Execuția bugetului general consolidat din 2016 este o notă bună pentru Guvernul Cioloș !

Comunicatul de presă al MFP privind execuția bugetului general consolidat în perioada 01.01 - 31.10.2016 este o dovadă a inteligenței uni act de guvernare pus în fața unor mișcări politice parlamentare de tip „mită electorală”.

Execuția bugetului general consolidat pe primele zece luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 1,3 miliarde de lei, respectiv 0,17% din PIB.

1. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 187,6 miliarde de lei, reprezentând 24,7% din PIB, au fost cu 2,1% mai mici în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cauzate de reducerea unor taxe, în special a TVA.

Ca urmare a măsurilor active în zona de conformare și colectare, s-au înregistrat creșteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+11,2%), contribuții de asigurări sociale (+7,3%), accize (+5,6%), impozitul pe salarii și venit (+4,3%).

În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de aceeași perioadă a anului 2015 cu 8,8%, în condițiile în care au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, care s-a reflectat în încasările din februarie, cât și de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de la 1 iunie 2015.

La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile nefiscale cu 15,7%, la impozite și taxe pe proprietate cu 6,5% și la taxa pe utilizarea bunurilor cu 2,9%.

2. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 188,8 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 3,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, dar s-au redus cu 0,7 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 10,7% față de aceeași perioadă a anului trecut fiind determinate, în principal, de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 și de majorarea salariului minim brut pe țară.

Majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 au fost de 12% pentru personalul din instituțiile publice locale, 25% pentru personalul din sistemul public sanitar și pentru personalul din sistemul public de asistență socială, de 5% din luna septembrie 2015 și de 15% din luna decembrie 2015 pentru personalul din învățământ, 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sănătate, învățământ și asistență socială. Majorarea salariului minim brut pe țară a fost de 75 de lei începând cu 1 iulie 2015, de la 975 de lei la 1.050 de lei și cu 200 de lei începând cu 1 mai 2016, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei.

De asemenea, începând cu luna august 2016, se aplică prevederile O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au scăzut cu 1,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. S-au înregistrat diminuări la unitățile administrativ teritoriale, în timp ce cheltuielile cu bunuri și servicii la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate au crescut cu 7%.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 7,8%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2016 și de dublarea alocației de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015 precum și alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016. Toate acestea au condus la suplimentări ale cheltuielilor cu asistența socială, avute în vedere la prima rectificare bugetară. Alți factori care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale sunt: creșterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, și majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici parlamentari, auditori ai Curții de Conturi.

Dobânzile și subvențiile se mențin la același nivel ca procent din produsul intern brut comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 1,2 % din PIB și 0,6% din PIB.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 19,3 miliarde de lei, respectiv 2,5% din PIB.

O notă aparte, pentru o anumită abordare, o reprezintă veniturile la bugetul consolidat în procent de 24,7% din PIB. În condițiile în care România este cotată ca stat care colectează în jur de 27% din PIB ! Avem cea mai amărâtă colectare a veniturilor din PIB dintre toate statele UE. Cauzele se văd cu ușurință, sunt explicate în comunicat. Scăderile severe la TVA sunt cele care au redus volumul colectării.

Bulgaria colectează 28% din PIB, Ungaria colectează în jur de 38% din PIB (aproape de nivelul statelor dezvoltate membre UE - de 40% din PIB !).

Dacă vom continua cu Cioloș la o nouă guvernare, nu este exclus ca măsurile pe care acesta le-a început la actuala guvernare și măsurile propuse pentru o viitoare guvernare să ne ducă la un PIB mai mare dar și la o colectare a veniturilor bugetului general consolidat mai mare. Nu îi strică României un buget care să depășească încet dar sigur 30% din PIB. Un buget care prin mărime să acopere și salarii mai bune și învățământ mai bun și asistență medicală mai bună - desigur, după ce clica mafiotă din sănătate este trimisă unde îi este locul. În plus, acel 2% din PIB în buget ar crește și el, nominal, astfel orice investitor să fie interesat să vină într-o țară sigură, o țară capabilă să își apere averea împotriva oricărui agresor. Banii sunt lași. Fug din țara slabă. Indiferent cât de frumoasă și elegantă o consideră locuitorii ei.

A doua rectificare bugetară pozitivă din acest an, cu explicații clare.

Agerpres. Dragu: Am adoptat a doua rectificare bugetară din acest an; este o rectificare pozitivă

În timp ce unii se luptă „pe baricade” pentru a „supune” adversarul politic până la momentul alegerilor parlamentare, alții își văd de treabă. Alții fiind Președintele Klaus Iohannis și echipa lui de la Palatul Cotroceni, prim-ministrul Dacian Cioloș și echipa lui de la Palatul Victoria, unele societăți comerciale cu capital românesc sau străin care au performat în acest an pentru că au avut în Guvernul Cioloș un partener de încredere. Rezultatele guvernării prezentate de ministrul finanțelor, Anca Paliu Dragu, cu ocazia rectificării bugetare din toamnă-iarnă sunt pe plus.

Alo ! PSD-ule ! ALDE-ule ! PMP-ule ! UDMR-ule ! Se aude ? Numai la voi în bătătură acest guvern este „catastrofal” !

Am adoptat astăzi a doua rectificare bugetară din acest an. Este o rectificare bugetară pozitivă, a doua rectificare pozitivă în acest an, care reprezintă o imagine foarte bună privind modul eficient în care am gestionat banii publici și o foarte bună evoluție a economiei. Am asigurat echilibrele macroeconomice, oferind încredere și predictibilitate investitorilor. Am asigurat limita de deficit bugetar asumat pentru 2016 și anume 2,8% din PIB în termeni de numerar și 2,95% în termeni de metodologie ESA

În primul rând este o rectificare bugetară pozitivă. A doua în acest an ! Mai mult, s-a încadrat în condițiile impuse privind deficitul !

În primul semestru, PIB-ul a crescut cu 5,2% iar în al doilea semestru au apărut investițiile care au crescut cu 10,7%. Creșterea PIB s-a datorat în mare parte consumului, valoare volatilă, astăzi au oamenii bani și putere de cumpărare, mâine ... sufletul. Pentru ca să nu ne uităm cu jind la datele acestui an, s-au petrecut și lucruri bune care arată că economia a mers înainte în mod solid.

„Este de evidențiat creșterea valorii adăugate brute în toate sectoarele economice: agricultură o creștere de peste 10%, servicii — 7%, construcții — 4,9%, industrie — 1,8%”, a explicat Anca Dragu.

Agricultura crește cu 10%, nu degeaba (!), iar infractorul Liviu Dragnea secondat de ALDE-istul Daniel Constantin vor capul ministrului Irimescu !

Ministrul ne mai spune că în primele 8 luni, volumul producției industriale a fost cu 1,1% peste nivelul realizat în aceeași perioadă a anului trecut ! Iar volumul construcțiilor a fost mai mare cu 2% !

• „Investițiile străine directe au totalizat 2,7 miliarde de euro, fiind o creștere record de 18,6% față de perioada similară a anului precedent”, a completat Anca Dragu.

• În primele 10 luni ale anului, prețurile de consum s-au redus în medie cu 1,73% iar inflația anuală a înregistrat în luna octombrie o scădere de 0,43%, potrivit ministrului Finanțelor.

• Totodată, s-a înregistrat o reducere a numărului de șomeri în primele nouă luni — de la 450.000 la 429.000 iar câștigul mediu brut este în creștere de la 2.681 de lei la elaborarea bugetului la 2.815 lei cât se estimează pentru sfârșitul anului 2016.

Mai este ceva de comentat ?

Nu pot trata subiectul fără a invita pe cei de bună credință să mediteze la următoarele aspecte:

• Guvernul Cioloș a umblat sever la reforma administrației publice, în special la debirocratizare și la eliminarea unor necorelări între instituțiile publice aflate în relații directe cu cetățenii și mediul de afaceri;
• mare parte dintre corupții neamului sunt fie în penitenciar, fie în drum spre penitenciare, fie își încep drumul spre penitenciare;
• politicienii de frunte ai PSD, ALDE și PMP (care include UNPR), hienele care au supt cu nesimțire din avuția națională, nu mai sunt la butoane;
• Justiția își face treaba iar spaima „de cătușe” a funcționarilor publici părtași la manevrele cu caracter infracțional ale „puternicilor zilelor trecute” s-au dat la o parte dacă nu au fost luați de Justiție să dea cu subsemnatul;
• atmosfera din țară și mai ales lupta anti-corupție a Președinției, Guvernului și Justiției a dat încredere partenerilor economici externi că în România s-a revenit la democrație

Ce am pus mai sus nu acoperă toate aspectele pozitive ale guvernării Cioloș. Mai sunt și altele. Dar avem rezultate care ar putea fi continuate și chiar îmbunătățite doar dacă după data de 11 decembrie vom avea o majoritate parlamentară adunată în jurul PNL și pe Dacian Cioloș prim-ministru desemnat. Este foarte simplu !

Prima rectificare bugetară transparentă și, mai ales, făcută onest !

Când ai miniștri onești, guvernarea are soluții !

Agerpres. Sănătatea, Dezvoltarea și Agricultura primesc cei mai mulți bani la a doua rectificare din 2016

A doua rectificare bugetară pe acest an. Ministerele au văzut ce fonduri au și nu mai pot fi folosite în acest an, ministerele care au nevoie de bani au spus care sunt programele a cără finanțare suferă, ministrul de finanțe a analizat datele și a rezultat această rectificare bugetară,  a doua din 2016, făcută onest și urmărind eficiența. Ministerul Finanțelor Publice arată cum a ajuns la această rectificare.

Ministerul Finanțelor Publice propune a o a doua rectificare bugetară din acest an, ținând cont de majorarea per sold a veniturilor bugetului general consolidat cu 306 milioane de lei și a cheltuielilor bugetului general consolidat tot cu 306 milioane de lei, precum și de menținerea țintei de deficit bugetar la nivelul de 2,8% din PIB în termeni cash, respectiv 2,95% din PIB potrivit metodologiei ESA. Analiza rezultatelor bugetare pe perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2016 arată un deficit de 3,7 miliarde de lei, respectiv 0,49% din PIB.

Rectificarea bugetară a avut în vedere redistribuirea unor fonduri care nu mai pot fi cheltuite până la sfârșitul anului 2016, pentru asigurarea finanțării unor programe în derulare

La Sănătate, alocarea suplimentară este direcționată către pacienții care urmează diferite programe.

Aceste alocări bugetare vor permite continuarea tratamentului pentru pacienții cu ciroză hepatică aflați în stadiul F4 și extinderea programului pentru pacienții cu ciroză hepatică stadiile F2 și F3. Ministerul Sănătății a trimis deja la CNAS documentele necesare. Pe baza acestora, Casa începe negocierile cu producătorii de medicamente pentru încheierea contractelor cost-volum-rezultat. Încheierea contractelor în această formulă permite o folosire judicioasă a banilor bugetului asigurărilor de sănătate deoarece CNAS decontează tratamentele doar pentru pacienții care s-au vindecat ca urmare a terapiei

Agricultura este o altă țintă:

Pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost asigurată suma de 1,09 miliarde de lei pentru plățile finale aferente schemelor de plăți directe pentru campania agricolă din 2016. De asemenea, ministerul a redistribuit din bugetul propriu 85,7 milioane de lei pentru plata subvențiilor în agricultură.

Ca să nu mai spună cineva că această guvernare nu finalizează în acest an ce angajamente are, comportament absolut deosebit de modul în care s-a finanțat agricultura pe timpul mandatului lui VV POnta și PSD ! La agricultură era unul Daniel Constantin (de la ALDE !) care rămăsese cu ideea canalelor de irigații și cu poveștile frumoase că ce agricultură modernă face el.

Lectura articolului de la Agerpres dă satisfacție tuturor celor interesați. Până și militarii sunt prevăzuți pentru refacerea pensiilor maltratate de guvernarea Băsescu-Boc (cu participarea deplină a celor de la PSD, UDMR și UNPR - astăzi PMP).

Încă o notă bună pentru Guvernul Cioloș. De mai continuă, se pune țara la punct.

Bugetul. Altă filosofie, altă construcție. Unele vești sunt chiar bune.

Anca Paliu Dragu, ministrul finanțelor publice, a ieșit la înaintare. A prezentat o concepție a bugetului care unora dă speranțe, altora le dă fiori reci.

Domeniile de activitate care au fost anunțate atât de Klaus Iohannis cât și de Dacian Cioloș ca fiind prioritare, domenii susținute inclusiv de PNL prin propriul program de guvernare, sunt în prim-plan. Învățământul, sănătatea, apărarea, dezvoltarea economică.

Agerpres ne oferă o sinteză (aici).

A fost eliminată de pe pereți carpeta cu „caii verzi”. Promisiunile lui Victor Ponta de majorări peste majorări de venituri au fost date deoparte. Ce există în legi este respectat. Au fost votate legile cu măriri de salarii la bugetari, vor fi respectate. Avem un cod fiscal nou, va fi respectat. De aici se pleacă.

Promisa de Ponta și PSD a majorării salariului minim de la 1050 la 1200 va mai avea de așteptat. Anca Paliu Dragu a arătat că bugetarii au salariul minim peste această valoare astfel că sarcina de finanțare a guvernului este îndeplinită. O majorare a salariului minim peste această valoare prin lege va pune probleme mediului privat. Poate afecta competitivitatea României, firmele străine care au investit aici pot pleca, produsele acestor firme se pot scumpi ... doar belele. Nu ne permitem salturi aiurea, populiste, așa cum s-a angajat incompetentul Ponta să facă. Firmele solide pot oferi un salariu minim mai mare de cel stabilit prin lege, de câteva ori mai mare. Firmele aflate la început de drum vor oferi un salariu minim mai mic, fără a intra sub 1050 ron. Pe de altă parte, chiar dacă salariații din mediul privat cer ca statul să oblige firmele să le dea un salariu mai mare nu este sigur că se va putea. Investitorul privat pus în fața acestei situații va alege o cale. Dacă are bani, dă salarii mai mari, dacă nu are suficienți bani va renunța la o parte dintre angajați pentru a respecta grila de salarii (o nedreptate față de cei care vor fi trimiși în șomaj !) iar mai apoi vor închide afacerea și se vor orienta către afaceri care aduc bani însă nu au nevoie de prea mult personal. Decizia din „pixul guvernului” în privința salarizării în mediul privat poate avea consecințe catastrofale pentru mediul economic.

O altă observație se referă la realismul economic. Bugetul este construit pe realitatea execuției bugetare din 2015. Nu se mai repartizează bani pentru „cai verzi pe pereți”. Că vom face și vom drege. Degeaba repartizezi bani dacă nu există capacitatea de a-i cheltui. Nu repartizezi banii pentru a obține „aplauzele” diferiților „analiști” iar la execuție „tai frunza la câini”.

Ideea realismului în repartiția bugetară îmi dă speranța că vor fi eliminate, încet-încet și investițiile tembele. Presa a tot pomenit cazurile de investiții total aiurea. Este adevărat, foarte multe dintre ele începute pe timpul ministeriatului Elenei Udrea însă au fost continuate și pe timpul Guvernului Ponta. Bani aruncați pe apa sâmbetei. Programe cu finanțare de la CE construite total aiurea, aprobate politic de către „experții guvernamentali”. Comună care nu are canalizare, nu are aducțiunile cu apă (se trage apa tot din fântână), nu are curent electric în toate satele dar a „realizat” o bază sportivă de nivel olimpic ! Îți pui întrebarea dacă nu cumva cei care au aprobat un astfel de program sunt cam duși cu capul ?! Nu mai spun despre terenul de fotbal în pantă ! Și alte minuni administrative de pe timpul lui Boc-Băsescu-Udrea sau Ponta și camarila.

Înțeleg că a fost tăiată și finanțarea cultelor, a Catedralei și a altor biserici. Este bine. Ar trebui ca această finanțare să nu mai revină. Suntem una dintre țările cu cel mai scăzut nivel de cunoaștere științifică. În timp ce în alte țări se acceptă evoluția speciilor, la noi are întâietate creaționismul religios. Aproape jumătate din populația țării este convinsă că Soarele se învârte în jurul Pământului. Unii, destul de mulți, te trimit la plimbare dacă le spui că omul a ajuns în cosmos, că au fost zeci de misiuni pe Lună, că sunt misiuni pe Marte sau în atmosfera mațiană, nu doar ale SUA ci și ale Indiei, Japoniei, Chinei, Rusiei etc. Această gravă, foarte gravă lipsă de cultură științifică are o cauză: religia. Dacă religia catolică „s-a împăcat” cu știința, Papa Ioan Paul al II-lea cerând savanților ca în cercetările lor să nu promoveze îndoiala asupra caracterului divin al vieții (indiferent de forma pe care viața o ia !), religia ortodoxă refuză categoric orice interferență cu știința. Ba, mai mult, promovează ideea că oamenii de știință și ateii sunt „dușmanii” lui Hristos ! O aberație !

Credința religioasă este o problemă a persoanei. Așa trebuie să rămână. Nu este o problemă a comunității. Mai multe persoane care doresc clădiri în care să își manifeste credința să și le construiască. Din veniturile lor. Dacă vor să își educe copiii în mediul credinței să o facă în biserici și acasă, nu în școli.

Deocamdată suntem în fața unui concept. Urmează discuțiile cu partidele care vor avea dorințele și chiar pot impune anumite modificări la legea bugetului care să le satisfacă orgoliile politicianiste (se vor lăuda la aplaudaci cu impunerea !). Până când va fi aprobat bugetul mai este drum. NU foarte lung însă mai este. Are gropi, șanțuri „de apărare politică”, multe curbe etc. Seamănă cu unele drumuri ale României construite pe timpul lui Boc și Ponta.