Oricum in ultima vreme incerc sa ma detasez de sursele de enervare care sunt prea multe si vor fi multe in continuare ...

Crăciun Florin spunea...

Shadow,

De la înscăunare, Crin Antonescu a ales să își aleagă o echipă. Era clar că echipa seniorilor era alături de Tăriceanu, seniorii fiind folosiți de Tăriceanu în funcțiile cheie. Antonescu a ales să își formeze în PNL un grup cu care să aibă posibilitatea să își impună ideile.

Nu știu cât a forțat nota, totuși a adus lângă el o parte dintre liderii locali ai PNL, cum ar fi Fenechiu și Rușanu. I-a evitat pe cei care, din motive politice, ar fi fost de acord cu menținerea unui dialog cu PDL și Băsescu. A fost clar că a țintit funcția de Președinte al României iar opoziția față de Băsescu era singura care îi putea aduce voturi.

Alianța cu PC și apoi cu PSD, pentru maximizarea scorului politic, a cerut și cere sacrificarea unora dintre ai lui care, pe undeva, ar fi competitori serioși pentru „omologii” din PSD. Sunt convins că acțiunile lui Antonescu și ale echipei lui sunt premeditate. După ce își va împlini scopul vom observa că o mare parte dintre acerbii lui susținători vor fi trecuți pe linie moartă.

Din păcate, eu observ că Antonescu „joacă” la fel ca Băsescu, în propriul partid.

Ai observat bine.

Crăciun Florin spunea...

Adrian,

Nu este vorba despre condamnare. Pur și simplu, orice referire la actul lui Meleșcanu poate fi interpretat ca o condamnare.

Este evident însă faptul că azi, când fiecare liberal din Senat „valorează cât greutatea lui în aur”, părăsirea corabiei și înclinarea balanței în favoarea adversarului politic este un act de trădare politică. Iar dacă faci o analiză a „scopului” actului săvârșit și, mai ales, a consecințelor acestuia, poți ajunge la concluzia că este o frecție la un picior de lemn. Nu are logică. Pur și simplu.

ADRIAN spunea...

Corect, in esenta este o tradare. Dar pana la urma si fidelitatea are ratiunile si limitele ei ca altfel n-ar exista pana si in Biblie exemple de "ispitiri". Nu toti sunt sfinti, unii au nevoie sa fie si recunoscuti la valoare pe care si-o atribuie (justificat sau nu). Din pacate, tot din Biblie aflam ca unii, desi faceau lucruri grele, tot ramaneau preferatii lui Dumnezeu ... Eu "decat" spun ca a fost o tradare provocata sau, mai exact, nu s-a facut ce trebuia din punct de vedere politic pentru ca astfel de tradari sa nu aiba conditiile a se produce. Horatiu Buzatu ne tot arata ca exista de-a dreptul hemoragii in alte parti. De aceea eu repet de pe margine ca nu stiu exact a cui e vina in situatia asta.

Crăciun Florin spunea...

Adrian,

A cui este vina ? Greu de spus. Horațiu ne arată că partidele sunt considerate doar rampe de lansare pentru cei care își doresc, cu ardoare, să promoveze. De la primari, la consilieri, acum la parlamentari. Horațiu are ce are și cu Mihai Voicu, o competiție între doi tineri politicieni care își dispută un loc eligibil într-o anumită zonă.

Încerc să nu îi judec prea greu. Își trăiesc viața și luptă fiecare pentru mai mult și mai bine după cum consideră de cuviință.

Pe de altă parte, având multe personalități sub stindardul liberalismului, PNL nu poate satisface toate orgoliile. Iar astea sunt multe, de multe ori peste numărul de membri oficiali, pentru că pe lângă un orgolios liberal cu acte se mai adună și cei din cercul lor de interese. Așa că nu ar trebui să ne mire plecările și venirile politice „liberale”.

Din ce constat eu, liberalii fără pretenții sunt doar în partea TNL (nu toți, și aici se manifestă orgolii) și în partea seniorilor liberali care, datorită vârstei conștientizează că nu mai pot pretinde funcții de conducere (cu excepțiile gen Meleșcanu).

Asta este. Face parte din viață.

ADRIAN spunea...

Nu sunt de acord cu chestia legata de varsta (sau de sex). Fara Coposu PNTcd s-a facut praf. E adevarat ca si din cauza altor personaje varstnice din conducere insa nu varsta ci incompetenta acestora a contat.

In ce priveste pe Melescanu eu pot sa-l inteleg pe undeva. Atunci cand cineva il aduce la nivel de carpa refuzandu-i candidatura ce era fireasca si pe care dorea sa si-o asume avand in vedere sondajele ... In conditiile in care omul a fost ministru de externe, de justitie, la aparare iar la alte judete exista diversi Aristoteli sau neciopliti precum ala de la Hunedoara care nu se sfieste sa dea cu excavatorul in cetatea de la Sarmizegetusa, mitocani precum primarul de Giurgiu, etc ... poate ca-si pune problema de ce ar rabda sa fie umilit ca persoana doar de dragul unui partid pana la urma. Adica unde sunt standardele si pe ce treapta e Melescanu fata de aia? Caci nu de filosofii liberale discutam aici ci de o tavaleala electorala ce-mi pare ca nu va fi mai elevata decat ce-am trait pana acum ci dimpotriva. Cu totii vrem sa scapam de ciuma portocalie dar nu cu orice pret. De exemplu, limita mea este Oprescu. Poate sa-l sustina PNL pana nu mai poate, n-am niciun motiv sa-l voetz ba din contra. Tradez? Nu cred, spun ca este o pista gresita pentru cetateni chiar daca o fi buna pentru partid in statistici.

ps: enervante caracterele alea pentru validarea mesajului; nu exista alternative?

Crăciun Florin spunea...

Adrian,

Eu încerc să judec la nivel instituțional (în acest caz), nivel la care persoana este mai puțin relevantă. Pentru că persoanele sunt trecătoare. Unii vin, alții pleacă.

Tu judeci la nivel personal. Ai dreptate. Pentru că până la urmă noi alegem persoane în cadrul instuției. Dar, a judeca doar în favoarea unei persoane care a impresionat plăcut de-a lungul timpului este, pe undeva, nedrept. Noi nu știm toate amănuntele „litigiilor” de la nivelul nivelul central al PNL, am luat de bun doar ce ne-a prezentat presa. Dar dacă sunt și alte amănunte ce justifică alegerile PNL ?

Pentru mine a constituit o surpriză, cumva, faptul că Meleșcanu nu a informat partidul despre propunerea lui Băsescu și faptul că are de gând să îi dea un răspuns favorabil. Este clar că Meleșcanu a fost contactat de Băsescu cu ceva timp în urmă, că între cei doi a existat o negociere, Meleșcanu fiind, pe de o parte, prea experimentat pentru a nu-și lua măsuri de siguranță față de Băsescu, pe de altă parte, Meleșcanu este, cumva, un reprezentant al unui grup de interese, plecând doar de la relația lui cu Dinu Patriciu, direct și prin intermediul ginerelui său, Imre, directorul trustului Adevărul.

Ca observație generală, faptul că în PNL unii lideri cunoscuți nu mai sunt promovați este o realitate. Însă, actuala conducere este și ea efemeră, următoarele alegeri în PNL vor confirma dacă actuala echipă a greșit sau nu.

Fiind unul dintre cei care susțin liberalismul, din poziția de membru al PNL, fără a avea pretenții asupra unui statut anume în cadul partidului, încerc să văd aceste lucruri prin prisma membrului de bună credință. Din acest motiv este posibil ca eu să abordez unele aspecte și evenimente mai pragmatic.

ADRIAN spunea...

Oricat de trecatoare ar fi, persoanele sunt cele importante pentru ca ele fac sa functioneze institutia (care e definita altfel doar prin obiective si reguli de functionare). De aceea persoanele sunt cele mai importante pentru ca ele transforma abstractul in concret. E ca si cum m-as referi la parlament ca la o biserica fara sa vad ca niste persoane acolo au decis ca pot lucra si fara cvorum, denaturand cu totul institutia care altfel e aceeasi. Persoanele sunt cele care pot perverti sau "sfinti" institutia ("omul sfinteste locul") si mai putin invers. De aceea judec cumva la nivel personal pentru ca nu putem face niciodata abstractie de aspectele personale. E elementar in sociologie/psihologie ca oamenii au nevoie de un orizont de progres individual (cariera). De aceea, orice conducere de institutie, oricat de efemera ar fi ea, trebuie sa se gandeasca la carierele oamenilor pe care ii pastoreste. Ca la orice societate comerciala, omul care nu poate promova, care nu obtine satisfactie profesionala si materiala, care nu poate sa se dezvolte ca persoana, acela sigur isi va cauta un alt loc de munca. Trebuie facut doar asa incat locul de aterizare din "trambuline" sa nu fie niciodata in afara "perimetrului de siguranta". Fiecare partid e pana la urma nu numai exponentul unor conceptii generale despre viata dar si un grup al caror interese sunt mai mult sau mai putin comune. Ar fi tot atat de trist sa spunem ca un partid e doar exponentul unor interese pe cat de naiv ar fi sa spunem ca partidul urmareste doar o filosofie de viata. Sincer, nu prea ma intereseaza daca a fost sau nu securist sau daca este sau nu exponentul lui Patriciu atat timp cat ceea ce spune concorda cu ce gandesc eu dar si ceea ce face din punct de vedere politic reflecta intocmai ceea ce spune (e singurul tip de onestitate pe care-l cer de la un politician). Si daca respecta legile si regulamentele bineinteles. Nu stiu, evident, care sunt conflictele interne insa pot sa presupun ca, din moment ce Melescanu a comunicat ca e dispus sa candideze la CJ si a fost respins, banuiesc ca nici anuntarea propunerii cu SIE n-ar fi schimbat cu nimic problema caci si mai clar ar fi fost respins. Deci ori ca o facea ori ca n-o facea rezultatul era acelasi pentru partid - respingerea; pentru el insa conta. Cred ca ar fi antiliberal sa-l consideram pe Melescanu prizonierul partidului in optiunile sale de cariera politica. Chestiunea de statut cred ca este importanta si cine e intr-o conducere care ignora asta inseamna ca nu se gandeste la cei pastoriti. Cand e autoasumata e cu totul altceva. Unora nu le convine insa ca sa li se arunce la un moment dat o zicere de genul : "nici nu stii cat de mic incepi sa fi!". In unele situatii speciale, o nerecunoastere a statutului cred ca influenteaza o masa si mai mare de oameni, in special cei care au lucrat sau s-au bazat cu cel desconsiderat. Cum e cazul cu impunerile de candidati de la centru si tinerea pe tusa a celor locali. Nu e comparatia cea mai buna dar eu m-am simtit jignit ca roman atunci cand Regele a fost oprit pe sosea si expulzat pentru ca nu avea viza. Despre asta este vorba. O punere la colt nejustificata a unui varf al unei societati (inclusiv un partid) nu numai ca-l va indeparta pe acela dar va starni nemultumire si neincredere in unele parti ale aderentilor pentru ca aceia isi vor da seama ca li se poate intampla si lor candva. De aceea nu cred ca intr-un partid ar trebui sa functioneze asta cu echipa efemera ci ar trebui sa existe o conducere are sa tinda cat mai mult catre consens. "Ciocu mic ca acum suntem noi la butoane" nu ar trebui sa existe in politica in general. Ceea ce cred ca nu e cazul acum in PNL. Din pacate. Pentru ca nemultumirea mea nu are unde sa se duca decat in pustiu ...

Crăciun Florin spunea...

Adrian,

Sunt de acord cu tine. Cu unele nuanțe, pe care încerc să le expun.

La fel ca în orice carieră, în cea politică există sau ar trebui să existe niște limite de vârstă. În acest caz, concret, al lui Meleșcanu, dar și al altora, vârsta are o mare influență. Nu doar asupra organizației ca atare, care devine mai lentă, ci în mod special asupra colegilor valoroși de vârste mai mici, schimburile pe care partidul le-a pregătit. Iar dacă pun postarea ta luând ca subiect alți liberali, mai tineri însă fără orizontul carierei din cauza unor seniori care nu se mai satură de propria carieră, atunci, în mod sigur cei tineri ar trebui să aibă câștig de cauză.

În ultimele zile au apărut demisii sau retrageri din PNL din partea unor tineri sau mai maturi care au crezut că anul 2012 este favorabil promovării lor în viața publică și ca o recunoaștere a contribuției aduse la cauza politică, pe lângă pregătirea și experiența căpătată la nivele de execuție. Unii dintre aceștia cu pretenții îndreptățite. Dar, nu se poate. Nu se poate pentru că niște seniori, merituoși de altfel prin ceea ce au făcut până în prezent, nu vor să lase locul liber.

Adrian, Meleșcanu are 71 de ani. La terminarea unui mandat de președinte al unui Consiliu Județean ar fi avut 75 de ani. Timp în care, unei generații la 50-60 de ani, îi expiră timpul necesar demonstrării valorii acumulate până atunci. Nu pot intra în competiție, nu pot valorifica sacrificiile făcute până atunci. Este corect ce spui tu însă ar fi fost mai bine dacă ne-am fi adresat unui care are timpul de a fi o valoare. Meleșcanu nu mai are ce demonstra. El nu mai are scopuri înalte pentru a trăi, el nu vrea decât să își mențină un statut social și consideră că retragerea în linia consultanților de pe linia decidenților este o dezonoare. Iar asta înseamnă că nu are încredere în memoria colectivă cu privire la meritele sale.

Sunt de acord cu comentariul tău, însă nu în cazul lui Meleșcanu.

ADRIAN spunea...

Atunci inseamna ca, pentru cariera lui, a optat corect sa accepte SIE - oricum nu statea in calea niciunui liberal acolo. S-a rezolvat problema. El castiga, partidul pierde. Varianta in care refuza, pierdea si partidul si el. Deci?

Crăciun Florin spunea...

Adrian,

Din poziția lui la SIE, Meleșcanu nu are cum sprijini ideile politice liberale, nici-cum partidul în sine. Și, revin asupra faptului că gestul lui este carierist fără a fi necesar pentru cariera lui. Are 71 de ani, are prea mulți ani pentru a mai fi cotat ca o persoană care își dezvoltă o carieră. În plus, gestul lui a provocat o fisură serioasă în „armura” USL în lupta acestuia cu Traian Băsescu și PDL. S-a pierdut poziția la Senat a USL, a dat un semnal negativ în teritoriu cu privire la opoziția unită etc. Sunt mai multe de spus. Dacă s-a fi retras din PNL pentru că i s-a refuzat candidatura la CJ era una, însă acceptarea, direct, a propunerii lui Băsescu este alta.

Cariera lui s-a terminat de mult. A reușit în viață mult mai mult decât alții, are și o recunoaștere publică asupra carierei de diplomat și ministru în mai multe guverne, a fost și la vârful politicii. Despre ce carieră vorbim aici ? A, bifează acum și șefia, pentru un anume timp, a unui serviciu public de informații ? Se pare că Meleșcanu este bun la toate.

Nu, Adrian, aici nu este vorba despre carieră. Aici este vorba despre altceva, cu totul și cu totul altceva.

ADRIAN spunea...

N-am zis ca partidul castiga ceva ci ca oricum pierdea pe ambele variante.
Revin la varsta; am vazut si la dl. Vosganian chestiunea asta, ca la 71 de ani trebuie s-o cam cotesti. Nu mi se pare corect in raport cu teoria aia ca sunt altii care la 50-60 asteapta. Ori e competitie ori nu mai este? Asta nu cred ca functioneaza decat in relatie cu o "entitate superioara" care decide candva: da-te matale la o parte ca am bilete la coada din partea altora care asteapta. Mie mi se pare ca intr-un partid cu viata reala asta se regleaza de la sine, prin alegerea celor implicati la baza. Daca ei considera ca ala de 50 care face joc de glezna e bun pai atunci sa-l aleaga. Dar nu pentru ca celalalt e mai batran ci doar pentru ca e mai bun decat el. Cum in politica se pare ca relatia e de sus in jos, cu liste de asteptare si cu unii care socotesc pentu altii cand e bine sau nu e bine sa-si incheie nu cariera ci activitatea relevanta pentru societate ... asta nu-mi place. D-aia nu-mi place nici cu "organizatia de femei", "organizatia de tineret", "organizatia de muncitori" si alte subdiviziuni. O voce e o voce si un vot. Punct. NU conteaza ca are 20 sau 80 de ani, ca e barbat sau femeie. Cat timp oamenii pot alege cine-i reprezinta mai bine ei o sa-si de seama daca unu de 80 e sclerozat sau daca are mintea limpede. O sa vada daca la 20 e copt sau naiv. O sa vada daca o femeie e suficient de activa si relevanta ca s-o aleaga nu pentru ca un anumit procentaj ar trebui sa fie rezervat pentru femei. Zic si eu.

ADRIAN spunea...

altfel e limpede ca e o lovitura pentru PNL prin pierderea votului din Senat.

Crăciun Florin spunea...

Adrian,

Meleșcanu a acceptat să dea o lovitură lui Antonescu, PNL și USL. Pentru că el nu are o perspectivă la SIE. Aici este vorba despre o răfuială politică în interiorul PNL, cu sprijinul unui ziar - Adevărul -, iar în fundal este Dinu Patriciu, omul cu o oarecare influență în organizația județeană de la Argeș. Acesta este adevărul.

Pe de altă parte, multe dintre organizațiile teritoriale nu au adoptat politici de promovare a membrilor. Sunt ca niște feude. Nu doar la PNL, ci la mai toate partidele. Excepțiile sunt puține și din acest motiv nu sunt cunoscute și promovate. Cum ar fi organizația PNL Bihor unde există o politică reală de promovare a membrilor care se implică în viața organizației. Practic, la Argeș, în confruntarea dintre Meleșcanau alături de fostul președinte Semcu (f.apropiat de Patriciu) cu ceilalți membri au câștigat ceilalți. Local, la nivelul organizației, Meleșcanu nu mai are majoritate iar consecința a fost „sancțiunea” dată de acesta PNL.

Serios, Adrian, Meleșcanu a făcut, la final de carieră, un gest impardonabil. Consecința imediată este faultarea USL la Senat, acolo unde erau speranțe mari să câștige lupta politică. Iar când în timpul unei lupte unul dintre „soldați” trece de partea „inamicului” se formulează acuzația de trădare.

Pe fb am scris că sunt prea multe vorbe bune cu privire la Meleșcanu, gestul lui fiind impardonabil. Este destul de clar.

Florin Matei spunea...

Gestul lui Meleşcanu este de condamnat, indiferent cum s-ar justifica acesta. Credibilitatea clasei politice din România este într-o îngrijorătoare scădere şi pentru că trădările se ţin lanţ. Cum să reabilităm morala în politica acestei ţări cu oameni precum Meleşcanu, Stolojan, Stoica (foşti conducători LA VÂRF ai unui partid pe care l-au înjunghiat apoi pe la spate fără niciun scrupul), cum să induci conştiinţei publice sentimentul onoarei? Mânăria lui Meleşcanu (nu mă feresc s-o numesc aşa) are darul de a realimenta confuziile morale şi de a adânci ambiguităţile doctrinare. La vârsta lui, Meleşcanu s-ar cădea să fie în linia întâi pe frontul renaşterii morale, nu un vânzător de duzină. Văd, cu stupoare, că unii îl scot ţap ispăşitor pe Crin Antonescu pentru incalificabila trădare a lui Meleşcanu, pentru că - vezi-Doamne! - nu i-ar fi dat şefia nu ştiu cărui consiliu judeţean. Şi aşa să fi fost, Meleşcanu tot n-are nicio scuză. Ba, dimpotrivă, trebuia să impună preceptele morale în interiorul partidului, nu să le promoveze duplicitar, apoi să se pişe pe ele.

ADRIAN spunea...

Prahova.
Corect, n-am zis ca e un gest pardonabil sau de neglijat ca efect negativ pentru USL ci doar ca are niste radacini pe care conducerea nu a facut nimic sa le inhibe. Tradarea e condamnabila oricum ar fi, chiar daca poti intelege resorturile dupa ce s-a produs. Dar de ce n-a fost Melescanu "demascat" mai din timp? De ce aparea Berca la TV ieri cu voce PNL iar azi e ministru PDL? Asta arata de ce felul cum e gestionata activitatea partidului pare destul de lamentabila din punct de vedere al "politicii de cadre" cum se spunea pe vremuri. Si nici activitatea la nivelul filialelor nu pare sa aiba vreo importanta din punct de vedere al determinarii deciziilor la varf sau al conformarii cu o anumita doctrina. Sau, cel putin, din afara nu prea se vede miscarea de prin interior. Asadar sa promovezi de jos pe cine si de ce? Doar pentru ca a lipit afise sa a venit cu bani de acasa?

Crăciun Florin spunea...

Corect, Florin Matei. Așa este.

Crăciun Florin spunea...

Adrian,

Și în cazul Berca este tot vorba despre o luptă în interior. La Bacău. Acolo unde Stavarache, primarul în funcție, nu a dorit să fie dat la o parte de conducerea centrală a PNL pentru a face loc lui Berca. A fost o situație explozivă la un moment dat exploatată de presă cu succes.

Cu Meleșcanu au fost fricțiuni și în timp. Mai ales că acesta și-a exprimat, anul trecut, disponibilitatea de a discuta cu Băsescu și susținea că este posibil așa ceva. Cu privire la datul afară, este mai greu. Pozițiile exprimate în nume propriu, fără a angaja partidul, nu constituie un motiv suficient pentru a da afară din partid. Dna Săftoiu, Ludovic Orban etc. își exprimă constant, în public, puncte de vedere care nu sunt foarte aproape de pozițiile oficiale. La votul în Parlament sau în alte organisme externe partidului se comportă la fel ca ceilalți membri. Este o mare diferență.

În fine, pe mine m-a deranjat cel mai mult lipsa de decență a lui Meleșcanu și actul de trădare. Fiind mai în vârstă sunt poate ceva mai exigent cu cei ca mine. Anii în plus nu te ajută, mereu, la adoptarea unor poziții conciliabile.

Anonim spunea...

Poate schimbi si tu Arges cu Prahova, asta asa pentru conformitate

Auto Iasi spunea...

Multumesc pentru raspuns
Am adaugat linkul dumneavoastra
O zi buna va doresc