Aflat în Portugalia, președintele Franței, Emmanuel Macron a expus viziunea sa asupra Europei.
Viziunea celor trei cercuri concentrice, o Europă (nu o Uniune Europeană!) mai aproape de actualul Consiliu al Europei, care ar cuprinde Turcia și Rusia și, desigur, probabil toate statele europene dar care ar accepta „valorile europene” așa cum sunt formulate de Uniunea Europeană. Ar fi o Europă mai puțin integrată decât Uniunea Europeană.
Europa lărgită ar fi cercul exterior.
Al doilea cerc ar fi format din statele membre ale Uniunii Europene, undeva între Uniunea Europeană și zona euro, iar ultimul cerc, „inima reactorului” ar fi format din statele care au aderat la moneda unică, care vor accepta o piață a muncii mult mai integrată, cu o „adevărată convergență socială”.
Ideea celor trei cercuri rezistă. Chiar dacă multe state membre ale Uniunii Europene nu o doresc, inclusiv România, ideea surâde acelor state care și acum susțin că aderarea statelor din estul Europei a fost o eroare. Franța devenind, se pare, vârful de lance al curentului.
O astfel de opțiune, a constituirii cercului interior, acea „inimă a reactorului”, s-ar transforma într-o „uniune europeană” de sine stătătoare - UE 2.0 -, astfel că actualele state membre ale Uniunii Europene dar care nu au aderat încă la zona euro sau la alte convenții li s-ar recunoaște dreptul de a candida la „inima reactorului” dacă pot îndeplini anumite condiții pentru a putea sta alături de Franța sau Germania, Olanda sau Belgia, Luxemburg sau Italia.
Este de fapt o reconstrucție a Uniunii Europene, primul cerc reprezentând Uniunea Europeană în sine, pentru că va avea în comun nu doar zona euro ci și libera circulație a forței de muncă fără restricții și o „adevărată convergență socială”, aici întrând restul „limitelor”: justiția, ordinea publică, criteriile politice etc. Având în vedere elementele de convergență socială, o parte a statelor membre ale Uniunii Europene nu s-ar mai califica pentru aderarea la primul cerc, „inima reactorului”. Este și cazul României dar și al Ungariei sau Poloniei! Poate chiar și Grecia ar fi în situația în care ar face parte din al doilea cerc! Dar și alte state membre ale zonei euro sunt în pericol să nu intre în cercul de bază.
În timp ce primul cerc, al zonei euro, ar avea o dezvoltare separată de statele membre ale Uniunii Europene din al doilea cerc, acestea din urmă ar trebui să aleagă: rămân pe o piață unică favorabilă sau „luptă” pentru a intra în primul cerc urmând să parcurgă „un nou proces de aderare” condiționat de acordul statelor membre ale primului cerc. Este evident că Franța, Olanda, Austria, Germania vor putea opune un veto în funcție de ce li se pare lor că nu este în regulă. Rezultatul va fi o Uniune Europeană formată pe două nivele de dezvoltare și de integrare. Cu o legislație aplicabilă doar „inimii reactorului” iar altă parte a legislației permisivă pentru statele din al doilea cerc.
Dacă mai stau mult să mă mai gândesc, ideea lui Macron este o formă elegantă de eliminare a unor state din Uniunea Europeană în condițiile în care Tratatul UE nu are astfel de prevederi și nici nu va fi posibil să fie introduse, neexistând consensul. Adevărata Uniunea Europeană va fi, până la urmă, formată din statele care au ajuns în primul cerc. Celelalte state membre ale UE vor fi ... candidate.
Pot fi multe motive pentru unele state să își dorească o astfel de reorganizare a UE. Emmanuel Macron motivează necesitatea reorganizării prin aceea că actuala organizare, actualele reguli ale UE permit împiedicarea integrării depline, că state care au aderat la UE nu îi mai respectă valorile pentru că se simt apărate de însăși legislația europeană astfel că UE se poate dezintegra prin comportamentul anti-european al unor membri. Actualele reglementări ale UE permit unor curente politice să meargă către extremele dreapta - stânga, pentru considerente diferite, cu influențe diferite. Franța însăși are probleme și pe partea stângă a eșicherului politic și pe dreapta tocmai pentru faptul că cetățenii francezi observă sau sunt încurajați să observe că Franța produce iar alții profită de pe urma ei.
Macron spune de un timp de 10-15 ani pentru realizarea acestei viziuni. Este evident că statele care au aderat la viziunea celor 3 cercuri concentrice vor adopta poziții care să descurajeze unele state membre „văzute” ca fiind viabile doar în al doilea cerc, să nu accepte viziunea lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu