Asasinii ...

„Reforma” sănătății promovată cu disperare de Băsescu și executată cu nonșalanță și inconștiență de Emil Boc și guvernul său are ca rezultat morții nevinovați ai sistemului sanitar. Buni plătitori de taxe și impozite, inclusiv ai impozitului pentru sănătate, au murit ca urmare a ambițiilor celor doi din imagine.

În Cotidianul este un articol care răscolește înfiorătoarea dramă de la Târgu Mureș.

Concluzia unuia dintre medici este edificatoare:

"Din păcate, din 1 octombrie, nu se va mai face nicio urgenţă de nou-născut şi sugar în clinicile din Târgu Mureş. Aprovizionarea este un dezastru. Pe primele şase luni, nu s-a cumpărat niciun reactiv pentru testarea histocompabililităţii pentru transplant. Au plecat asistente, iar de la 1 octombrie pleacă cei doi anestezişti de la transplant şi un medic pediatru. Aceasta este consecinţa reformei la spitale: un eşec. Practic, niciun copil nu va mai putea fi operat în Târgu Mureş", a adăugat prof. dr. Radu Deac, prezent la Congresul Romtransplant de la Bucureşti.

Ăștia și ungurul care a fost ministru al sănătății ar trebui trimiși după gratii pentru acte de guvernare care au dus la uciderea cetățenilor români.

Fără iertare

Despre Cristi Danileț am scris de bine, când nu era membru al CSM, când avea inițiative lăudabile pentru independența Justiției.

În ultima perioadă de timp, a fost reactivat ca „slugă” a sinistrei Monica Macovei. Slugă sârguincioasă, capabilă să facă din alb negru și invers după cum cântă procuroarea securistă. Nu le face singur. CSM este căpușat de un grup „independent” băsescian, ostil oricărei forme de democrație care promovează abuzul judecătoresc și protejează interesele mafiei portocalii.

Net-ul are poze. Multe. Cu Danileț, Dumbravă și Neacșu - cei trei crai judecători - la petreceri, iar acum apare asta. Oare ce avea în cap Danileț de s-a pozat așa ? Ce fel de judecător este acest Danileț ? S-a dus naibii Justiția.

De fapt, dacă stau să mă gândesc mai bine, Cristi Danileț este imaginea CSM băsescian de azi. Halal CSM.

Voi mai pune niște poze, ca să nu fie discuții:

A face ... liberal.

Am meditat mai mult asupra întâlnirii cu Eduard Hellvig. Tânărul liberal, lider al partidului, a vrut și a reușit, cel puțin din punctul meu de vedere, să comunice, decent, cine este, ce este și ce vrea să fie.

Am și acum convingerea că întâlnirea ar fi trebuit axată mai mult pe liberalism și pe proiecțiile PNL în viitor. Dar a fost bine. Pragmatici, colegii au pus întrebările care caută niște răspunsuri concrete pentru o parte dintre noi. Pragmatic, Hellvig a dat răspunsurile care se puteau da. Pentru că nu trebuie să uităm momentul. Vorbim cu un ministru al dezvoltării și turismului care a preluat din mers un minister construit cu scopul de a căpușa bugetul de stat și fondurile europene pe programe de dezvoltare și turism de către PDL și clienții lor. Guvernările Boc (fără număr) și Ungureanu au acționat în acest sens, fără nici o îndoială. Din exemplele date de Eduard Hellvig se trage cu ușurință concluzia că a fost practic un jaf organizat. Toate așa-zisele obiective de investiții conduse și realizate sub patronajul sinistrei Elena Udrea nu au fost oportune, nu au continuitate, nu au suport financiar la nivel local pentru a fi întreținute, nu au consumatori. Bazine de înot fără scăldători, patinoare fără patinatori, terenuri de fotbal fără fotbaliști și spectatori, telegondole din care să admiri blocurile de locuințe vechi și înghesuite sau fânețele locale fără turiști etc. Nu degeaba au fost blocate de către Comisia UE aceste fonduri. Ele nu pot însemna „dezvoltare” ci doar destrăbălare și nesimțire. Pentru că fondurile europene pe care ar trebui să le accesăm au ca scop, expres, dezvoltarea. Nu cheltuirea unor fonduri aflate într-o pușculiță comună la dispoziția statelor membre. Toate cheltuielile guvernamentale sau cu sprijinul guvernului care nu duc la dezvoltare intră la categoria risipă.

Întrebările despre turism au fost majoritare. Personal, consider că Guvernul nu trebuie să învestească în turism mai mult decât inteligență. Pe de o parte, sunt absolut necesare acte normative care să permită turismul liber, astfel încât cei care doresc să câștige din turism să poată activa fără opreliști și dacă se poate cu un contact cât mai redus cu guvernamentalii (cu excepția celor controlează respectarea regulilor turismului civilizat), pe de altă parte, protecția prin lege a zonelor de interes turistic de avântul demolator al unor profitori români și străini. Cazul Deltei Dunării, al pădurilor seculare (virgine) existente în România care trebuie să rămână așa sub protecția legii și chiar dezvoltate - în sensul că terenurile din jur trebuie protejate de avântul imobiliar și al exploatărilor de tip industrial-, peșterile, zonele rurale păstrate în timp curate sub aspect cultural și al vieții etc. Invitatul a insistat asupra unor studii pe turism european și mondial. Concluzia de bază este că se caută zonele turistice care nu au fost afectate de industrializare. Iar exemplele de mai sus tocmai asta oferă. Închinătorii la icoana profitului cu orice preț nu au ajuns acolo încă. Fie nu i-a interesat fie nu au putut. Fie din cauza legii, fie din alte cauze. Iar legea, ei bine, legea viitoare trebuie să le interzică complet să ajungă acolo unde natura construiește mai bine și mai frumos ca noi, oamenii.

Eduard Hellvig a afirmat că ajuns la minister a schimbat câte ceva, pe ici pe colo, prin părțile esențiale. Promovarea turismului se va face pe obiective turistice majore - Delta Dunării, pădurile virgine, turismul balnear etc. De asemenea, dezvoltarea infrastructurii către aceste obiective turistice este de asemenea o prioritate. Însă această dezvoltare va fi legată de proiectele în domeniu ale administrațiilor locale și ale ministerului transporturilor. Dar ... dar vorbim deja despre viitor. Până acum s-au făcut doar „vorbe”. De băsescieni, nu de alții.

Pe mine, în particular, m-au interesat unele aspecte.

În primul rând impresia lui cu privire la minister. Dacă îi place ministerul. Răspunsul a fost destul de tranșant. Ministerul există, a fost construit strategic de PDL pentru a căpușa pe bază de „programe” - Udrea și pedeleprele motivau mereu în public că programele erau „legale” - sacii cu bani guvernamentali și europeni, că este mare,  că este complicat însă îi convine. Nu știe dacă acest minister va mai exista în noua configurație guvernamentală după alegerile parlamentare, nu știe dacă el va mai fi ministrul lui, însă de va mai exista, PNL are intenția să îl conducă, în cadrul alianței USL. El va respecta decizia Delegației Permanente a PNL care va analiza fiecare ministru liberal și va decide.

Răspunsul lui permite mai multe interpretări, mai multe nuanțări ale înțelesurilor. De exemplu, cel potrivit căruia ministerul este greșit construit pentru politicile liberale în domeniile pe care le acoperă. Este o construcție artificială, cu un scop mafiot, de crimă organizată la nivel guvernamental. Trebuie reorientat către construcția și dezvoltarea regională, în condițiile istorice, deja, al unei Românii „locale”, în care nu există o colaborare între județele existente, în mare parte din cazuri. Sunt de notorietate „fricțiunile” între Galați și Brăila, între Iași și Bacău, între Timiș și Arad etc. Într-o construcție regională trebuie găsite punțile de legătură între județele care urmează să facă parte din regiunea respectivă, trebuie găsită calea pe care se va merge pentru a stabili capitala regiunii - calea istorică, cumva recunoscută sau calea pragmatică a poziției centrale geografice ori altă cale. De asemenea trebuie să se clarifice, bine, care este puterea regiunii și ce rămâne județelor. Nu de alta, dar „parlamentul” regional va înlocui „parlamentele” județene. Dispar consiliile județene, dispar prefecții județelor și vor fi înlocuiți de guvernatorii de regiuni. Regionalizarea va produce multe și „dureroase” schimbări. Baronii locali sunt în pericol și vor fi principalii oponenți ai regionalizării. Fie nu sunt de acord, pur și simplu, fie „sunt de acord” însă vor lucra pentru întârzierea sau dacă nu pot, pentru eșecul construcției. Nu poți face regionalizare de la centru, ca pe timpul lui Ceaușescu sau ca la ruși. Trăim alte timpuri. În fond, regionalizarea lovește în identitatea locală. Chiar dacă în proiectul USL se spune că județele rămân în cadrul regiunilor, păstrarea actualelor structuri de conducere ale județelor devine un lux. Mai mult, regiunea, ca structură, îndepărtează județul de guvernul central. Partea bună, este că guvernul central va trebui să predea din puterea actuală regiunilor, astfel că la nivel central se va ajunge să se lucreze doar la politici publice și mai puțin în economie (care va trebui să treacă, în totalitate, la nivelul regiunilor). Tot o parte bună va fi și faptul că Guvernul se va putea reduce doar la ministerele care fac politici naționale: finanțe, apărare, interne și administrație, justiție, muncă, transporturi, economie și comerț. Restul vor pleca la nivel local. În fine, cum vor construi, vom vedea.

Am mai fost interesat dacă PNL mai are programe politice proprii sau le are împreună cu PSD. De ce ? Pentru că este o campanie furibundă a lefegiilor și mercenarilor pedeliști, ungureniști, băsescieni mai pe înțelesul tuturor, prin care se creditează ideea că PNL și-a părăsit propria identitate, s-a lăsat absorbit de PSD, a renunțat la prevederile istorice ale statutului său. Secretarul general al PNL, Eduard Hellvig a fost ferm. PNL are propriile programe politice, le promovează și aplică acolo unde are demnitatea publică, construcția USL permite ca fiecare partid membru să își promoveze și susțină propriile programe cu condiția ca acestea să fie cunoscute și acceptate de cealaltă parte și să existe o corelație între programele liberale cu cele social-democrate. De aici trag concluzia că programele respective vor avea limite, superioară și inferioară, la care partidele nu renunță - limita inferioară -, nu o pot depăși - limita superioară - fără a pune în pericol alianța însăși. Pragmatic, strategic, mai bine așa decât deloc.

Răspunsul lui Eduard Hellvig mă determină să înțeleg că PNL nu a renunțat la ideea „Statului liberal”, la obligația partidului ca în activitatea de guvernare să creeze condițiile, să construiască instituțiile, să lucreze permanent pentru a asigura trecerea „de la statul asistențial și clientelar la statul liberal”.

În lucrarea care definește gândirea liberalilor despre stat și guvernare, „A doua modernizare a României”, sunt liniile generale ale gândirii liberale în materie. Doream să știu dacă PNL se menține pe această linie. Mi s-a spus că da. Problema este că se cere, acum, de către unii și alții, ca aceste concepte, aceste reguli, aceste orientări să fie puse în practică imediat cu riscul de a produce grave distorsiuni în mediul public. Eu nu sunt de acord cu acești propagandiști de duzină. Nu sunt adeptul „salturilor spectaculoase”, forme fără fond, de fapt. Sunt adeptul construcției, sunt adeptul structurilor bine făcute, cu fundament solid, necesare la un moment dat, sunt adeptul lucrului riguros și consecvent în baza unui program clar. Maidanezii politici critică PNL că a renunțat la programele liberale, maidanezii politici nu au capacitatea de a vedea dincolo de discursul public, nu au o idee clară despre ce înseamnă a guverna, nu știu ce este în spatele acțiunilor guvernamentale. Alimentați de „senzaționalul” televiziunilor și a presei scrise ei nu mai văd pădurea. S-au oprit la copaci. Ca atare, promovează „copacul X” în opoziție cu „copacul Y”. Iar eu am tras concluzia, mai demult, cel puțin cu privire la PNL, că scopul acestor campanii este de a obliga PNL să îi accepte pe cei care „performează” în politică, chiar dacă fac diferite ocoluri politice. Este clar că nu personalitatea unui politician sau altul este definitorie în cadrul unor concepte politice, al unor partide politice cum este PNL, al unor programe politice. Aici este vorba despre colective politice, de interesele politice ale unor mase mari de oameni care aderă sau sprijină o anume orientare politică. Iar Eduard Hellvig a confirmat, în răspunsurile sale, că interesul PNL, ajungerea partidului la o vizibilitate politică de 30% și peste este mai important decât realizarea individuală a unui membru sau altul. Chiar și cu privire la Crin Antonescu, a afirmat clar că posibilitatea ca acesta să ajungă Președintele României este un „câștig” pentru PNL, ar fi primul Președinte al României liberal.

A fost evident, pentru mine, că PNL nu se abate de la liniile politice pe care a pornit de la înființare și până în prezent. Oameni noi cu ideiile liberale originale. Prin noi înșine și modernizarea României. Concepte de bază ale gândirii liberale. Concepte care și-au găsit un surprinzător și excelent sprijin în cadrul discuțiilor când un fost coleg de breaslă a ridicat problema reformei Constituției. Tudor Neamțu, a propus ca noua Constituție să nu mai înceapă cu „statul ...” ci cu cetățeanul, pentru care se face statul și celelalte. A dat ca exemplu Constituția Germaniei, a SUA ... iar Eduard Hellvig a fost de acord. Este o problemă de fond, de concept. România trebuie să fie un stat al cetățeanului român și nu doar cetățeanul al României. La temă, Eduard Hellvig a comentat corect că noi, liberalii, trebuie să ne referim și să susținem raportarea problemelor politice și administrative la cetățean, în concret, nu la populație - o noțiune abstractă -, o speculație care permite, iar zilele de azi confirmă, eșecul „democrației” băsesciene.

Eu am fost mulțumit de întâlnire. Am fost mulțumit și de faptul că l-am reîntâlnit pe dr. Adrian Neacșu, Președinte interimar la PNL S2 care mi-a spus că sunt pe final cu pregătirile pentru a ieși în spațiul public, inclusiv pe net, pentru a promova organizația liberală atât de hăituită de foștii și actualii ei membri cu alte opțiuni politice. În fine. Ar mai fi de povestit ce și cum. Nu acum.

O discuție ... reparatorie

Ieri, seară, la Cafeneaua Liberală Brătianu din str. Doamnei nr. 9, am participat la o discuție cu și despre dr. Adrian Neacșu, președintele interimar al PNL Sector 2, București. Eram, cel puțin eu, neinformat cu privire la ce se întâmplă în acea organizație, la persoana acuzată în on-line de „crime” împotriva organizației, împotriva oamenilor organizației, împotriva liberalismului ... Nu spun că m-am lămurit, deplin, spun doar că „balanța” s-a echilibrat. Cu tendința de a da mai multă valoare actualei echipe a PNL S2 în defavoarea fostei echipe.

Lucrurile trebuiesc simplificate cumva pentru a le înțelege. Ce este complicat este de fapt simplu.

Fostul președinte al filialei, Dan Cristian Popescu, a ales să își ducă viața politică mai departe în cadrul unei noi formațiuni politice, Forța Civică (denumire absurdă, un non-sens, politicul fiind evident opus civismului), creat pentru a-i da lui Mihai Răzvan Ungureanu o formațiune politică-motiv pentru a fi acceptat în „alianța de dreapta” unde PDL se vrea cap de afiș. De fapt, în adevărul ei esențial, această formațiune politică, un partiduleț aflat la vânzare până mai de curând, se dovedește o clonă politică a PDL prin intermediul căreia se caută a lua de la PNL cât mai mulți membri și, în special, cât mai mulți alegători cu scopul evident ca la alegerile parlamentare din decembrie USL să nu depășească pragul de 50%. În promovarea acestei formațiuni politice-căpușă se insistă pe ideea că MRU este de fapt un liberal refuzat de liberali, că liberalii nemulțumiți de actuala conducere a PNL și „trădarea” dreptei românești prin alianța cu PSD și PC iar mai apoi cu UNPR au hotărât să își continue activitatea politică de dreapta alături de PDL, în cadrul unei alianțe de dreapta care bla, bla, bla. Lefegii ai PDL și PFC își consumă cuvintele în presă (scrisă, audio și video), pe net, prin cârciumi sau la colț de stradă cu babele ieșite să mai vadă cum merge viața târgului, descriind imaginile apocaliptice ale trădării liberale față de „dreapta”, trecerea PNL la stânga spectrului politic, se readuce în prim plan Ion Iliescu căruia i se pupă mâna de către liberali și Dan Voiculescu care ar conduce, de fapt, din umbră, alianța dintre PNL și PC. Fostul președinte al PNL S2 a pornit pe acest drum. De ce ? Iată că la această întrebare trebuie un răspuns cât mai apropiat de adevăr pentru a nu denatura totul, așa cum se încearcă de fapt.

De ce ? Pentru că omul are simțul proprietății. Fost țărănist, a ales la un moment dat să activeze politic în PNL, după exemplul altora, țărăniștii fiind de ceva vreme o formațiune politică „arhivă în derivă”. Ce a învățat în PNȚ a aplicat în PNL. A confiscat organizația din S2 în interes propriu, a ales un grup de fideli cu care a condus organizația după modelul firmei proprii. A dat afară membrii care nu au mai dorit să se alăture acțiunilor lui, de parcă ar fi fost salariați (?!), a băgat banii proprii în dotare, a făcut campanie pentru el sub sigla PNL cu obiectivul de a ajunge primar la S2 chiar dacă conducerea centrală a PNL nu i-a dat mandat în acest sens, s-a alipit unei grupări din PNL care dorea să scoată organizațiile liberale din București de sub controlul conducerii centrale a partidului, s-a asociat în afaceri cu oameni cunoscuți ca fiind potenți în afaceri, din organizațiile liberale din București, dar care își doreau să se folosească și de partid pentru a-și maximiza șansele atunci când partidul se află la guvernare sau când are influență asupra unei guvernări (căpușe la bugetul de stat). A plecat din PNL luând alături pe cei care i-au fost fideli până „în pânzele albe”. Nu mulți. A lăsat în urmă „cârtițe”, cu scopul de a tulbura apele în PNL S2 și de a rupe ce se mai poate rupe din organizație în favoarea fie a PFC fie a PDL (promovat cu insistență de aceste cârtițe ca fiind singurul partid care a luat „măsuri de dreapta” în guvernările băsesciene). A lăsat multă tulburare pentru că o parte dintre locotenenții lui din organizația PNL îi erau și angajați la fundația ce îi poartă numele sau îl asistau la alte afaceri. Oamenii au avut și au probleme existențiale. Unii care vor să rămână în PNL curați trebuie să își caute alte locuri de muncă. Alții, dintre cei cu care a lucrat direct DCP, nu au aceste probleme și s-au pus la dispoziția noii conduceri fără nici o dificultate. Astfel că în două campanii, la locale și la referendum, cu probleme grele de organizație, PNL S2 și-a realizat obiectivele. DCP a plecat urât, foarte urât iar timpul îi va fi nefavorabil. Amintirea lui în PNL S2 va fi asemănată cu cea a lui Valeriu Stoica, Teodor Stolojan, Gheorghe Flutur, Cristian Boureanu etc. Toți „curați” ca lacrima.

Dr. Adrian Neacșu a mai condus organizația S2, între anii 1995-2001, se pare, a plecat de la conducerea organizației la insistențele Președintelui PNL de atunci, Valeriu Stoica, a activat în organizația PNL S3 până s-a putut întoarce la S2 ... Este unul dintre liberalii cu vechime și fideli partidului. A știut să facă pasul înapoi atunci când în organizație au intervenit de la nivel central persoane ajunse în funcții de conducere dar care au practicat stilul „organizația este proprietatea mea”. Părerea lui despre modul în care a fost condusă organizația de la S2 în perioada în care a trecut se concretizează într-un singur cuvânt: golăneală. Îi dau dreptate. Dacă informațiile primite de la el, de la ceilalți șefi de organizații zonale ale PNL S2 participanți la discuție sunt reale, dacă informațiile primite de mine de la terțe persoane se confirmă, DCP a condus golănește organizația PNL S2. A plecat iar rănile sunt în curs de închidere. Oameni cu vechime în partid care nu au mai activat din cauza stilului de conducere, acum se întorc, oameni cu convingeri liberale care ar fi dorit să devină membri ai PNL dar nu acceptau stilul DCP acum vin în partid. Sunt semne de însănătoșire. Sunt semne bune. Pe lângă acestea, membrii PNL S2 care au fost activi pe timpul conducerii lui DCP revin „la viață” sub noua conducere și doresc să își aducă contribuția la viața organizației. Din păcate, „cârtițele” care au rămas își vor continua acțiunile de subminare a organizației ca răzbunare a DCP, vor continua să submineze liberalismul și PNL în rândul celor care au disponibilitatea de a fi liberali și de a fi activi ca liberali.

Am vrut să știu dacă dr. Adrian Neacșu își asumă rolul de conducere a organizației, în sensul opus tipului de conducere practicat de DCP. Adică, dacă își asumă obligația de a prelua interesele membrilor organizației și a conduce în așa fel încât interesele majore și chiar cele minore, dar posibil de realizare, să fie finalizate. A spus că da. Înțelege că pe lângă aspirațiile lui politice, normale de altfel, să promoveze aspirațiile colegilor săi din organizație. Parcă sună mai bine. Suntem însă abia la început. Să vedem ce va mai fi, timpul ne va da răspunsurile necesare. Nu neaparat cele dorite.

Părăsirea partidului de către DCP a fost urâtă. Foarte urâtă. Descrierea momentelor preluării organizației de către noua conducere mi-a confirmat stilul „haiducesc” cunoscut deja de la alte organizații politice, nu neaparat liberale. DCP s-a comportat de parcă i s-a luat o proprietate privată. Bine, în alte cazuri, cum ar fi de exemplu la Onești/Bacău, unde Valerian Vreme a plecat la nou înființata PLD condusă de Stolojan cu toate documentele organizației PNL locale, cu întregul patrimoniu, cu toți membri de s-au trezit liberalii deveniți peste noapte băsescieni. Și acolo s-a reorganizat PNL și activează, cu rezultate satsifăcătoare. Aici, DCP a sperat că organizația, cea mai mare parte a ei, îl va urma. S-a înșelat. L-au urmat doar „fidelii”, foarte puțini ca număr. Și foarte puțin importanți din moment ce membrii vechi nu îi regretă. Chiar colegii de generație.

A fost o discuție utilă. Se vor face cunoscuți pe străzile Sectorului însă sunt complet necunoscuți în lumea virtuală. Nu este târziu să își facă cunoscută prezența, aspirațiile și să își promoveze acțiunile. Au susținerea noastră iar eu îi voi susține atât timp cât PNL este în avantaj. Ca partid purtător de mesaje și aspirații liberale. Singurul de altfel. Restul formațiunilor politice sunt clone sau cameleoni ai liberalismului. Sunt mincinoși. La fel ca lefegii sau mercenarii care le fac promovarea.

Prigoană prigonește PDL.

Mediafax. Silviu Prigoană demisionează din PDL. Anunțul va fi făcut în plenul Camerei Deputaților. Încă unul cu bani care pleacă din PDL. Nu-i bai. Prin MRU se duc alături de Băsescu alții. Poate fără bani însă fideli, fideli până'n pânzele albe dacă și numai dacă primesc și ei un ciolan de ros.

O fi avut Silviu o discuție cu fiul său, Honorius, proaspăt membru PNL sau nu cumva este vorba despre un simplu și evident pas înapoi din barca scufundacilor pedeliști pentru protejarea afacerilor de salubrizare ale mândrelor orașe ale țării ? Nu de alta, dar majoritățile sunt acum ale USL și el, Silviu, se află în dificultate.

Să vedem unde ajunge dacă mai ajunge. Ori este suficient un singur politician în familie ori se cere și el la PNL. Ori se va duce în altă parte, de exemplu la PSD pentru ca familia să acopere întregul spectru politic.

Partid nou din doage vechi, putrezite

Mihai Răzvan Ungureanu - Boicotulescu al lui Traian Băsescu - Boicotulescu își trase partid. Nou. Se numește Partidul Forța Civică. Un prieten hâtru îi urează să fie cu el „șforța” că de, de panaramă este, de panaramă să rămână.

Partidul este nou, declarat la înființare dar și mai înainte, de dreapta, însă are o hibă. Conducerea este de la cap începând de stânga. Prim-planul îl ocupă traseiștii. Din PSD, din PDL și unul sau mai mulți din PNL. PFC are boala lui Calache, la fel ca PDL. Se naște din stânga, comunistă, și trece la dreapta capitalistă. Cu zornăieli și clopoței. Cu declarații sforăitoare și evident cu mult, foarte mult copy-paste. Vicepreședintele Dan Cristian Popescu fost Președinte al Filialei PNL Sector 2 București a luat cu el discursul liberal. Fără componenta ei esențială: persoana, drepturile și libertățile fundamentale ale acesteia, proprietatea și respectul față de lege (când critici magistrații nu critici legea, critici handicapații ajunși în magistratură care comit abuzuri acoperiți de funcția publică și inamovibilă) etc.

Ieri, la plimbarea de la Cotroceni, discutam cu un fost coleg de breaslă despre discursul lui MRU. Ne-am dus în timp cu zeci de ani. Nici o diferență față de discursurile în limbaj de lemn ale propagandiștilor comuniști. Faptul că MRU folosește alte noțiuni nu demonstrează decât faptul că lupul își schimbă părul dar năravul ba. O lectură atentă a „obiectivelor politice, economice și sociale” și punerea lor la lucru, cu MRU ca vioară principală ne arată că trebuie schimbată țara sau înlocuită populația. Nu are nici o legătură cu realitatea cotidiană. Iar de promisiuni generale că ne va fi bine, suntem sătui. Băsescu însuși ne-a urat „Să trăiți bine !” după care am început să urâm și zicerea dar și zicătorul. MRU copie același comportament. El îi dă înainte cu găselnița „o țară pentru secolul XXI membră a UE”. Fleoșc. Hodoronc-tronc Marghioală.

Abia înființat noul (vechiul PCR ?!) partid că MRU are parte de o primire „călduroasă” din partea celorlalte clone băsiste. Mihail Neamțu de la Noua republică îi dă cu pildele din Biblie (vinul nou în butoi vechi) iar Cristian Preda de la PDL își arată nemulțumirea față de „fața politică” a noii formațiuni care are pretenții la locuri în Parlament. Preda arată că liderii noii formațiuni sunt vechii politicieni ai altor formațiuni și ca atare nu este nimic nou în PFC. Corect. Adaug eu că liderii Forței Civice sunt ratații din formațiunile din care provin. Nu doar liderii, ci și membrii adunați cu semnătură. Ori ratați ori pomanagii cu speranțe legate de o mai largă „dare de mână” a noilor lideri. Încep să cred că partidulețele astea înființate de acoliții lui Băsescu sunt un fel de „Caritas-uri” politice. Cine bagă primul, ia milionul, cine bagă mai târziu, așteaptă să vină alți fraieri.

Media băsistă este la datorie. Evenimentul Zilei mângâie tandru noua făcătură politică, Realitatea Tv gângurește duios marile și mărețele obiective politice ale lui MRU de la PFC, B1 Tv are loc rezervat pentru noii conducători politici ce vor să schimbe țara, Adevărul scoate de la sertar notițele din perioada pregătitoare și are grijă ca nu cumva PDL să pață ceva de la PFC (ziarul pune la îndemâna cititorilor criticile „aliaților”) s.a.

M-am lămurit cu PFC. Miroase urât, este grețos și jegos. După chipul și asemănarea jagardelei de la Cotroceni.

A apărut nașparliul.

Am luat imaginea de pe facebooook, de la o postare. Este prea aproape de adevărul zilei de azi ca să o pierd. A apărut nașparliul, jagardeaua (oltenească ? Am auzit-o, prima oară de la un oltean din Calafat).

A ieșit în față ca râia. Cu ambasadorii la Cotroceni unde s-a dat „în bărci”. Că o fi, că o păți ... În linia politică pro-UE și pro-NATO a guvernării USL însă tot a mârlănit ceva. Vrea linie telefonică directă cu ambasadorii. Haida-de ! Pe undeva, ambasadorii sunt reprezentanții șefilor de state în relația cu alți șefi de state. Pe de o parte. Pe de altă parte, la ambasade își desfășoară activitatea un număr oarecare de atașați pe diferite domenii de activitate, în special acolo unde statul care a înființat ambasada are interes. Cumva, cumva, Băsescu simte nevoia de a acapara relația cu cancelariile străine. După tâlhăriile comise de CCR pe timpul referendumului individul a început să arate și public că este o jagardea, nu doar în privat, așa cum bănuiam noi. Este o măsură de apărare. Corlățan este deranjat de „inițiativă”, însă ar fi trebuit să se aștepte. Oricum, Guvernul trebuie să meargă pe linia politicii externe cu mare atenție și curaj. Barroso și Reding ar trebui lăsați la o parte, relația cu CE să rămână la îndemâna Guvernului, exclusiv, MAE să se ocupe de statele membre. Nu este exclus ca politica externă a guvernului să aibă unele poziții care să nu placă lui Băsescu. În special deschiderea „granițelor” pentru comerțul exterior și valorificarea piețelor din est, Rusia și Ucraina unde Germania se lăfăie fără jenă și chiar mai departe.

În rest, Băsescu Boicotulescu a mâncat rahat. Ca în caricatură. Amenință, acuză, deformează, dezinformează, manipulează, răstălmăcește, face fente, promite și uită ... La astea se cuvine a se răspunde de către instituțiile publice cu propriile lor programe, altele decât cele date de Băsescu guvernelor Boc fără număr și Ungureanu, cu propriile lor acțiuni, altele decât cele ale guvernelor de tristă amintire pomenite, cu propriile lor cuvinte, altele decât cele prin care se „linge” curul prea-nașparliului instalat ca un hoț la Cotroceni. Este legal însă este ilegitim. Nu de alta, dar avem la expunerile lui Ghișe suficiente motive pentru a considera că legalitatea lui Băsescu este șchioapă. Rău de tot.

Noi ar trebui să continuăm a cere demisia nașparliului. Zilnic, fără încetare, cu o prezență semnificativă. Nu cu sute de mii de oameni într-un singur loc. Sunt suficienți câteva sute, însă cu caracter de permanență. Iar de vor ieși și în celelalte localități din țară câteva zeci, constant, hotărâți, treaba este și mai bună. Prezența noastră în PU și la Cotroceni și a celorlalți în piețele principale ale orașelor vor da nota pentru aprecierea jagardelei. Cancelariile atât de doritoare de Băsescu vor pricepe, cumva, că odată cu Băsescu scade, accentuat, și relația de simpatie a populației României față de popoarele pe care le reprezintă. Americanii sunt deja la un nivel foarte scăzut. Ar trebui ca SUA să se gândească că are aici, în România, niște interese, economice și militare, are personal, inclusiv militar și o ostilitate crescută față de SUA și reprezentanții săi nu ar fi de dorit. Și Germania va trebui să se mai gândească. În fine, românii devin pe zi ce trece mai ostili față de UE, deși nu UE este cea care este ostilă românilor. Se confundă UE cu niște nemernici ca Barroso și Reding, reprezentanți ai politicilor de aservire a statelor mai slab economic corporațiilor care finanțează PPE.

A apărut nașparliul, trecem la treabă. Este tare mult de lucru. Prevăd că și după alegerile parlamentare din toamnă, care vor fi câștigate cel mai probabil de USL, vom avea de lucru. Cu Băsescu sigur dar și cu mafioții care îl acompaniază.

Ieri, parcă, la OTV se dădea mare și tare DD. Primul obiectiv al „guvernului PP-DD” este debarcarea lui Traian Băsescu ! Hopa ! Băsescu stă în calea fericirii lui DD. A îmbulinat-o !