PNL, declarații, Ionel Dancă și Florin Cîțu, 22 noiembrie 2018

DECLARAȚIILE PURTĂTORULUI DE CUVÂNT AL PNL, IONEL DANCĂ ȘI ALE LIDERULUI GRUPULUI PNL DE LA SENAT, FLORIN CÎȚU - 22 NOIEMBRIE 2018

UPDATE - DECLARAȚIILE PURTĂTORULUI DE CUVÂNT AL PNL, IONEL DANCĂ ȘI ALE LIDERULUI GRUPULUI PNL DE LA SENAT, FLORIN CÎȚU - 22 NOIEMBRIE 2018

Ionel Dancă

Bună ziua, vorbim astăzi despre rectificarea bugetară. Liderul grupului de la Senat, senatorul Florin Cîțu, va prezenta concluziile în urma analizei rectificării bugetare propuse de Guvernul PSD-ALDE și de asemenea, vom face declarații legate de circul remanierii guvernamentale și ultimele evoluții pe acest subiect.

Florin Cîțu

Până să trecem la rectificarea bugetară, trebuie să semnalăm iarăși că Liviu Dragnea a mințit în 2018, a trecut de mult momentul când trebuia să vină în Parlament cu un buget pe anul următor, abia avem rectificarea pentru ultima parte a acestui an. Din nou, nu respectă Legea finanțelor publice, ne-am obișnuit cu Liviu Dragnea să nu respecte legile. Acum, despre rectificarea bugetară, cred că este prima dată în perioada postdecembristă când PSD taie bani de la Educație și de la Sănătate într-o rectificare bugetară. Și taie bani și de la Transporturi, cu asta ne-am mai obișnuit dar taie bani de la Educație și de la Sănătate și cred că este momentul ca Liviu Dragnea să vină și să-și ceară scuze în fața profesorilor și a educatorilor.

Mai mult, problema deficitului se vede și în faptul că pentru ultima lună din an se alocă un miliard de lei în plus pentru cheltuieli doar cu dobânzi. Atât de mult s-au împrumutat în acest an, și de fiecare dată când abordăm problema datoriei publice ni se spune că totul se face după un plan bine stabilit. Dacă ai nevoie de un miliard de lei în plus la rectificare doar pentru dobânzi este clar că totul a fost depășit, cheltuielile sunt depășite.

De fapt, în această rectificare bugetară, bomba apare atunci când ne uităm la ce se întâmplă cu veniturile la buget. După 9 luni de zile știm clar, din datele Ministerului Finanțelor Publice că există o gaură la buget de 12 miliarde de lei. Astăzi, după ce avem cifrele pe rectificarea bugetară, sunt totuși parțiale, nu avem tot bugetul general consolidat dar, până la sfârșitul anului, estimările arată că această gaură la venituri, se va dubla aproape. Și vorbim despre o gaura la venituri de aproape 20 de miliarde de lei. Asta înseamnă că bugetul, la începutul anului, a fost supradimensionat.  De ce ar face cineva așa ceva? Pentru a ascunde faptul că deficitul bugetar nu se încadrează. Și în timpul anului, bineînțeles prin rectificări, încearcă să corecteze această problemă. Privitor la această gaură la veniturile de la buget, avem două variante.

Prima, Eugen Teodorovici este poate cel mai prost ministru al Finanțelor din istoria României sau banii au fost luați și ascunși sau cheltuiți la ordinul lui Liviu Dragnea. De aici apare și întrebarea pentru Eugen Teodorovici:  Unde sunt acești bani?

Voi cere în Comisia de buget-finanțe din Senat ca Eugen Teodorovici să vină să explice ce s-a întâmplat cu acești bani, unde au dispărut, pentru că dacă i-a bugetat știa clar sursa lor. Deci, undeva nu poți să greșești cu aproape 10 miliarde de lei în câteva luni de zile, din septembrie și până acum. Eu în continuare sper și vreau să cred că nu este cel mai prost ministru de Finanțe din România, din ultima perioadă, dar trebuie să vină să explice. În același timp, dacă nu vrea să vină la Comisia de buget-finanțe există varianta unei Comisii de anchetă în care, cele două comisii buget-finanțe din Camera Deputaților și din Senat, să ancheteze rectificarea bugetară, să vedem cum a fost făcută, pe ce cifre, știți foarte bine că am mai avut o astfel de anchetă exact la începutul mandatului, în 2017. Avem acum o gaură de aproape 20 de miliarde care trebuie să fie explicată. Așteptăm explicațiile ministrului Teodorovici și nu în ultimul rând, se pare că deficitul bugetar se duce în direcția estimată de noi la începutul anului, confirmată de Comisia Europeană și de cam toate instituțiile europene.

Pericolul ca în acest an să fie depășit acel prag de 3% este foarte mare, cu probabilitate de aproape 100% iar la 10 luni de zile, se pare că deficitul bugetar este de aproape trei ori mai mare decât era anul trecut. Finanțele publice sunt în acest an în cea mai proastă situație de la criza economică din 2008 și până astăzi.

(Această gaură despre care vorbiți nu poate fi pur și simplu diferența dintre prognoză și realizări?)

Este o diferență între prognoză și realizări, problema este dacă faci o prognoză cu o așa mare diferență, cumva trebuie să o explici.  Atunci când am venit la începutul anului și am explicat că veniturile sunt supradimensionate cu 8 miliarde de lei, dacă mai țineți minte am făcut un document la acel moment, ni s-a spus că nu și ni s-a arătat pe fiecare categorie de unde vor veni aceste venituri. Astăzi vedem, de la o lună la alta că veniturile sunt mai mici și știm clar ca sunt 12 miliarde la 9 luni și acum estimăm că vor fi 24 de miliarde până la sfârșitul anului.

( Practic aceasta nu este o gaură în buget , acele venituri sunt doar estimate, noi nu ne-am putut baza pe ele niciodată, efectiv.)

Haideți să vedem cum se construiește bugetul. Cheltuielile în buget se fac de la începutul anului pe baza veniturilor estimate. Dacă veniturile nu se încasează, înseamnă că avem o gaură și trebuie să tăiem de undeva.  Astăzi tăiem de la educație, de la sănătate și de la transporturi tocmai pentru că am mințit la începutul anului și am supradimensionat. Și aici apare întrebarea, de ce nu răspunde cu funcția ministrul Teodorovici?  Pentru că la începutul anului a avut grijă să-și de derogare le la Legea responsabilității fiscale. În momentul în care îți dai derogare singur, și a făcut și amendament și proiect de lege, ca Eugen Teodorovici să vină și să semneze pe proprie răspundere că acestea sunt cifrele cu care va merge în timpul anului.

Îți dai derogare de la Legea responsabilității fiscale, este clar că nu vrei să răspunzi. Cineva trebuie să răspundă, altfel nu putem să ne jucăm la începutul anului cu un buget supradimensionat și în timpul anului să mișcăm cifrele cum vrem noi. Este lipsă de responsabilitate politică și nu poți să minți oamenii la infinit, trebuie să-și asume responsabilitatea acestui eșec.

( Putem vorbi despre o proastă colectare ?)

De aceea îl chemăm pe ministrul Finanțelor la Comisia de buget-finanțe, să vină să explice. Nu știu care sunt motivele. Pot fi bani încasați și dați în altă parte, nu știu exact ce s-a întâmplat.


Ionel Dancă

Mergem mai departe pentru că în această situație, la cum arată rectificarea bugetară propusă de PSD-ALDE, așa cum v-a prezentat mai devreme domnul senator, Florin Cîțu, PNL va prezenta în perioada următoare o propunere de buget pentru anul 2019 care să evite intrarea României în perioada de criză și în recesiune, așa cum mai multe analize independente au arătat în ultimele zile. O să-l las pe domnul Cîțu să vă prezinte propunerile pentru bugetul din 2019.


Florin Cîțu

Este o decizie a Biroului Executiv al PNL, vom prezenta o variantă de buget care să respecte atât Tratatul fiscal semnat de România dar și să repornească România. Bugetul pentru anul 2019 va arăta un deficit mai mic atât pe cash cât și structural dar vom aloca și 5%, ținta este de 5% pentru investiții. Dacă țineți minte, eu am propus anul trecut un pact în care toate partidele să fie de acord, să avem o sumă predestinată în buget doar pentru investiții și să ne ținem de ea. PNL va veni cu această propunere din nou pentru că fără investiții România nu va merge mult mai departe, acum suntem într-o perioadă de criză dar, nu putem trece peste ea doar dacă alocăm bani și pentru învestiții.

( Să înțelegem că PNL se pregătește să intre la guvernare cu un buget pregătit?)

Ionel Dancă 

Suntem pregătiți tot timpul să intrăm la guvernare, ceea ce a spus mai devreme colegul meu sunt prioritățile în proiecția bugetară pe care PNL le va susține atât printr-un  proiect propriu de buget cât și în cadrul dezbaterilor parlamentare pe anul viitor și dați-mi voie, dacă am ajuns la acest capitol, să vă spun că din  punct de vedere al PNL, la modul cum arată  acum guvernarea țării, practic, PSD și ALDE își bat joc de această țară, își bat joc de români, nu sunt deloc preocupați de guvernarea țării, vedem cum se schimbă miniștrii de la o zi la alta și așa cu, de altfel, a spus și președintele României, nu se mai poate, așa nu se mai poate cu o astfel de guvernare nu se mai poate, țara în acest moment nu este guvernată și vedem efectele acestui mod dezastruos în care PSD și ALDE înțeleg să guverneze, exact în zona economică și a finanțelor publice.

Nu este posibil ca după ce ai introdus mecanismul de plată defalcată a TVA pentru a crește încasările din TVA, în acest moment, așa cum sunt prezentate cifrele pentru rectificarea bugetară(...)

Ceea ce PNL a analizat și dorește să prezinte sunt consecințele  dezastruoase ale acestei guvernări. Avem un minus de 1,9 miliarde de lei din încasările de TVA și cerem eliminarea mecanismului de split TVA care, pur și simplu a inhibat, a împiedicat o colectare mai bună a veniturilor fiscale. Cerem, de asemenea, eliminarea supraaccizei pentru că nu este posibil să majorezi accizele, să introduci spraacciza la carburanți și să ai venituri de un miliard de lei mai puțin la buget. Cerem eliminarea acestor măsuri care nu au adus venituri în plus la bugetul statului.

( Păreți pregătiți să intrați la guvernare, pregătiți un buget, aveți deja măsurile care ar trebui luate, o moțiune de cenzură, pe când?)

La timpul potrivit. În această sesiune parlamentară, timpul este foarte aproape.

( Domnul Tomac spunea că luni veți anunța când veți depune moțiune cenzură, că v-ați întâlnit ieri. Această sesiune mai înseamnă luna aceasta, câteva zile și luna viitoare. Când anume?)

Cu siguranță, în momentul în care vom avea cele mai mari șanse să treacă această moțiune de cenzură. Există discuții și contacte cu ceilalți parlamentari, inclusiv din arcul guvernamental și în momentul în care vom considera că avem șansele cele mai mari pentru a trece o moțiune de cenzura, vom anunța o moțiune de cenzură.

( Cu cei de la UDMR ați avut discuții?)

Da, există contacte inclusiv cu reprezentanții UDMR, au fost și există astfel de contacte, pur și simplu cei care spun altceva caută, probabil, un alibi pentru a se eschiva de la o eventuală susținere a moțiunii de cenzură. Dar PNL, și acest lucru vreau să-l anunț, PNL, în acest moment, are în derulare un amplu sondaj în țară privind opțiunile cetățenilor români și modul în care ei privesc această guvernare și, cu siguranță, vom întreba inclusiv cetățenii români de etnie maghiară în ce măsură UDMR mai reprezintă voința lor în Parlament prin susținerea acestui Guvern.

Noi le cerem celor de la UDMR să reprezinte în Parlament voința cetățenilor români de etnie maghiară.

( Matematic vorbind, fără PSD o moțiune nu poate trece. Cu parlamentarii PSD ați vorbit, aveți un răspuns de la ei?)

Am mai făcut această afirmație, există discuții inclusiv cu parlamentari din zona PSD, nemulțumiți de conducerea partidului.

(Aveți un răspuns din partea lor că ar intenționa să voteze această moțiune?)

 Știți foarte bine, răspunsul se va vedea la votul în cazul moțiunii de cenzură.

(Dacă apelați la acel sondaj înseamnă că nu ați găsit deschidere la cei de la UDMR într-o primă fază a discuțiilor pentru moțiunea de cenzură?

Nu putem spune că nu există deschidere, există, așa cum v-am spus, discuții contacte. Vor continua aceste discuții și în perioada următoare, noi facem doar un apel la colegii din UDMR să respecte voința cetățenilor de etnie maghiară care, în opinia noastră, nu cred că sunt mulțumiți de această guvernare.

( Domnule Dancă, cu ce opțiune veniți după moțiunea de cenzură?)

Cu un cabinet cu 14 miniștrii.

( Format din cine?)

PNL este pregătit în orice moment să-și asume guvernarea. Discutăm după moțiunea de cenzură.

( Un nume pentru Ministerul Transporturilor, doar PNL va intra la guvernare, fără alte partide?)

Este prea devreme pentru a face astfel de speculații.

( Veți avea susținerea noii majorități parlamentare?)

Vom vedea ce majoritate parlamentară se poate degaja.

( Vă întreb dacă la negocieri veți merge cu o soluție.)

Haideți să facem lucrurile pas cu pas. În primul rând trebuie să treacă moțiunea de cenzură și în acest moment vrem să creștem șansele creșterii acestei moțiuni de cenzură.

( Este exclusă formarea unui guvern format și din alt partid decât PNL, după o moțiune de cenzură?)

Nu cred că sunt excluse în acest moment anumite variante de Guvern, dar acest lucru va fi decis în structurile de conducere ale partidului.

( Dar Ludovic Orban propunere de premier, mai rămâne în picioare?)

Este propunerea de premier a PNL votată în Consiliul Național al partidului.

( În opinia dumneavoastră, președintele Klaus Iohannis este îndreptățit să amâne numirea noului ministru al Transporturilor?)

Așa cum a declarat, președintele României acționează în cadrul constituțional și la modul în care PSD și ALDE înțeleg să guverneze țara schimbând miniștrii de la o zi la alta, consider  că are toată îndreptățirea să ceară celor din PSD și ALDE să abordeze foarte serios chestiunea guvernării și nu în acest mod.

( Am văzut astăzi noi precizări din partea lui Guy Verhofstadt care spunea că în discuțiile cu C. P. Tăriceanu a primit asigurări că se va ține cont de opiniile Comisiei de la Veneția, în schimb, am văzut declarațiile lui C. P. Tăriceanu și Liviu Dragnea, cel puțin la acea secție specială pentru procurori, nu se va renunța. Aveți încredere în promisiunile făcute de coaliție în fața reprezentanților europeni?)

În primul rând dl. C. P. Tăriceanu, în acest moment, trebuie să clarifice ce a vorbit și cu cine pentru că Guy Verhofstadt a spus că au agreat că este necesar ca recomandările Comisiei de la Veneția să fie implementate și să existe o asistență a experților Comisiei de la Veneția, așa cum PNL a solicitat de mai multe ori, pe noile modificări la Codurile Penale și pe ordonanțele de modificare a legilor Justiției.

PNL a solicitat un punct de vedere al Comisiei de la Veneția, a obținut acest punct de vedere și considerăm că este obligatoriu ca recomandările Comisiei de la Veneția incluse atât în rezoluția Parlamentului European cât și în Raportul MCV, să fie implementate.

Dl. Tăriceanu trebuie să ne spună cine minte în această chestiune pentru că colegul domniei sale de la nivel european spune cu totul alt lucru despre discuția avută împreună.

( Cu alte cuvinte, nu credeți că coaliția de guvernare va implementa toate recomandările comisiei?)

Nu au dat semne de disponibilitate în acest sens, dimpotrivă, au manifestat o atitudine ostilă, antieuropeană.

( Pentru că vine 1 decembrie, v-aș întreba, care este cea mai mare realizare a României în ultima sută de ani?)

Marea Unire realizată de PNL.

( Și după Marea Unire?)

Și modernizarea României, ulterior, realizată tot de PNL.

( Și cel mai mare eșec al României în ultimii 100 de ani?)

Cel mai mare eșec, nu cred că există nici un dubiu, reprezintă instalarea regimului bolșevic instaurat cu tancurile, împotriva voinței românilor.

( Și care ar trebui să fie cea mai mare prioritate a României pentru următorii 100 de ani?)

Cea mai mare prioritate trebuie să fie finalizarea proiectului Marii Uniri prin legarea regiunilor țării prin proiecte de infrastructură de autostradă, realizarea de servicii moderne în Sănătate și Educație și amintesc aici problema spitalelor regionale și a fondurilor europene pe care, în acest moment, Guvernul PSD- ALDE le ignoră deși există bani europeni gratis pe care i-ar putea folosi pentru aceste proiecte majore de infrastructură.

Solicitarea de sesizare a Curții Constituționale asupra OUG privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2018

Reprezentanții PNL au depus astăzi, 12 septembrie a.c., la Avocatul Poporului solicitarea de sesizare a Curții Constituționale asupra OUG privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2018. 

Către Avocatul Poporului

Domnului Victor CIORBEA,

Avocat al Poporului

Subscrisul Partidul Naţional Liberal, cu sediul în Bucureşti, Aleea Modrogan, nr. 1, Sector 1, Bucureşti, formulează prezenta cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu Excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanței Guvernului nr. 78/2018 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr .774 din 7 septembrie 2018.

Stimate domnule Avocat al Poporului, 

În ședința de Guvern, din 5 septembrie a.c., a fost adoptată Ordonanța Guvernului nr. 78/2018 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018  prin care se modifică Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr.2/2018. Guvernul a motivat elaborarea și adoptarea în procedură de urgență a acestor prevederi prin faptul că există, printre motive, „necesitatea asigurării fondurilor în vederea desfășurării normale a activității unor ordonatori principali de credite până la finele anului”.

Acest demers legislativ al Guvernului României este neconstituţional din următoarele motive:

Încălcarea dispozițiilor art.9 alin.(2) din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și ale art.4 alin.(1) din Legea nr.73/1993 pentru înființarea, organizarea şi funcționarea Consiliului Legislativ cu consecința încălcării dispozițiilor art.1 alin.(4) din Constituția României

În ședința de Guvern din 5 septembrie a.c. a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2018 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018  prin care se modifică Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr.2/2018. Ulterior ședinței de Guvern, și nu în prealabil, a fost solicitat avizul Consiliului Legislativ, prin adresa 275 din 5 septembrie 2018, fiind alocat dosarul 900/2018.

Avizul Consiliului Legislativ, cu numărul 876 din 6 septembrie a.c., a fost transmis Guvernului prin adresa 307 din aceeași zi. 

Conform Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, art.9, alin.(2) prevede că: „După elaborarea lor și încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin. (1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum și proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ.” 

În același timp, Legea 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ precizează, la art.4, alin.(1), faptul că: „Proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea măsurilor preconizate”.

Guvernul avea obligația legală de a obține, anterior adoptării actului normativ, avizul Consiliului Legislativ și să opereze eventualele modificări prealabil ședinței de Guvern în care urma a fi adoptată ordonanța de urgență. Pe cale de consecință, adoptarea ordonanței de urgență fără avizul Consiliului Legislativ este vădit ilegală, ceea ce afectează principiul securității juridice dedus din dispozițiile art.1 alin.(4) din Constituția României.

Învederăm că modificarea ordonanței de urgență ulterior adoptării acesteia în ședința de Guvern din 5 septembrie a.c., și publicarea actului normativ modificat în Monitorul Oficial, este nelegală. Guvernul României avea obligația de a adopta noua formă a actului normativ, cu modificările propuse de Consiliul Legislativ, într-o ședință convocată ulterior datei de 6 septembrie 2018, dată la care a fost emis avizul Consiliului Legislativ.

 Încălcarea art.61 alin.(1) coroborat cu art. 1 alin.( 4) din Constituție care dispun că „unica autoritate legiuitoare a țării este Parlamentul României”, iar „statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor [...].”

Prerogativa de legiferare în România este atribuită, după cum am arătat, Parlamentului României. Acesta poate delega această competență exclusivă Guvernului României. Delegarea legislativă se realizează prin lege, în condițiile art.115 alin.(1) din Constituția României. Legea prin care Parlamentul deleagă competența de legiferare Guvernului poartă titlul de „lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe”, acestea fiind instrumentul legislativ prin care Guvernul exercită competența delegată de legiferare, strict în limitele prevăzute de legea de abilitare.

În 2018, la data de 18 iulie, Parlamentul României a delegat Guvernului competența de legiferare până la data de 31 august 2018, respectiv pentru o perioadă de 45 de zile. Între domeniile în care Guvernul era abilitat să legifereze prin emiterea de ordonanțe regăsim, la art.1 pct. I, domeniul finanțe publice și economie, cu primele două subpuncte intitulate „rectificarea bugetului pe anul 2018” și „rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018”. Competența delegată de legiferare referitoare la rectificarea bugetului de stat a fost la dispoziția Guvernului României în lunile iulie 2018, parțial, și august 2018, integral. În perioada de 45 de zile (18 iulie 2018 – 31 august 2018) Guvernul nu a considerat necesară sau urgentă exercitarea competenței delegate de legiferare în materia rectificării bugetului de stat. Dispoziția expresă a art.2 din Legea nr.183/2018 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe arată că delegarea legislativă încetează deplin drept la data începerii celei de-a doua sesiuni ordinare de lucru a Parlamentului României, respectiv 2 septembrie 2018. Neexercitarea competenței delegate în materia rectificării bugetului de stat pe anul 2018 sau al bugetului asigurărilor de stat pe anul 2018 până la data stabilită în legea nr.183/2018 decade Guvernul din dreptul de a mai legifera în această materie deoarece Parlamentul și-a reluat exercițiul prerogativei de unică autoritate legiuitoare în domeniul delegat temporar, printre altele, al finanțelor publice.

Neexercitarea acestei competențe delegate într-o perioadă relativ lungă de timp, respectiv 45 de zile, desființează ab initio posibilitatea Guvernului de a adopta o ordonanță de urgență, prin însăși inexistența urgenței. Cum poate fi justificată urgența adoptării măsurii legislative de rectificare a bugetului de stat în data de 5 septembrie 2018 atât timp cât, în perioada 18 iulie 2018 – 31 august 2018, Guvernul nu a utilizat competența delegată de legiferare pentru a proceda la rectificarea bugetului de stat? Este de domeniul evidenței că absența prelungirii delegării legislative din partea Parlamentului către Guvern cu privire la emiterea unei ordonanțe în materia rectificării bugetului de stat echivalează cu retragerea acestei competențe de la Guvern și exercitarea, în exclusivitate, de către „unica autoritate legiuitoare a țării”, Parlamentul României.

Pe cale de consecință, neexercitarea competenței delegate de legiferare în materia rectificării bugetului de stat pe cale ordinară până la expirarea termenului de delegare legislativă și realizarea, în absența oricărui motiv de urgență a rectificării bugetului de stat, prin ordonanță de urgență constituie motiv de neconstituționalitate al acestui act normativ, fiind încălcată competența de unică autoritate legiuitoare a Parlamentului României, conform jurisprudenței constituționale, în același timp fiind și un act de sfidare a acestei instituții fundamentale.

Reamintim că Guvernul a solicitat delegarea legislativă, iar Parlamentul a aprobat delegarea legislativă în materia rectificării bugetare la data de 18 iulie 2018, situație în care adoptarea unei ordonanțe era calea firească de punere în aplicare a dispozițiilor legii de abilitare. Prin urmare, apare ca nefirească și neconstituțională adoptarea ordonanței de urgență, ulterior expirării termenului de delegare legislativă, aceasta având obiect de reglementare identic cu domeniul pentru care guvernul nu a utilizat, prin propria culpă, delegarea legislativă în termenul constituțional prevăzut de art.2 din Legea nr.183/2018. Adoptarea ordonanței de urgență având ca obiect de reglementare rectificarea bugetului de stat pentru anul 2018 constituie o încălcare grosolană a dispozițiilor art.61 alin.(1) coroborat cu art.1 alin.(4) din Constituția României și a principiului colaborării loiale între autoritățile publice dedus din dispozițiile aceluiași art. 1 alin.( 4) din Constituție.

Încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție referitor la condițiile în care poate fi adoptată ordonanța de urgență. 

Conform Notei de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/2018 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018, printre elementele care stau la baza rectificării bugetului de stat pe anul 2018 se numără evoluția economică din prima parte a anului, faptul că „execuția bugetului general consolidat pe primele șapte luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 11,9 miliarde lei, respectiv 1,26% din PIB” și adoptarea unor acte normative prin care s-au reglementat măsuri cu impact asupra cheltuielilor bugetare, cu precădere asupra cheltuielilor de personal. Potrivit instrumentului de motivare, modificările aduse de actul normativ sunt necesare pentru „asigurarea fondurilor în vederea desfășurării normale a activității unor ordonatori principali de credite până la finele anului”, dar și prin prisma necesității asigurării de fonduri pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale sau a realizării unor investiții până la finele anului.

Curtea Constituțională a elaborat o vastă jurisprudență în materia adoptării ordonanțelor de urgență, respectiv în privința condițiilor pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a fi în acord cu exigențele înscrise în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. Astfel, Curtea a statuat că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ:

- existența unei situații extraordinare;
- reglementarea acesteia să nu poată fi amânată, și
- urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței.

 Referitor la prima condiție, în jurisprudența sa, Curtea a arătat că „situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun și au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență” (Decizia 361/2016). 

În preambulul Ordonanței de Urgență, se arată că nepromovarea în regim de urgență a prezentului act normativ ar avea drept consecințe negative o serie de aspecte precum „imposibilitatea desfășurării corespunzătoare a activității ordonatorilor principali de credite, care nu își vor putea îndeplini rolul, atribuțiile și responsabilitățile stabilite prin actele normative de organizare și funcționare”, „riscul neasigurării fondurilor necesare desfășurării normale a activității unităților administrativ-teritoriale până la finele anului”.

Cu toate acestea, o serie de aspecte invocate în instrumentul de motivare, respectiv în preambulul Ordonanței de urgență, reprezintă situații conjuncturale și se traduc în aspecte de oportunitate ce privesc măsurile ce urmează a fi luate, cum ar fi finalizarea unor proiecte sau prioritizarea unor obiective de investiții. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că „invocarea elementului de oportunitate, prin definiție de natură subiectivă, căruia i se conferă o eficiență contributivă determinantă a urgenței, ceea ce, implicit, îl convertește în situație extraordinară, impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie și unor factori subiectivi, de oportunitate (...). Întrucât însă asemenea factori nu sunt cuantificabili, afirmarea existenței situației extraordinare, în temeiul lor sau prin convertirea lor într-o asemenea situație, conferă acesteia un caracter arbitrar, de natură să creeze dificultăți insurmontabile în legitimarea delegării legislative. S-ar ajunge, astfel, ca un criteriu de constituționalitate - situația extraordinară -, a cărui respectare este prin definiție supusă controlului Curții, să fie, practic, sustras unui atare control, ceea ce ar fi inadmisibil” (Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009).

Curtea Constituțională a arătat, în jurisprudența sa, că Guvernul nu are un drept de apreciere absolut și necenzurabil în privința calificării unei situații de fapt ca întrunind elementele componente ale situației extraordinare. Din contră, dreptul său de apreciere trebuie să se supună exigențelor constituționale, iar controlul respectării acestora revine Curții Constituționale. De aceea, proclamarea în preambulul ordonanței de urgență a unor situații de fapt ca fiind subsumate conceptului de situație extraordinară nu echivalează cu o prezumție absolută în acest sens, ci ea exprimă o prezumție relativă, drept pentru care și actul normativ se bucură de o prezumție relativă de constituționalitate. (Decizia nr. 859 din 10 decembrie 2015). În situația de față, calificarea tuturor aspectelor enunțate în nota de fundamentare și în preambulul Ordonanței de urgență drept situații extraordinare reprezintă un aspect contrar exigențelor constituționale de adoptare a unui astfel de act normativ.

În privința urgenței reglementării, cea de a doua condiție prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a constatat în jurisprudența sa că „urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare” (Decizia nr. 109 din 9 februarie 2010). 

Având în vedere faptul că prima solicitare adresată Consiliului Suprem de Apărare a Țării a avut loc în data de 13 august 2018, iar în data de 5 septembrie 2018 a fost adoptată Ordonanța de urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018, la un interval de 23 de zile, cât și faptul că Guvernul a avut la dispoziție posibilitatea de a utiliza delegarea legislativă pe o perioadă de 45 de zile pentru a realiza rectificarea bugetului, după cum am arătat la pct.1 al prezentei sesizări, urgența reglementării nu poate fi susținută.

Din această perspectivă, arătăm că situațiile extraordinare trebuie să exprime un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun și au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că „reglementarea operativă a unor disfuncționalități sau perfecționarea cadrului legislativ se poate realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare, Guvernul neaducând argumente pertinente în sensul caracterului urgent al măsurii”. (Decizia nr. 859/2015).

De asemenea, cu privire la cea de a treia condiție și anume cea referitoare la faptul ca urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței, Curtea a reținut că o motivare formală a urgenței lipsește de substanță dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție (Decizia nr. 859/2015). În situația de față, simpla enumerare a unor acte normative adoptate între momentul adoptării bugetului de stat și momentul adoptării Ordonanței de urgență de rectificare a bugetului de stat, respectiv a unor riscuri apreciate de Guvern, nu pot constitui o motivare a urgenței, în sensul unei situații extraordinare obiective, care nu depinde de voința Guvernului.

Pentru aceste considerente, apreciem că nu sunt îndeplinite condițiile dezvoltate pe care jurisprudențială privind adoptarea unei Ordonanțe de urgență în temeiul art. 115 din Constituție. 

4. Încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție care dispune că „Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere a unor bunuri în proprietate publică.”

Dispozițiile acestei norme constituționale reprezintă o limită expresă instituită de legiuitorul constituant. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că „sunt instituții fundamentale ale statului acelea reglementate expres de Constituție, în mod detaliat ori măcar sub aspectul existenței lor, în mod explicit sau doar generic (instituțiile cuprinse în titlul III din Constituție, precum și autoritățile publice prevăzute în alte titluri ale Legii fundamentale)”. (Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014). Astfel, instituțiile fundamentale ale statului au un statut constituțional.

Curtea a considerat că sunt instituții fundamentale ale statului: Curtea de Conturi (Decizia nr. 544 din 28 iunie 2006), Președintele României (Decizia nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007), Consiliul Superior al Magistraturii (Decizia nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007), Înalta Curte de Casație și Justiție (Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009), Consiliul Suprem de Apărare a Țării (Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009), ministerele și celelalte organe ale administrației publice (Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009), Ministerul Public (Decizia nr. 297 din 23 martie 2010), consiliile locale, primarii și consiliile județene (Decizia nr. 1.105 din 21 septembrie 2010) sau Curtea Constituțională (Decizia nr. 738 din 19 septembrie 2012). 

Cu privire la sintagma „afectare a regimului instituțiilor fundamentale ale statului”, Curtea a statuat că aceasta vizează „toate componentele care definesc regimul juridic al acestora - structura organizatorică, funcționarea, competențele, resursele materiale și financiare, numărul și statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adoptă etc.” (Decizia nr. 230 din 9 mai 2013).

Într-o altă decizie, Curtea Constituțională a reținut că toate aceste componente se subsumează organizării și funcționării instituțiilor fundamentale ale statului (Decizia nr. 1.105 din 21 septembrie 2010). 

Dat fiind faptul că măsurile adoptate prin Ordonanța de urgență în privința resurselor financiare ale unor instituții fundamentale ale statului (Președintele României, instituții cu atribuții în domeniul securității naționale înființate în baza art. 116 alin. (2), respectiv ale art. 117 alin. (3) din Constituție) afectează capacitatea administrativă și buna funcționare a acestora, actul normativ în discuție a fost adoptat cu încălcarea exigențelor constituționale ale art. 115 alin. (6) din Constituție, afectând regimul acestora.

5. Încălcarea principiului colaborării loiale între autoritățile publice dedus din dispozițiile art. 1 alin.( 4), Constituția României.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării reprezintă o autoritate autonomă de rang constituțional cu atribuții fundamentale în materia apărării țării și al siguranței naționale. Conform Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare al Țării (C.S.A.T.) această autoritate trebuie să se pronunțe cu privire la actele normative emise de Guvern în materia apărării țării și a siguranței naționale, rectificarea bugetului instituțiilor membre ale C.S.A.T. intrând sub incidența acestei dispoziții legale [art.4 lit. d) din Legea nr. 415/2002]. Pronunțarea se realizează prin emiterea unui aviz care poate avea caracter favorabil sau caracter de respingere a actului normativ. În temeiul respectării principiului colaborării loiale între autoritățile statului numai solicitarea avizului nu este suficientă, pentru ca actul normativ să întrunească condițiile de legalitate, pentru că astfel avizul ar fi nul ab initio, nemaiavând nicio valoare juridică. Considerăm existența avizului C.S.A.T., în privința ordonanței de urgență de rectificare a bugetului de stat pentru anul 2018, ca fiind o condiție de fond pentru adoptarea actului normativ și, pe cale de consecință, adoptarea acestei ordonanțe de urgență în absența avizului C.S.A.T. reprezintă o încălcare a principiului colaborării loiale între autoritățile statului, implicit a dispozițiilor art.1 alin.( 4) din Constituția României.

6. Încălcarea dispozițiilor art.23 din legea nr.69/2010, legea responsabilității fiscal-bugetare și, pe cale de consecință, a art.1 alin.(5) din Constituția României.

Conform dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 69/2010, legea responsabilității fiscal-bugetare, „orice rectificare a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetelor fondurilor speciale, precum şi utilizarea sumelor reținute în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să aibă în vedere concluziile raportului semestrial privind situația economică şi bugetară publicat, precum şi opinia Consiliului fiscal cu privire la acesta.”

Niciun paragraf al Notei de fundamentare nu integrează opinia Consiliului Fiscal cu privire la rectificarea bugetului de stat pentru anul 2018. Absența oricărei referiri la opinia Consiliului Fiscal constituie o încălcare a dispozițiilor exprese ale legii care obligă legiuitorul să țină cont (legea precitată precizează imperativ „trebuie să aibă în vedere”) de punctul de vedere al Consiliului Fiscal. Opinia Consiliului Fiscal, din data de 5 septembrie 2018, „evaluează în creștere riscurile la adresa țintei de deficit asumate prin proiectul de rectificare bugetară, conturându-se, caeteris paribus, perspectiva unei depășiri a acesteia cu circa 6 miliarde lei”, ceea ce poate determina încălcarea unor drepturi fundamentale ale cetățenilor români cum ar fi, printre altele, dreptul la un nivel de trai decent, prevăzut de art.47 alin.(1) din Constituția României. Conform jurisprudenței constituționale nesocotirea dispozițiilor unei legi în procesul de legiferare, dacă generează încălcarea unui drept fundamental, atrage nerespectarea principiului legalității prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituția României.

În concluzie: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2018 este neconstituțională pentru că este emisă cu încălcarea art.115, alin.(4) și alin.(6) din Constituție, privitor la condițiile care trebuie îndeplinite pentru emiterea ordonanțelor de urgență. 

De asemenea, în procesul de legiferare, au fost încălcate dispoziții din Legea nr. 183/2018, Legea nr. 415/2002, Legea nr. 69/2010, cât și dispozițiile Legii nr.24/2000, având drept consecință încălcarea prevederilor art.1 alin.(4) și (5) din Constituția României.

Pentru aceste motive, vă adresăm rugămintea ca, în conformitate cu prevederile articolului 13, lit. f) din Legea nr. 35 din 13 martie 1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată, să sesizați Curtea Constituțională pentru a se constata neconstituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2018 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 774 din 7 septembrie 2018.

          În drept, ne motivăm excepţia pe dispoziţiile art. 9 alin.(1) şi (2) din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ şi ale art. Art.11, alin.(1) din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Partidul Naţional Liberal,

prin Ludovic ORBAN, președinte

O nouă minciună a Guvernului incompetent Dăncilă

"Iată o nouă minciună marca PSD și o nouă minciună a Guvernului incompetent Dăncilă. 

Nu-mi place să repet aceste lucruri. Guvernul îi minte pe români. Guvernul poată să facă rectificare bugetară cu excepția zonei de securitate naționala. 

Citesc la gazetă că nu poate să dea pensii sau salarii, bani la școli - este o mare mare minciună. 

Guvernul poate să facă rectificare pe sănătate, educație, pensii, salarii, pe agricultură, aici se prefigurează o catastrofă națională, însă văd că nu îi preocupă această chestiune"

Reacția Președintelui este normală. Nu este problema acuzațiilor care i se aduc de incompetenta Dăncilă și toți mafioții din PSD și ALDE care sprijină acest Guvern devenit deja ilegitim (este legal constituit însă nu îl mai dorește poporul!) este problema lipsei fondurilor pentru asigurarea salariilor celor din administrația publică și a pensiilor tuturor pensionarilor din România, este în pericol asigurarea cheltuielilor curente ale autorităților locale și centrale, este vorba despre plata angajamentelor internaționale (la scadență!) pe care România le are. De aceea spune Președintele că se prefigurează o catastrofă națională.

Un prieten a atras atenția că bugetul guvernului Dăncilă a fost aprobat pentru un an de zile. Ca atare, sumele de bani pentru plata salariilor și pensiilor ar trebui să existe în buget. Rectificarea bugetară nu poate avea rostul să ducă bani în acest domeniu. Dacă însă asta se urmărește, atunci avem proba, concludentă, a proastei guvernări. Fără nici un fel de discuție.

Marea înșelăciune poartă numele de „rectificare bugetară”

Ai deficit și faci rectificare bugetară „pozitivă”! Doar în mintea celor de la PSD se poate face astfel de asocieri. Repartiția fondurilor „la dispoziție” - dacă ar fi reală existența lor -, are mari ciudățenii.

Se ia de la domeniul cercetării aproape 122 mil lei și se duc banii la Catedrala Mântuirii Neamului! Ministru Teodorovici motivează cu faptul că în noiembrie ar trebui să aibă loc prima slujbă în Catedrala nou construită! Oportunitate, prioritate, viitor toate sunt de domeniul trecutului. La modă, moda PSD desigur, este revenirea la practicile medievale a pupatului moaștelor. Peste ce dă Guvernul, pentru că așa vrea mușchii lui, dă și Gabriela Firea de la București, peste 13 mil lei! Spitalele sunt vai mama lor, traficul și serviciile publice stau în avarie continuă, singurele activități care au finalitate sunt spectacolele pentru promovarea imaginii primăriței incompetente și alocările financiare pentru Catedrală și biserici.

Președintelui i se iau banii pentru acțiunile de politică externă iar infractorul Liviu Dragnea afirmă la televiziunea de casă Antena 3 că dacă are nevoie de bani, inclusiv pentru summit-ul ce urmează a se ține la București, face cerere la Guvern iar prim-ministrul Dăncilă va aloca bani din fondul de rezervă la dispoziția primului-ministru. Practic, ia instrumentul financiar de la mâna Administrației Prezidențiale pentru a avea controlul cheltuielilor Președintelui. Aprobarea cheltuielilor făcute de Administrația Prezidențială pentru orice eveniment internațional este un control al activității Președintelui. PSD forțează astfel controlul asupra Președintelui României! Inadmisibil!

Analizele făcute la nivelul PNL au scos în evidență și aspectul periculos al distribuției fondurilor alocate de la buget programelor. Prima observație este ca un semnal de alarmă. Fondurile merg către programele aflate sub controlul membrilor PSD și ALDE. Raluca Turcan cere prim-ministrului Dăncilă să facă dovada că nu este așa cum arată rectificarea bugetară! Iar Cîțu scrie clar despre manevră:

"Dragnea şi Vâlcov arată că sunt hoţi şi mincinoşi. Nu sunt bani la buget iar execuţia bugetară este un dezastru. S-au încasat mai puţin cu 5 miliarde lei faţă de cât era estimat la începutul anului. Cu toate acestea, presiunea de la baronii locali (dar şi cei externi) ai PSD este mare pe Dragnea şi Vâlcov. Pentru a-i satisface, au făcut această rectificare care dă cei mai mulţi bani pentru 'proiectele' baronilor PSD. În acelaşi timp, deşi nu există bani, Dragnea şi Vâlcov plusează şi cresc cheltuielile de personal în sectorul public. Finanţare pentru angajarea în sistemul bugetar a rudelor, amantelor şi 'obligaţiilor'", spune senatorul PNL.

Agerpres a preluat un comentariu al senatorului PNL Florin Cîțu cu privire la această manevră numită „rectificare bugetară”. Evident că a preluat ca titlu senzaționalul: Home / Politica / Cîţu (PNL): Rectificarea bugetară arată că PSD are un singur scop - furtul banului public

Primul text scos în evidență de Agerpres se referă la o concluzie: cui folosește această rectificare bugetară? Iar Cîțu arată cu degetul spre trei state: Ungaria, Turcia, Rusia.

"Această rectificare arată clar că PSD are un singur scop - furtul banului public. În acelaşi timp este clar pentru toată lumea că PSD doreşte destabilizarea economiei. Trebuie să mai aflăm cât au plătit (şi cum) partenerii externi (Rusia, Turcia, Ungaria) ai lui Dragnea pentru acest lucru", a scris Cîţu, miercuri, pe Facebook.

Se face o legătură, luată aiurea (deocamdată) de pe Facebook, o legătură care are pesta porcină africană în centru (PPA): la noi este distrusă industria cărnii de porc prin „măsuri de prevenire a extinderii infecției” - uciderea tuturor porcilor dintr-un județ fie că există pesta porcină fie că nu există -, iar Ungaria este dispusă să ne asigure „carcasele de carne de porc” necesare consumului populației. O altă știre „de senzație”, legată de cea de dinainte, ne spune că fiul infractorului Liviu Dragnea a vândut înainte de declanșarea campaniei de ucidere a porcilor crescuți de cetățeni și fermierii români 10.000 de porci iar firma lui s-a reprofilat, urgent, pe procesarea și comercializarea carcaselor de porcine! Ale naibii coincidențe!

Nu am eu datele necesare însă, știind că la nivelul PNL, mai explicit la nivelul lui Florin Cîțu există date care permit analize mai bune, pomenirea Rusiei și Turciei, a Ungariei, toate numai ca exemple, am bănuiala că există mai multe legături dubioase privind această rectificare bugetară și anumite interese ale țărilor arătate legate de anumite domenii economice. Rusia nu vrea ca România să exporte energie statelor vecine, nu vrea ca România să eficientizeze exploatarea resurselor minerale de care dispune, Ungaria nu vrea ca România să aibă legături directe cu restul statelor membre ale UE „oferind” Ungaria ca „centru energetic” al zonei de centru și sud-est al Europei. Adică, mai pe șleau, un control al energiei de la Budapesta. Și multe altele.

Este pentru prima oară când văd o acțiune guvernamentală orientată direct împotriva intereselor naționale ale României! Adrian Năstase a mai făcut aranjamente „periculoase”, a ciugulit și el, ca „stăpân al pixului care semnează”, Victor Ponta a făcut și el afaceri dubioase dar parcă mai doreau ceva și pentru România. Dragnea și Vâlcov fac totul împotriva țării! Este ca pe timpul lui Ceaușescu! Ca să plătească datoria externă a înfometat o țară! Exact același lucru face infractorul Dragnea și inculpatul Vâlcov, asistați de Teodorovici de la finanțe și toată șleahta de PSD-iști care îi susțin. Ireal!

Această „rectificare bugetară” este una din marile înșelăciuni cu care socialiștii au nenorocit România până acum. Ori regimul lui Ceaușescu ori regimul impus de infractorul Dragnea, tot un drac.

Sabotaj, șicanare, luare sub control a Administrației Prezidențiale

Războiul PSD cu președintele Klaus Iohannis a ajuns la etapa „blocării activității internaționale” a Președintelui. Scopul? Bănuiesc că vor să îl pună în dificultate în fața partenerilor internaționali. Atacul PSD, prin Darius Vâlcov (consilierul lui Dăncilă, desemnat de Guvern ca reprezentant al acestuia în discuțiile cu Administrația Prezidențială?) și Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor publice un „dușman” declarat al Președintelui vizează o acțiune de anvergură la nivel european, vizează colaborarea României în cadrul „Inițiativei celor 3 mări” și rolul ei determinant în această construcție est-europeană. Dorința fierbinte a PSD, în special a infractorului Liviu Dragnea, de a elimina de pe scena politică pe președintele Klaus Iohannis mai face un pas. Blocarea activității președintelui Iohannis în favoarea României este evidentă.

Nu îl cred pe Eugen Teodorovici când afirmă, cu tupeu, că Președinția abia acum introduce datele într-o aplicație care rulează la ministerul de finanțe. Nu îl pot crede. A mai mințit în direct, minte și acum. Cine poate să verifice dacă Teodorovici spune adevărul? Nimeni. De aceea dau credit declarației publice, oficiale, a Președinției potrivit căreia datele sunt înscrise în aplicație (nu se înscriu acum!), iar de aici deduc că PSD a știut situația având toate datele la dispoziție.

Nu pot trece mai departe fără a evidenția faptul că infractorul Liviu Dragnea răstoarnă declarațiile de astăzi ale lui Teodorovici prin propriile declarații făcute ieri sau alaltăieri: că există bani la dispoziția primului ministru din care se pot finanța anumite acțiuni de politică externă a Președintelui, inclusiv summit-ul „Inițiativei celor 3 mări”! Declarația lui Dragnea care îmi vine rapid în minte. De aici trag concluzia că Teodorovici minte de îngheață apele.

Am preluat de pe site-ul Administrației Prezidențiale prima declarație a purtătorului de cuvânt Mădălina Doblovolschi dar și răspunsul Adminitrației la declarațiile telefonice date de Teodorovici unei televiziuni.

Declarația de presă susținută de Purtătorul de cuvânt al Președintelui României, Mădălina Dobrovolschi
07 August 2018

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României, Mădălina Dobrovolschi, a susținut marți, 7 august a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă.

„Bună ziua!

Tema declarației de presă de astăzi o reprezintă punctul de vedere al Administrației Prezidențiale referitor la decizia Guvernului de a reduce drastic bugetul acestei instituții.

Rectificarea bugetară nu are nicio legătură cu necesitatea consolidării bugetului național, ci este un instrument de sancționare bugetară a adversarilor politici şi instituțiilor nesubordonate PSD.

În privința Administrației Prezidențiale, Președintele României consideră că rectificarea bugetară anunțată reprezintă o încălcare grosolană și o încercare de a bloca, prin constrângeri bugetare, activitatea unei instituții fundamentale.  Consecințele sunt grave asupra acțiunilor Președintelui României și, implicit, a reprezentării statului român.

După ce în repetate rânduri, actuala majoritate parlamentară a încercat să amputeze prerogativele Președintelui României, acum Guvernul apelează la această formă de sabotaj bugetar. Indiferent ce cred decidenții politici aflați la guvernare, aici nu este vorba despre Klaus Iohannis, aici este vorba despre statul român, dar și despre cetățenii săi.

Administrația Prezidențială a aflat săptămâna trecută, din declarațiile premierului, și ulterior dintr-un document publicat pe site-ul Guvernului, că figurează pe o listă în care se regăsesc instituțiile statului care vor avea rectificare negativă de peste 10 milioane de lei.

Includerea Administrației Prezidențiale pe lista respectivă este cu atât mai surprinzătoare  cu cât Ministerul Finanțelor Publice ne-a informat inițial că bugetul va fi diminuat cu 2,869 milioane lei, reprezentând sumele reținute în procent de 10% de la titlurile “Bunuri şi servicii“ şi „Cheltuieli de capital”.

În cursul zilei de vineri, 3 august 2018, în urma discuțiilor dintre reprezentanții Guvernului şi ai Administrației Prezidențiale, purtate după publicarea documentului menționat pe site-ul Guvernului, am aflat că, de fapt, bugetul instituției prezidențiale este propus pentru diminuare cu 11,109 milioane de lei, sumă rezultată din reduceri de 13 milioane lei, concomitent cu suplimentarea necesară a cheltuielilor de personal.

Administrația Prezidențială a transmis către Guvern o adresă în care arată în mod explicit de ce o asemenea rectificare de amploare, aproximativ 19% din bugetul aprobat, ar bloca efectiv activitatea în acest an, prezentând în mod argumentat necesitățile de finanțare pentru trimestrul III din acest an.

Cu toate acestea, Guvernul a ignorat cu bună știință toate argumentele și a menținut decizia reducerii creditelor bugetare, după cum rezultă din proiectul de Ordonanţă publicat aseară pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, pentru consultare publică.

Avem astfel dovada clară că reducerea bugetului Administrației Prezidențiale este o decizie arbitrară, bazată pe rațiuni strict politice. În aceste condiții, Guvernul îl împiedică pe Președintele României să își ducă la îndeplinire exercitarea atribuțiilor sale constituționale.

În cursul acestei zile, Administraţia Prezidenţială a trimis o nouă adresă Ministerului Finanţelor Publice în care a cerut modificarea fişei de rectificare bugetară conform celor convenite inițial cu reprezentanții Ministerului.

Stabilirea bugetului fiecărei instituții intră în competența Guvernului, dar Guvernul nu poate afecta prin deciziile sale funcționarea niciunei instituții a statului. Procedând în acest mod fel, Guvernul ar utiliza practic finanțele publice ca pe un instrument politic.

Bugetul Administrației Prezidențiale pe anul 2018 a fost stabilit în cuantum de 57,558 milioane lei, tocmai pentru că aceasta este suma necesară susținerii în mod corespunzător a activității Președintelui României. În contextul unei rectificări negative de o asemenea anvergură, România nu va putea sa fie reprezentată și nu va putea să își onoreze angajamentele internaționale asumate, cum ar fi găzduirea și organizarea Summitului Inițiativei celor 3 Mări și evenimentele din 2019, prilejuite de exercitarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Astfel, reducerea, de către Guvern, a bugetului Administrației Prezidențiale este de natură să ducă la imposibilitatea de a se mai desfășura Summitul Iniţiativei celor 3 Mări, care este găzduit de România și organizat de către Administraţia Prezidenţială, pe 17 și 18 septembrie.

Menționez că Summitul din acest an este un eveniment de o anvergură deosebită, care presupune participarea a 12 şefi de stat din Europa Centrală şi de Sud-Est, a Președintelui Comisiei Europene, a unor invitați de nivel înalt din Statele Unite și din conducerea instituțiilor finaciare europene și internaționale. El presupune și organizarea primei ediții a Forumului de Afaceri al Inițiativei celor 3 Mări, cu peste 600 de participanți – oameni de afaceri și oficiali din cele 12 state ale Inițiativei, din restul Uniunii Europene și din SUA, din Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Balcanii de Vest, precum și reprezentanți ai unor think-tank-uri renumite pentru componenta de dezbateri a Forumului.

În egală măsură, acest Summit este important pentru că este primul care urmează să producă rezultate concrete: pe lângă Forumul de Afaceri, Summitul urma să omologheze o listă de proiecte prioritare majore de interconectare în domeniile transport, energie și digital, care să stimuleze dezvoltarea economică a statelor regiunii, să creeze o rețea de camere de comerț în regiune, să stimuleze crearea unui Fond de investiții al Inițiativei, dar și alte elemente foarte importante. Pentru toate aceste rezultate Administrația Prezidențială, împreună cu alte instituții ale statului, inclusiv din componența Guvernului, a lucrat intens de mai bine de un an, iar acum aceste rezultate sunt puse în pericol, afectând grav și iresponsabil nu doar interesele de politică externă și de dezvoltare ale României, precum și reputația internațională a statului român, dar și interesele regiunii Europei Centrale și de Sud-Est.

Partenerii externi ai României vor afla astfel că Guvernul blochează angajamentele internaționale ale țării noastre.

Totodată, diminuarea fondurilor bugetare de către Guvern va avea impact negativ şi asupra celorlalte acţiuni de politică externă întreprinse de Preşedintele României.

Argumentul invocat public de Liviu Dragnea pentru justificarea acestei reduceri semnificative de buget este unul complet fals. Președintele PSD induce cu bună știință opinia publică în eroare, susținând că Administrația Prezidențială a cheltuit doar o parte din acești bani alocați.

În fapt, așa cum am menționat și în adresele trimise Guvernului, dar şi Ministerului Finanţelor Publice, Administraţia Prezidenţială are contracte în derulare și sume angajate, până la data de 3 august, pentru plata acestora în cuantum de 80% din bugetul aprobat, adică 45,85 milioane lei. Creditele bugetare disponibile, neangajate, sunt în sumă de 11,715 milioane de lei. Mai mult decât atât, repartizarea pe trimestre a influenţelor bugetare prevăzute în bugetul Administraţiei Prezidenţiale pe anul 2018, comunicată, de alfel,  la începutul anului către Ministerul Finanţelor Publice, indică cât se poate de clar că în trimestrul III sunt planificate pentru a fi cheltuite cele mai multe credite bugetare, având în vedere calendarul încărcat în această parte a anului.

Astfel, Administraţia Prezidenţială va avea dificultăţi majore în a-şi onora obligaţiile contractuale aflate în derulare şi a susţine activitatea instituţiei în semestrul II al anului 2018, achiziţiile necesare pentru activităţile oficiale fiind imposibil de realizat la nivelul care a fost planificat. Totodată, există riscul ca Administraţia  Prezidenţială să fie acţionată în judecată de furnizorii şi prestatorii care nu vor putea fi plătiţi conform contractelor care sunt în desfășurare. Guvernul vine acum cu un artificiu și sugereaza că Administrația Prezidentiala poate angaja cheltuieli pe credit. Doar ca menținerea creditelor de angajament în bugetul Administrației Prezidențiale în cuantum mai mare este irelevantă atât timp cât creditele bugetare sunt reduse.  Instituția, în lipsa bugetului necesar, se afla în imposibilitatea de a plăti eventuale prestaţii viitoare angajate.

În ciuda intențiilor declarative ale prim-ministrului pentru o relație instituțională normală, asistăm de fapt la acțiuni care contrazic aceste declarații.

Principiul colaborării loiale, dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale, trebuie să se manifeste în permanență nu doar între puterile statului, dar și între Președintele României și Guvern, cele două componente ale puterii executive bicefale în regimul semiprezidenţial consacrat de Constituția României.

Blocarea activității Președintelui României de către Guvern, prin măsuri precum rectificarea bugetară negativă, este de natură să afecteze buna funcționare a statului.

De altfel, există și obligația legală, prevăzută în articolul 6 din Legea nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Președintelui României, care prevede că „Administrația Prezidențială stabilește relații de colaborare cu autoritățile publice și primește sprijinul acestora în vederea înfăptuirii prerogativelor şi exercitării competentelor ce revin Președintelui României.”

Situația generată de către Guvern prin această propunere de rectificare negativă este una extrem de gravă și creează premisele ca Președintele României să nu își poată desfășura activitatea și exercita atribuțiile de reprezentare a statului, fiind încălcate prevederile art. 6 din Legea 47/1994, dar și principiul colaborării loiale între puterile statului.

Aceasta a fost declarația. Mulțumesc.”

***

„Precizări în urma declarațiilor ministrului de finanțe, Eugen Orlando Teodorovici, referitoare la rectificarea bugetară
07 August 2018

Administrația Prezidențială face următoarele precizări în urma declarațiilor ministrului de finanțe, Eugen Orlando Teodorovici, referitoare la rectificarea bugetară:

1. La data de 7 august 2018, Administrația Prezidențială are înregistrate în aplicația FOREXEBUG, operată de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), angajamente legale în sumă totală de 45,988 milioane lei.

2. Angajarea sumelor pentru deplasări externe se realizează în momentul semnării contractelor aferente, nu înainte. În lipsa creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăților, Administrația Prezidențială nu va putea achita integral viitoare obligații contractuale, nici pentru deplasări externe, nici pentru alte angajamente.

3. Referitor la cheltuielile de capital, Administrația Prezidențială are contracte în derulare, cu termene de achitare în semestrul al doilea din anul 2018. Contractele vizează lucrări de reparații aflate în execuție sau planificate pentru a fi realizate în semestrul II al anului 2018 în spațiile oficiale ale Complexului „Palat Cotroceni”, sediul Administrației Prezidențiale, pentru buna desfășurare a activităților organizate de instituție în anii 2018 și 2019, respectiv Summitul „Inițiativei celor 3 Mări” (17-18 septembrie 2018) și alte evenimente găzduite în anul 2019 cu ocazia exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

4. În lipsa creditelor bugetare necesare pentru plata contractelor încheiate pentru cheltuieli de capital, Administrația Prezidențială nu va putea achita prestațiile și produsele care reprezintă obligații contractuale.

5. Administrația Prezidențială a adus la cunoștință Ministerului Finanțelor Publice și Guvernului situația gravă în care s-ar putea ajunge dacă vor fi efectuate reducerile masive de buget. În ceea ce privește lipsa comunicării între Administrația Prezidențială și MFP, invocată de ministrul finanțelor, precizăm faptul că în urma discuției telefonice pe care Președintele României a avut-o vineri, 3 august a.c., cu prim-ministrul, doamna Viorica Dăncilă l-a mandatat pe consilierul de stat Darius Vâlcov să poarte discuții cu reprezentanții Administrației Prezidențiale pe tema rectificării bugetare. Aceste discuții au avut loc încă de vineri și au fost urmate de o adresă oficială transmisă de către Administrația Prezidențială reprezentantului Guvernului. O nouă adresă a fost astăzi expediată și Ministerului Finanțelor Publice.”

Teodorovici minte. Dar asta este cam de multișor poveste. Minte și urăște. Iar PSD a luat banii și i-a dat pomenilor bugetare, inclusiv peste 115 milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului, acolo unde și Gabriela Firea a băgat 13 milioane de leu suplimentari din bugetul Capitalei, noi pomeni sociale, toate ca pregătire pentru anul electoral 2019. Jaf din banii publici cum numai PSD știe să facă.

A doua rectificare bugetară pozitivă din acest an, cu explicații clare.

Agerpres. Dragu: Am adoptat a doua rectificare bugetară din acest an; este o rectificare pozitivă

În timp ce unii se luptă „pe baricade” pentru a „supune” adversarul politic până la momentul alegerilor parlamentare, alții își văd de treabă. Alții fiind Președintele Klaus Iohannis și echipa lui de la Palatul Cotroceni, prim-ministrul Dacian Cioloș și echipa lui de la Palatul Victoria, unele societăți comerciale cu capital românesc sau străin care au performat în acest an pentru că au avut în Guvernul Cioloș un partener de încredere. Rezultatele guvernării prezentate de ministrul finanțelor, Anca Paliu Dragu, cu ocazia rectificării bugetare din toamnă-iarnă sunt pe plus.

Alo ! PSD-ule ! ALDE-ule ! PMP-ule ! UDMR-ule ! Se aude ? Numai la voi în bătătură acest guvern este „catastrofal” !

Am adoptat astăzi a doua rectificare bugetară din acest an. Este o rectificare bugetară pozitivă, a doua rectificare pozitivă în acest an, care reprezintă o imagine foarte bună privind modul eficient în care am gestionat banii publici și o foarte bună evoluție a economiei. Am asigurat echilibrele macroeconomice, oferind încredere și predictibilitate investitorilor. Am asigurat limita de deficit bugetar asumat pentru 2016 și anume 2,8% din PIB în termeni de numerar și 2,95% în termeni de metodologie ESA

În primul rând este o rectificare bugetară pozitivă. A doua în acest an ! Mai mult, s-a încadrat în condițiile impuse privind deficitul !

În primul semestru, PIB-ul a crescut cu 5,2% iar în al doilea semestru au apărut investițiile care au crescut cu 10,7%. Creșterea PIB s-a datorat în mare parte consumului, valoare volatilă, astăzi au oamenii bani și putere de cumpărare, mâine ... sufletul. Pentru ca să nu ne uităm cu jind la datele acestui an, s-au petrecut și lucruri bune care arată că economia a mers înainte în mod solid.

„Este de evidențiat creșterea valorii adăugate brute în toate sectoarele economice: agricultură o creștere de peste 10%, servicii — 7%, construcții — 4,9%, industrie — 1,8%”, a explicat Anca Dragu.

Agricultura crește cu 10%, nu degeaba (!), iar infractorul Liviu Dragnea secondat de ALDE-istul Daniel Constantin vor capul ministrului Irimescu !

Ministrul ne mai spune că în primele 8 luni, volumul producției industriale a fost cu 1,1% peste nivelul realizat în aceeași perioadă a anului trecut ! Iar volumul construcțiilor a fost mai mare cu 2% !

• „Investițiile străine directe au totalizat 2,7 miliarde de euro, fiind o creștere record de 18,6% față de perioada similară a anului precedent”, a completat Anca Dragu.

• În primele 10 luni ale anului, prețurile de consum s-au redus în medie cu 1,73% iar inflația anuală a înregistrat în luna octombrie o scădere de 0,43%, potrivit ministrului Finanțelor.

• Totodată, s-a înregistrat o reducere a numărului de șomeri în primele nouă luni — de la 450.000 la 429.000 iar câștigul mediu brut este în creștere de la 2.681 de lei la elaborarea bugetului la 2.815 lei cât se estimează pentru sfârșitul anului 2016.

Mai este ceva de comentat ?

Nu pot trata subiectul fără a invita pe cei de bună credință să mediteze la următoarele aspecte:

• Guvernul Cioloș a umblat sever la reforma administrației publice, în special la debirocratizare și la eliminarea unor necorelări între instituțiile publice aflate în relații directe cu cetățenii și mediul de afaceri;
• mare parte dintre corupții neamului sunt fie în penitenciar, fie în drum spre penitenciare, fie își încep drumul spre penitenciare;
• politicienii de frunte ai PSD, ALDE și PMP (care include UNPR), hienele care au supt cu nesimțire din avuția națională, nu mai sunt la butoane;
• Justiția își face treaba iar spaima „de cătușe” a funcționarilor publici părtași la manevrele cu caracter infracțional ale „puternicilor zilelor trecute” s-au dat la o parte dacă nu au fost luați de Justiție să dea cu subsemnatul;
• atmosfera din țară și mai ales lupta anti-corupție a Președinției, Guvernului și Justiției a dat încredere partenerilor economici externi că în România s-a revenit la democrație

Ce am pus mai sus nu acoperă toate aspectele pozitive ale guvernării Cioloș. Mai sunt și altele. Dar avem rezultate care ar putea fi continuate și chiar îmbunătățite doar dacă după data de 11 decembrie vom avea o majoritate parlamentară adunată în jurul PNL și pe Dacian Cioloș prim-ministru desemnat. Este foarte simplu !

Prima rectificare bugetară transparentă și, mai ales, făcută onest !

Când ai miniștri onești, guvernarea are soluții !

Agerpres. Sănătatea, Dezvoltarea și Agricultura primesc cei mai mulți bani la a doua rectificare din 2016

A doua rectificare bugetară pe acest an. Ministerele au văzut ce fonduri au și nu mai pot fi folosite în acest an, ministerele care au nevoie de bani au spus care sunt programele a cără finanțare suferă, ministrul de finanțe a analizat datele și a rezultat această rectificare bugetară,  a doua din 2016, făcută onest și urmărind eficiența. Ministerul Finanțelor Publice arată cum a ajuns la această rectificare.

Ministerul Finanțelor Publice propune a o a doua rectificare bugetară din acest an, ținând cont de majorarea per sold a veniturilor bugetului general consolidat cu 306 milioane de lei și a cheltuielilor bugetului general consolidat tot cu 306 milioane de lei, precum și de menținerea țintei de deficit bugetar la nivelul de 2,8% din PIB în termeni cash, respectiv 2,95% din PIB potrivit metodologiei ESA. Analiza rezultatelor bugetare pe perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2016 arată un deficit de 3,7 miliarde de lei, respectiv 0,49% din PIB.

Rectificarea bugetară a avut în vedere redistribuirea unor fonduri care nu mai pot fi cheltuite până la sfârșitul anului 2016, pentru asigurarea finanțării unor programe în derulare

La Sănătate, alocarea suplimentară este direcționată către pacienții care urmează diferite programe.

Aceste alocări bugetare vor permite continuarea tratamentului pentru pacienții cu ciroză hepatică aflați în stadiul F4 și extinderea programului pentru pacienții cu ciroză hepatică stadiile F2 și F3. Ministerul Sănătății a trimis deja la CNAS documentele necesare. Pe baza acestora, Casa începe negocierile cu producătorii de medicamente pentru încheierea contractelor cost-volum-rezultat. Încheierea contractelor în această formulă permite o folosire judicioasă a banilor bugetului asigurărilor de sănătate deoarece CNAS decontează tratamentele doar pentru pacienții care s-au vindecat ca urmare a terapiei

Agricultura este o altă țintă:

Pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost asigurată suma de 1,09 miliarde de lei pentru plățile finale aferente schemelor de plăți directe pentru campania agricolă din 2016. De asemenea, ministerul a redistribuit din bugetul propriu 85,7 milioane de lei pentru plata subvențiilor în agricultură.

Ca să nu mai spună cineva că această guvernare nu finalizează în acest an ce angajamente are, comportament absolut deosebit de modul în care s-a finanțat agricultura pe timpul mandatului lui VV POnta și PSD ! La agricultură era unul Daniel Constantin (de la ALDE !) care rămăsese cu ideea canalelor de irigații și cu poveștile frumoase că ce agricultură modernă face el.

Lectura articolului de la Agerpres dă satisfacție tuturor celor interesați. Până și militarii sunt prevăzuți pentru refacerea pensiilor maltratate de guvernarea Băsescu-Boc (cu participarea deplină a celor de la PSD, UDMR și UNPR - astăzi PMP).

Încă o notă bună pentru Guvernul Cioloș. De mai continuă, se pune țara la punct.