Ziua Limbii Române, o zi a manifestărilor identitare.

Vernisajul expoziției '31 august Ziua Limbii Române', organizată la Biblioteca Academiei Române; 29 august 2014

Astăzi, 31 august,  ca în fiecare an, sărbătorim Ziua Limbii Române. Este o zi stabilită de către Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013.

Voi prelua de site-ul „lege5” textul legii și îl voi pune mai jos. Este o lege scurtă, o declarație politică care a primit caracterul formal prin lege.

Istoria adoptării legii este interesantă. După mine, este logică adoptarea unei astfel de legi în țara în care limba română este nativă doar pentru a sprijini acțiunile culturale legate de limba română în teritoriile în care există vorbitori nativi ai limbii române. În R. Moldova, de exemplu, legea prin care s-a instituit sărbătoarea limbii române, „limba noastră”, are o semnificație deosebită pentru că este o declarație identitară. Este o declarație politică a majorității populației din R. Moldova privind identitatea ei în opoziție cu fostul ocupant rus care a denaturat, prin forță, identitatea culturală a populației de pe teritoriul R. Moldova. În țările vecine, organizațiile românești au stabilit ca ziua de 31 august ca Zi a limbii române și au cerut autorităților de la București, din anul 2011, decretarea Zilei limbii române pentru românii de pretutindeni. Așa a apărut legea de mai jos.

Parlamentul României
Legea nr. 53/2013 privind instituirea Zilei Limbii Române
Text publicat în M.Of. al României.
În vigoare de la 22.03.2013
Art. 1.
(1) Se instituie ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române.
(2) Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific.
Art. 2.
(1) Guvernul şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini material sau logistic organizarea şi desfăşurarea manifestărilor prevăzute la art. 1 alin. (2).
(3) Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, PREŞEDINTELE SENATULUI
VIOREL HREBENCIUC                                         GEORGE-CRIN LAURENŢIU                                                                                                      ANTONESCU
Bucureşti, 14 martie 2013.
Nr. 53.

La Agerpres este prezentat un scurt istoric al adoptării legii, Este interesant de citit și mai ales de înțeles de ce a fost nevoie de o astfel de lege. Pentru că am ajuns, ca români, să avem o diasporă diversă. Pe de o parte sunt nativii etnici români care trăiesc în țările vecine, unii sub diferite denumiri - vlahi, valahi, moldoveni etc. -, impuse prin legislația statelor respective care nu vor să recunoască apartenența acestor populații la identitatea românească, pe de altă parte sunt românii care au emigrat în alte țări din diferite motive dar care vor să își păstreze identitatea românească în procesul de adaptare și integrare în modul de viață și cultura populațiilor din țările respective.

Limba română este ca un act de identitate pentru vorbitorii nativi și „o diplomă culturală” pentru nativii de altă limbă. Pentru nativii români, limba română este unul dintre elementele fundamentale ale identității ca persoană aparținând etniei române. Pentru nativii de altă etnie care vorbesc limba română, aceasta este un element fundamental pentru cetățenia română, cetățenie căpătată ca urmare a unei identități geografice - s-au născut în România, trăiesc în România, au bunii și străbunii în pământul românesc. Asemănător, până la un anumit punct, este pentru cei care au imigrat în România din alte zone geografice și au decis să își continue viața în România.

Pentru străinii care au decis să studieze limba română, Ziua Limbii Române este un moment în care își pot îmbogăți nivelul de cunoaștere al limbii prin participarea la evenimentele culturale dedicate limbii române care se desfășoară în țările lor.

Ziua Limbii Române este o sărbătoare a identității române.

PNL la 139 de ani ! La mulți ani, PNL !

Pentru că îmi place prezentarea onestă a Cristinei Ancuța Pocora, o preiau de pe fb și o pun aici:

„Partidul Național Liberal sărbătorește astăzi, 24 mai, 139 de ani de la momentul în care Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti, A.G. Golescu, alături de Mihail Kogălniceanu au pus bazele unei formațiuni politice care avea să își lase decisiv amprenta asupra dezvoltării statului român modern.

Partidul Național Liberal a jucat un rol esențial în conturarea și realizarea marilor reforme din istoria României, fiind în perioada interbelică cel mai puternic partid al epocii respective. Obținerea Independenței, crearea României Mari, reforma agrară, programul economic și social sunt indiscutabil rezultatele unei viziuni și acțiuni politice liberale.

Astăzi, ziua de 24 mai, dincolo de simbolistica sa festivă pentru liberali, are o încărcătură suplimentară, cu implicații ale căror consecințe pot afecta iremediabil evoluția ‪#‎PNL‬ în anii ce vor urma. Ne mai desparte o singură zi până la alegerile pentru Parlamentul European. Este un moment decisiv nu numai pentru că pe 25 mai românii îi vor alege pe cei care să le reprezinte interesele în Uniunea Europeană, ci și pentru că rezultatele scrutinului vor trasa coordonatele care vor configura scena politică din România.

Deviza liberală “Prin noi înșine” este parcă mai actuală ca niciodată. Stă în puterea noastră să dovedim că putem continua să creștem, să devenim un partid mai puternic, iar la finalul acestui an, să transformăm în realitate șansa istorică de a propulsa în funcția de președinte al României un liberal”.

Se pot spune mult mai multe despre istoria liberalilor și a națiunii române în cei 139 de ani de când, în mod pragmatic, liberalii din cele două Principate românești s-au unit, au atras personalități eminente ale epocii cu obiectivul de a forma o singură națiune, națiunea română și un stat al românilor. Formarea PNL a însemnat și începerea drumului politic către o singură națiune și un singur stat. Națiunea română și statul român.

Poate, poate că această dată ar trebui sărbătorită de toți românii. Nu doar de liberali. Unirea liberalilor din cele două Principate românești a dus la unirea Principatelor. A dus la formarea statului român. Liberalii au format nu doar un partid ci au format vectorul politic dominant al vieții publice românești către împlinirea dezideratului unirii tuturor românilor într-un stat al lor. Sloganul liberal, „Prin noi înșine !” și-a găsit împlinirea și are vocația de a împlini oricare alt obiectiv politic românesc ce poate apare funcție de mersul lumii. Prin noi înșine în Europa, în această lume este o realitate. Iar pronumele personal din propoziție „noi” are un înțeles „oficial-administrativ” pentru că noi suntem nu doar simpli oameni trăitori în România și vorbitori ai limbii, ci suntem cei care guvernăm această țară, prin reprezentanții noștri, suntem cei care producem în această țară, pentru noi dar și pentru a crește puterea țării, suntem cei care apărăm această țară, la nevoie prin acțiuni militare (așa cum istoria ne arată că am făcut) etc.

Noi vom alege duminică pentru împlinirea altor obiective naționale la nivel european având încredere în capacitatea noastră de a le realiza „prin noi înșine”.