Discursul președintelui Klaus Iohannis în fața comisarilor europeni

11 Ianuarie 2019

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, susținut vineri, 11 ianuarie, la Palatul Cotroceni, o prezentare în cadrul întâlnirii cu membrii Colegiului Comisarilor.

Domnule președinte al Comisiei Europene, draga Jean-Claude,

Dragi membri ai Comisiei Europene,

Dragi invitați și participanți,

Este o mare plăcere să vă salut astăzi aici, la București, în contextul deschiderii oficiale a primei Președinții române a Consiliului Uniunii Europene.

Președinția Consiliului Uniunii Europene pentru prima dată reprezintă un moment important pentru România ca stat membru al UE și o bună ocazie pentru a transpune pe toate dimensiunile acțiunii UE atașamentul nostru față de proiectul și valorile europene.

Dorim să folosim această ocazie pentru a demonstra angajamentul nostru și pentru a aduce contribuția noastră la construirea unei Uniuni mai puternice, mai unite și mai eficiente. Cred că acesta este un obiectiv pe care îl împărtășim pe deplin și apreciez angajamentul Comisiei Europene în această privință.

Comisia Europeană este un partener cheie pentru Președinția României a Consiliului UE, precum și pentru cooperarea globală între instituțiile UE.

Apreciez în mod deosebit abordarea promovată de Comisia Europeană în ceea ce privește consolidarea proiectului european și aprofundarea procesului de integrare în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.

După cum știți, România împărtășește pe deplin abordarea pro-europeană. Poziția României în cadrul UE a fost întotdeauna și va continua să fie în favoarea unei Uniuni puternice, unitare și cohesive, în care toate statele membre își vor aduce contribuția la progresul proiectului european.

Viziunea noastră este că eforturile comune la nivelul UE ar trebui să se concentreze pe modalități de depășire a oricăror diviziuni și discrepanțe între statele membre pentru a consolida Uniunea noastră și pentru a demonstra capacitatea UE de a-și asuma un rol mai asertiv pe scena mondială.

Sunt convins că, prin acțiunile noastre coordonate, putem contribui la o mai bună Uniune Europeană.

Aș dori să vă asigur din dorința României de a contribui la avansarea agendei europene într-o manieră constructivă și consensuală.

Avem președinția Consiliului UE într-un context de evoluții importante și complexe la nivelul UE: reflecția asupra viitorului Europei, alegerile europene, procesul Brexit, migrația și securitatea, negocierile privind viitorul buget al UE, consolidarea mecanismelor din zona euro sau a acțiunii externe a UE într-un mediu internațional imprevizibil și în continuă schimbare.

Discuțiile privind viitorul Europei vor fi în fruntea agendei europene în timpul Președinției României a Consiliului UE, iar Summitul de la Sibiu, pe 9 mai, va fi reperul Președinției noastre, ținând seama de rolul său în pregătirea viitoarelor priorități strategice ale Uniunii pentru perioada 2019-2024.

Cred că aceasta va fi o bună ocazie de a reflecta împreună asupra modului în care vedem evoluția proiectului european. Ne vom strădui să susținem discuțiile consensuale care ar reafirma, printr-o declarație politică, determinarea noastră comună de a pune bazele unei viziuni ambițioase pentru viitorul Uniunii.

Viitorul cadru financiar multianual este unul dintre dosarele-cheie ale președinției noastre în cadrul Consiliului UE. România va fi pe deplin angajată în acest proces, în conformitate cu obiectivul stabilit la Consiliul European din decembrie, depunând toate eforturile pentru a defini opțiuni realiste și echilibrate.

Vom depune toate eforturile pentru a menține calea accelerată a procesului de negociere, pentru a progresa cât mai mult posibil până la sfârșitul mandatului nostru.

Retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană este o prioritate majoră pe agenda noastră, mai ales că urmează a fi finalizată în timpul Președinției noastre în cadrul Consiliului UE. În acest sens, ne propunem să menținem unitatea UE27 în jurul principiilor care guvernează procesul de negociere. În următoarele luni, vom sprijini în mod activ procesul de aprobare a Acordului de retragere la nivelul UE, oferind cadrul instituțional necesar care să permită o retragere ordonată a Regatului Unit.

Contextul european este unul sensibil, determinat nu numai de perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European, ci și de atmosfera politică din interiorul și în interiorul statelor membre, care, în unele cazuri, generează dificultăți în luarea deciziilor la nivel european.

Ne vom strădui să avansăm Agenda Europeană într-o manieră consensuală și incluzivă și să acționăm ca un broker cinstit între toate părțile interesate. Obiectivul nostru principal este acela de a menține unitatea și coeziunea între statele membre, ceea ce se reflectă și în motto-ul președinției noastre, care este "Coeziunea, o valoare europeană comună". Suntem convinși că nu putem construi decât un viitor credibil al UE prin consolidarea valorilor sale fundamentale, fundamentale.

Contextul nu este ușor, dar am încredere că Președinția română a Consiliului UE va fi una consistentă, bazată pe o abordare pragmatică și constructivă, cu privire la munca grea și pe sprijinul puternic al Comisiei Europene și alți parteneri europeni și instituțiile europene.

Acestea fiind spuse, permiteți-mi să spun încă o dată "bine ai venit României!" Și sunt convins că împreună vom face asta. Sper că veți găsi o țară bine pregătită pentru Președinția pe care am început-o noaptea trecută, împreună cu un eveniment cultural foarte bun. Cultura ne unește, politica nu întotdeauna. Dar cred că vom fi capabili să dovedim că politica este și ceva pe care îl stăpâniți. Așadar, vă urez o zi frumoasă în România și aștept cu nerăbdare opiniile voastre, în primul rând, bineînțeles, opinia prietenului meu drag, Jean-Claude.

Emmanuel Macron vede o Europă construită în 3 cercuri

Aflat în Portugalia, președintele Franței, Emmanuel Macron a expus viziunea sa asupra Europei.

Viziunea celor trei cercuri concentrice, o Europă (nu o Uniune Europeană!) mai aproape de actualul Consiliu al Europei, care ar cuprinde Turcia și Rusia și, desigur, probabil toate statele europene dar care ar accepta „valorile europene” așa cum sunt formulate de Uniunea Europeană. Ar fi o Europă mai puțin integrată decât Uniunea Europeană.

Europa lărgită ar fi cercul exterior.

Al doilea cerc ar fi format din statele membre ale Uniunii Europene, undeva între Uniunea Europeană și zona euro, iar ultimul cerc, „inima reactorului” ar fi format din statele care au aderat la moneda unică, care vor accepta o piață a muncii mult mai integrată, cu o „adevărată convergență socială”.

Ideea celor trei cercuri rezistă. Chiar dacă multe state membre ale Uniunii Europene nu o doresc, inclusiv România, ideea surâde acelor state care și acum susțin că aderarea statelor din estul Europei a fost o eroare. Franța devenind, se pare, vârful de lance al curentului.

O astfel de opțiune, a constituirii cercului interior, acea „inimă a reactorului”, s-ar transforma într-o „uniune europeană” de sine stătătoare - UE 2.0 -, astfel că actualele state membre ale Uniunii Europene dar care nu au aderat încă la zona euro sau la alte convenții li s-ar recunoaște dreptul de a candida la „inima reactorului” dacă pot îndeplini anumite condiții pentru a putea sta alături de Franța sau Germania, Olanda sau Belgia, Luxemburg sau Italia.

Este de fapt o reconstrucție a Uniunii Europene, primul cerc reprezentând Uniunea Europeană în sine, pentru că va avea în comun nu doar zona euro ci și libera circulație a forței de muncă fără restricții și o „adevărată convergență socială”, aici întrând restul „limitelor”: justiția, ordinea publică, criteriile politice etc. Având în vedere elementele de convergență socială, o parte a statelor membre ale Uniunii Europene nu s-ar mai califica pentru aderarea la primul cerc, „inima reactorului”. Este și cazul României dar și al Ungariei sau Poloniei! Poate chiar și Grecia ar fi în situația în care ar face parte din al doilea cerc! Dar și alte state membre ale zonei euro sunt în pericol să nu intre în cercul de bază.

În timp ce primul cerc, al zonei euro, ar avea o dezvoltare separată de statele membre ale Uniunii Europene din al doilea cerc, acestea din urmă ar trebui să aleagă: rămân pe o piață unică favorabilă sau „luptă” pentru a intra în primul cerc urmând să parcurgă „un nou proces de aderare” condiționat de acordul statelor membre ale primului cerc. Este evident că Franța, Olanda, Austria, Germania vor putea opune un veto în funcție de ce li se pare lor că nu este în regulă. Rezultatul va fi o Uniune Europeană formată pe două nivele de dezvoltare și de integrare. Cu o legislație aplicabilă doar „inimii reactorului” iar altă parte a legislației permisivă pentru statele din al doilea cerc.

Dacă mai stau mult să mă mai gândesc, ideea lui Macron este o formă elegantă de eliminare a unor state din Uniunea Europeană în condițiile în care Tratatul UE nu are astfel de prevederi și nici nu va fi posibil să fie introduse, neexistând consensul. Adevărata Uniunea Europeană va fi, până la urmă, formată din statele care au ajuns în primul cerc. Celelalte state membre ale UE vor fi ... candidate.

Pot fi multe motive pentru unele state să își dorească o astfel de reorganizare a UE. Emmanuel Macron motivează necesitatea reorganizării prin aceea că actuala organizare, actualele reguli ale UE permit împiedicarea integrării depline, că state care au aderat la UE nu îi mai respectă valorile pentru că se simt apărate de însăși legislația europeană astfel că UE se poate dezintegra prin comportamentul anti-european al unor membri. Actualele reglementări ale UE permit unor curente politice să meargă către extremele dreapta - stânga, pentru considerente diferite, cu influențe diferite. Franța însăși are probleme și pe partea stângă a eșicherului politic și pe dreapta tocmai pentru faptul că cetățenii francezi observă sau sunt încurajați să observe că Franța produce iar alții profită de pe urma ei.

Macron spune de un timp de 10-15 ani pentru realizarea acestei viziuni. Este evident că statele care au aderat la viziunea celor 3 cercuri concentrice vor adopta poziții care să descurajeze unele state membre „văzute” ca fiind viabile doar în al doilea cerc, să nu accepte viziunea lor.