PRINCIPIILE BUNEI GUVERNĂRI LIBERALE (Consiliul Național al PNL - 4 aug. 2018)

Preambul:

Pentru că statul minimal reprezintă un concept fundamental al liberalismului și un obiectiv esențial al Partidului Național Liberal odată cu preluarea guvernării;

Pentru că evoluția post-decembristă a organizării statului a fost marcată de procese care s-au răsfrânt într-un mod negativ asupra vieții cetățenilor;

Pentru că statul trebuie să fie în serviciul cetățenilor;

Pentru că obiectivul politicilor publice ale administrației centrale și locale trebuie să fie calitatea vieții oamenilor;

Pentru că modelul de succes al administrațiilor locale liberale este cel mai dinamic și viabil model administrativ, economic și social din România ultimelor decenii;

Pentru că reformele economice liberale sunt singurele reforme care au dus la dezvoltarea și modernizarea României;

Pentru că datoria statului este să apere drepturile individuale și libertățile cetățenilor săi, oriunde s-ar afla ei în lume;

Pentru că Partidul Național Liberal apără și promovează drepturile și libertățile fundamentale ale omului, familia și țara, în spiritul valorilor naționale, democratice și euro-atlantice;

Pentru că Partidul Național Liberal este singurul partid din România care poate realiza o integrare adevărată între tradiția națională și modernitatea europeană occidentală;


Partidul Național Liberal se angajează să respecte și să aplice:


Principiul limitării și autolimitării puterii publice

Intervenția statului trebuie limitată la sfera publică fără intruziuni abuzive în viața privată a cetățeanului sau în economie.

Autoritățile publice trebuie să intervină doar acolo unde libera inițiativă individuală nu poate oferi soluții.

Puterea publică se exercită doar pentru asigurarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și apărarea intereselor colective naționale.

Principalele puteri ale statului trebuie să funcționeze în echilibru, în spirit de colaborare și să se autolimiteze la sfera proprie de competențe.

Trebuie prevenit și blocat orice abuz al uneia dintre puterile statului în raport cu celelalte.

Trebuie evitate derapajele de la democrația liberală ce pot fi generate de excesele puterii executive, de tirania majorității parlamentare sau de intepretarea discreționară a legilor.


Principiul egalității între instituțiile statului și cetățean

Statul nu trebuie să fie deasupra propriilor cetățeni, ci în serviciul lor, fără discriminare, oriunde s-ar afla ei, în țară sau în străinătate.

Toate deciziile și politicile publice trebuie să servească interesului cetățenilor.

Funcționarea instituțiilor statului nu trebuie să fie un scop în sine, determinat de excesul birocratic, ci trebuie să răspundă unor nevoi justificate ale cetățenilor.

Aceleași reguli care se impun cetățeanului trebuie să fie respectate și de către instituțiile publice.

Autoritatea publică trebuie să fie sancționată și/sau amendată în același fel cu cetățeanul atunci când nu-și respectă obligațiile sau întârzie în îndeplinirea lor.


Principiul nondiscriminării și al egalității efective în fața legii

Toți cetățenii sunt egali în fața legii și nicio măsură legislativă sau administrativă nu poate fi discriminatorie.

Nicio măsură legislativă sau administrativă nu poate fi adoptată dacă nu garantează aceleași drepturi și responsabilități pentru toți cetățenii.

Indiferent de beneficiile pe care le-ar produce pentru o anumită categorie socială, sau mai multe, dacă o măsură legislativă sau administrativă nu produce aceleași efecte pentru toți cetățenii și pentru toate categoriile sociale nu poate fi promovată.


Principiul comprehensivității legilor

Legile trebuie adoptate exclusiv printr-o dezbatere amplă care să permită o previzionare a tuturor efectelor posibile astfel încât să se asigure că sunt adoptate cele mai adecvate măsuri pentru situațiile reglementate.

Este de preferat ca o lege să fie amplu dezbătută mai mult timp decât să fie adoptată într-o manieră rapidă și ulterior să necesite mai multe corecții și modificări legislative.

Utilizarea ordonanțelor de urgență de către Guvern trebuie limitată la situații excepționale și să prevadă posibilitatea reală de control a caracterului de urgență și/sau de neconstituționalitate.

Actele normative ale autorităților publice centrale și locale trebuie să fie cât mai simple, clare și cuprinzătoare pentru sectorul de reglementare avut în vedere astfel încât să fie redus numărul de acte normative și administrative de ordin secundar și terțiar necesar pentru aplicarea lor.


Principiul asigurării predictibilității și stabilității

Actele normative și administrative trebuie anunțate anterior adoptării lor, să dispună de un timp necesar și suficient pentru dezbateri, să fie adoptate în procedură normală și să permită o perioadă rezonabilă de conformare și aplicare.

Inițiativele legislative care au parcurs o procedură normală de dezbatere și adoptare trebuie să rămână neschimbate timp de mai mulți ani și să nu fie modificate cel puțin pe durata mandatului de guvernare în timpul căruia au fost adoptate.


Dereglementare, simplificare, digitalizare

Este necesară o simplificare masivă a aparatului administrativ prin reducerea numărului ministere, a instituțiilor publice centrale și locale, eliminarea a numeroase agenții și autorități inutile de la nivel central, precum și desființarea instituțiilor deconcentrate de la nivel local etc.

Atributul de reglementare al autorităților publice trebuie limitat și se exercită doar în sfera sau domeniul de activitate unde regulile și normele sociale sunt insuficiente sau nu sunt suficient de puternice.

Autoritatea publică trebuie să evite excesul de reglementare și să simplifice propria funcționare și furnizarea serviciilor publice către cetățeni și companii.

Simplificarea actelor și regulilor administrative și digitalizarea serviciilor publice trebuie să fie o prioritate continuă a autorităților publice centrale și locale. Este necesară centralizarea electronică a informațiilor deținute de instituțiile publice pentru a facilita procesele de prelucrare a datelor, a îmbunătăți și simplifica accesul cetățenilor la serviciile publice.


Principiul descentralizării

Deciziile și politicile publice trebuie aduse cât mai aproape de cetățean pentru a răspunde cât mai bine nevoilor sale.

Autoritatea publică centrală poate să intervină doar acolo unde o poate face mai eficient decât administrația locală.

Descentralizarea puterilor și a responsabilităților la nivel local trebuie să fie proporțională cu o descentralizare a resurselor financiare și economice.

Redistribuirea resurselor naționale la nivel local trebuie să respecte principiul contributivității strict pe criterii administrative și teritoriale, fără criterii politice.


Principiul meritocratic în organizarea administrației publice

În ocuparea fucțiilor publice din administrația centrală și locală trebuie să primeze competențele profesionale și nu criteriile politice.

Ocuparea funcțiilor publice trebuie să se facă prin concurs în condiții de transparență și cu respectarea de criterii obiective.


Politizarea funcțiilor publice trebuie să se limiteze la funcțiile de demnitate publică.

Trebuie promovate politici de ocupare și formare profesională care să ducă la profesionalizarea funcționarilor publici și la recâștigarea demnității profesionale prin asigurarea unui parcurs de carieră transparent, previzibil și obiectiv.

Managementul companiilor de stat trebuie să respecte principiile guvernanței corporative, regulile și criteriile de eficiență în management.


Principiul integrității în ocuparea funcției publice

Pentru ocuparea unei funcții publice trebuie respectate criteriile de integritate și moralitate.

Nu pot candida pentru ocuparea unei funcții publice persoanele cu probleme penale, aflate în conflict de interese și/sau în alte situații care le fac incompatibile cu funcția respectivă.


Principiul fundamentării solide a oricărei decizii

Deciziile administrației publice trebuie să fie bine fundamentate, dezbătute public și justificate prin studii de impact comprehensive.

În fundamentarea deciziilor publice, se vor analiza prin studii comparative cele mai bune practici existente în domeniu, aplicate în alte locuri din țară sau în alte țări.

Modelul de succes al multor administrații locale liberale, cel mai dinamic și viabil model administrativ, economic și social din România ultimelor decenii, trebuie extins și implementat la scara întregii Românii.


Principiul responsabilității decidentului

Deciziile și actele administrative poartă răspunderea personală a celor care le-au promovat și adoptat, aceștia putând fi sancționați legal în situații de abuz sau de îndeplinire defectuoasă a sarcinilor de serviciu.

Contribuabilii nu trebuie să plătească pentru deciziile unor deținători de putere publică care, prin îndeplinirea defectuasă sau neîndeplinirea atribuțiilor ce le revin, prejudiciază interesul privat sau public.


Principiul participării la deciziile publice

Trebuie promovate politicile publice inițiate de cetățeni și încurajată  participarea lor realizarea politicilor publice.

Actele normative și administrative trebuie adoptate numai prin consultare publică, incluzându-i pe cei afectați de aplicarea deciziilor respective.


Principiul parteneriatului cu societatea în aplicarea politicilor publice

Guvernul și administrația nu trebuie să dețină monopolul aplicării politicilor publice. Sunt o serie de activități care se pot derula mult mai eficient în condițiile delegării și/sau externalizării anumitor atribuții și competențe către entități private.


Principiul transparenței

Autoritățile publice centrale și locale sunt obligate să asigure o transparență decizională maximă în procesul de adoptare și implementare a politicilor publice.

Transparența actului administrativ este obligatorie în toate etapele de adoptare și implementare a politicilor publice.

Autoritățile publice centrale și locale sunt obligate să asigure transparența informațiilor privind activitatea curentă a instituțiilor și să răspundă prompt și suficient la orice solicitare de interes public.

Relația dintre cei mai importanți decidenți și grupuri active din societate care își propun să influențeze decizia publică trebuie să fie transparentă.


Principiul utilizării eficiente a resurselor publice

Politicile de redistribuire a resurselor publice trebuie să urmărească asigurarea bunei funcționări a instituțiilor publice și stimularea dezvoltării economice prin politici bugetare eficiente.

Politicile fiscale trebuie să lase cât mai mulți bani în economie pentru încurajarea inițiativelor economice individuale și a investițiilor private care să permită o dezvoltare economică la nivelul întregii societăți.

Veniturile autorităților publice provin din taxele și impozitele plătite de toți contribuabilii și trebuie folosite în avantajul tuturor cetățenilor, atât din economia privată cât și din sistemul public.

Resursele autorităților publice nu sunt resurse proprii și nu pot fi folosite în mod arbitrar și discreționar în scopuri personale sau politice.

Activele statului care nu sunt folosite sau sunt folosite în mod ineficient trebuie puse în valoare prin stimularea inițiativei private, în condiții transparente și concurențiale.


Principiul echilibrului

Politicile publice trebuie să respecte echilibrele economice și bugetare care pot asigura dezvoltare și prosperitate economică pentru toți cetățenii.

Politicile de redistribuire a resurselor publice trebuie să asigure un echilibru între cheltuielile publice și nivelul veniturilor statului.

Politicile bugetare trebuie să evite măsurile pro-ciclice și să urmărească reducerea deficitelor publice în perioade de creștere economică și folosirea unor astfel de mecanisme doar pentru pentru stimularea investițiilor publice și a creșterii economice în perioade de criză economică.

Politicile de cheltuire a banilor publici trebuie realizate în mod responsabil astfel încât să nu producă dezechilibre majore în economie (deficit bugetar, deficit comercial, deficit de cont curent, devalorizarea monedei naționale, inflație etc.)


Principiul coeziunii sociale și geografice

Politicile publice trebuie să promoveze o dezvoltare echilibrată a societății prin reducerea inechităților și inegalităților sociale și economice.

Trebuie promovate politici publice care să asigure o dezvoltare echilibrată între mediul urban și rural și între diferite regiuni ale României.

Sistemul public de asigurări sociale și de sănătate trebuie să respecte principiul contributivității și solidarității între generații.

Trebuie promovate sisteme alternative private de economisire și/sau asigurare socială sau medicală.

Ajutoarele sociale trebuie limitate la cazuri sociale individuale excepționale și nu trebuie acordate persoanelor capabile de muncă.

Trebuie promovat un sistem de deduceri fiscale care să încurajeze natalitatea și să sprijine familiile în creșterea copiilor și îngrijirea bătrânilor.


Principiul solidarității responsabile între generații

Resursele publice trebuie să fie folosite în mod responsabil astfel încât cheltuielile publice actuale să nu afecteze interesele generațiilor viitoare.

Nu trebuie promovate politici bugetare care sacrifică interesul generațiilor viitoare pentru creșterea unor cheltuieli sociale care nu pot fi susținute în prezent decât prin împrumuturi.

Politicile de îndatorare ale statului trebuie să vizeze finanțarea dezvoltării viitoare astfel încât generațiile următoare să nu fie obligate să plătească datoriile generațiilor anterioare decât dacă beneficiază de pe urma dezvoltării realizate.


Principiul nonintervenției în mecanismele pieții

Trebuie eliminate intervențiile arbitrare ale statului în economia privată.

Administrația publică centrală și locală nu trebuie să intervină și/sau să concureze economia privată.

Trebuie sprijinită dezvoltarea capitalului, încurajată libera inițiativă și promovată valoarea capitalului uman.

Trebuie promovate deducerile fiscale care să încurajeze libera inițiativă și investițiile în economie în locul subvențiilor și a ajutoarelor de stat.

Politica ajutoarelor de stat trebuie limitată exclusiv la situații economice și sociale excepționale.


Principiul dezvoltării durabile

Exploatarea resurselor naturale trebuie să se facă în condiții concurențiale cu respectarea principiilor unei dezvoltări durabile, în interesele comunităților locale și ale generațiilor viitoare.

Trebuie promovate modele de producție și consum durabile și evitată supraexploatarea resurselor naturale în condiții distructive pentru mediu și natură.


Principiul unei creșteri economice sănătoase

Politicile publice trebuie să stimuleze o creștere economică sustenabilă bazată pe creșterea valorii adăugate din economie ca urmare a investițiilor în productivitate și capital uman.

O creștere economică sănătoasă este generată de creșterea productivității și a competitivității produselor și serviciilor din economia națională.

Trebuie evitate politicile publice care stimulează artificial un consum care nu poate fi acoperit din oferta internă și care provoacă dezechilibre majore în economie prin creșterea importurilor și creșterea prețurilor.

Pentru o creștere economică solidă și durabilă trebuie stimulate investițiile private din economie și investițiile publice în infrastructură, creșterea productivității și a competitivității, creșterea exporturilor și stabilitatea prețurilor.


Principiul legitimității limitate a actului de guvernare

Legitimitatea actului de guvernare este limitată de mandatul primit din partea alegătorilor care vizează aplicarea strictă a programului de guvernare.

Nu pot fi promovate inițiative legislative cu impact major pentru societate care nu au fost anterior anunțate și dezbătute în societate și în privința cărora nu există o opțiune populară exprimată prin vot.

Când guvernarea devine ilegitimă trebuie create mecanisme eficiente pentru întoarcerea la votul popular prin alegeri electorale anticipate.


Principiul continuității în politica externă

Politica externă a unei națiuni nu poate fi realizată în funcție de interesele de moment ale unui partid, aflat temporar la guvernare, ci trebuie să fie rezultatul unui consens național care să vizeze atingerea obiectivelor fundamentale prin prisma strategiei de politică externă.

Trebuie respectate cu fermitate angajamentele naționale privind statutul de membru al Uniunii Europene și NATO, precum și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii.

Trebuie promovată o Europă unită și puternică bazată pe valorile democrației, pe respectarea drepturilor și libertăților omului și pe domnia legii, prin integrarea valorilor și tradițiilor naționale cu cele ale modernității occidentale.

Obsedanta „paritate”. Una mie, una ție, una mie, una ție. Restul ? Unii ... acolo !

Devine un coșmar această „paritate”. Mai ales când vorbești despre modul de funcționare al unui partid. Pentru că acest principiu, al parității, al împărțirii egale a puterii, reflectă un adevăr cumplit: acel partid este capturat de două grupuri de interese care își împart puterea. Iar grupurile de interese respective nu au nici o doctrină care se adresează unei populații ci au interese personale. Când ai interese proprii, nu poți să activezi și pentru un interes general. Nu ai când, nu ai cum. Nu mai ești om politic !

În Constituție, la art. 8 alin. (2), se prevede că partidele politice „contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor”. Iar de aici trebuie să construim, să gândim corect pentru a satisface cerința constituțională. Un partid politic se formează cu acei cetățeni care au o voință politică comună, bazată pe principii, iar acele principii sunt, în marea lor majoritate, în Constituție. Diferența între partidele politice este în modelul de aplicare, de respectare al acestor principii dar, mai ales, în modelul de administrare al țării. Fie cu accent pe dezvoltarea economică pentru viitor, fie cu accent pe consumul resurselor existente la un moment dat.

De exemplu, PSD și ALDE au ales să permită o mai mare libertate politicienilor și funcționarilor publici în folosirea discreționară a resurselor bugetare și nu numai, existente dar și viitoare, fără a mai fi trași la răspundere penală pentru abuzul în folosirea lor în interes personal sau al unui grup. De aici ajungem la comportamentul față de populație, care poate fi doar unul de desconsiderare din moment ce având puterea politică și administrativă îți permiți să iei banii oamenilor prin taxele și impozitele prevăzute de lege (taxe și impozite pe care le poți impune prin legi, pentru că ești majoritar în Parlament !) fără să dai socoteală în fața cetățenilor față de modul lor de folosire. PSD și ALDE și-au împărțit, „frățește”, după „mărimea” lor politică, dreptul de a dispune discreționar de puterea oferită de rezultatul alegerilor.

Trist este când observi că în interiorul partidului la care ai aderat sau pentru care votezi acest principiu al parității îl face egal, sub aspectul comportamentului, PSD sau ALDE. Este cazul PNL.

Comisiile PNL care organizează alegerile sau care vor lucra pentru doctrină, pentru statut vor fi compuse din membrii PNL pe principiul parității ! Stop joc ! Cineva împarte. Cineva ia o decizie înainte de a se face alegerile. Cineva vrea să aibă controlul asupra alegerilor dar și a persoanelor care vor fi alese. Unul mie, unul ție, unul mie, unul ție. Ceilalți, niște unii pe acolo, unii sentimentali alții interesați se vor situa de o parte sau alta.

De ce să nu fie aleși membrii acestor comisii de către membrii partidului într-o formă corectă, pe baza competențelor membrilor care vor să participe la lucrările acestor comisii ? Pentru că nu mai există siguranța rezultatului convenit de grupurile care până acum au fost la conducere (cu rezultatele catastrofale evidente de până acum !). Noi am hotărât, voi acceptați sau nu. Nu vă convine, pa, alții la rând.

Din cauza acestei „parități”, dusă la extrem, PNL nu a avut o identitate politică și ca urmare nu a avut ce să prezinte cetățenilor pentru a forma în mintea lor o „voință politică” care să asigure o guvernare. Înțeleg că „obiceiul prost al parității” este menținut. Satisface orgoliile unor persoane de a deține puterea politică în interior eliminând „voința politică” liberală din ecuație. Ba, chiar de neacceptat, un partid politic național liberal își caută o doctrină ! Cum naiba vine asta ? Nu mai este partid național liberal ? Nu se mai adresează națiunii române, fără discriminare de etnie, confesiune, sex etc. și nu îi mai propune doctrina liberală de conducere a treburilor statului ? Este absurd să accepți că PNL devine un partid al doctrinelor „de dreapta” ! Atunci nu mai merită denumirea de Partid Național Liberal și trebuie să renunțe la identitatea doctrinară moștenită, la istoricul PNL, la înaintașii PNL. Ba, de ce să nu fiu foarte rău, parcă văd că acel curent social-liberal din PNL ar trebui să își pună în sala de conferințe portretele înaintașilor ca Marx, Lenin, Ceaușescu, Iliescu, Meleșcanu ... În altă încăpere să fie portretele adversarilor istorici ai PNL, ale conservatorilor și țărăniștilor ... Ba chiar și Marine Le Pen ar trebui să existe pe un perete, acolo unde vor sălășui ultra-naționaliștii care urăsc cu patimă UE, NATO și ne-creștinii. Nu mai spun de portretul lui Băsescu și a vecinului Viktor Orban, adepții oportunismului politic.

Două principii canceroase au ros PNL, l-au îndepărtat de liberalism și de „voința politică liberală” a cetățenilor pe care reclamă că îi reprezintă. Principiul „parității” și principiul „unificării dreptei”. La care nu se renunță după cum se vede din declarațiile celor care au condus PNL până acum și care vor să rămână la conducere și în continuare. Nu degeaba încep să împartă între ei, potrivit parității, membrii comisiilor, comisiile, organizațiile PNL, organizațiile speciale ale PNL, fotoliile etc.

O lume întreagă observă că în România societatea sancționează acest comportament politic. Protestatarii din Piața Victoriei promovează principii. S-au revoltat pentru că au fost încălcate principii ! Nu sunt adepții nici unui partid politic pentru că nici un partid politic nu mai promovează principiile constituționale. Presa străină, politicieni din străinătate, observă încântați cum societatea civilă din România oferă Europei un alt model al acțiunii civice, un model care exclude partidele tradiționale pentru că acestea sunt de fapt cele care au construit o societate nedreaptă mânate de interesele personale ale unor lideri. Iar PNL nu face excepție. Nu face excepție pentru că ochelarii de cal ai unor lideri nu îi lasă să vadă mai mult decât propriul interes, meschin. Din cauza ochelarilor de cal pe care îi poartă, din cauza meschinelor interese, au căutat vinovați pentru incapacitatea lor de a face politică (da, de a face politică) în altă parte: Președintele Iohannis, fostu prim-ministru Dacian Cioloș, alții. Nu se văd pe ei, nu se văd pentru că sunt îndrăgostiți de propria imagine politică construită pe „cărămizi” false.

Ce este trist, este cumplita complicitate între grupurile care se luptă pentru putere. Deși reclamă că doresc alegeri de jos în sus, ținta lor este de fapt „ștampila”. Dezgustător.