Sabotaj, șicanare, luare sub control a Administrației Prezidențiale

Războiul PSD cu președintele Klaus Iohannis a ajuns la etapa „blocării activității internaționale” a Președintelui. Scopul? Bănuiesc că vor să îl pună în dificultate în fața partenerilor internaționali. Atacul PSD, prin Darius Vâlcov (consilierul lui Dăncilă, desemnat de Guvern ca reprezentant al acestuia în discuțiile cu Administrația Prezidențială?) și Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor publice un „dușman” declarat al Președintelui vizează o acțiune de anvergură la nivel european, vizează colaborarea României în cadrul „Inițiativei celor 3 mări” și rolul ei determinant în această construcție est-europeană. Dorința fierbinte a PSD, în special a infractorului Liviu Dragnea, de a elimina de pe scena politică pe președintele Klaus Iohannis mai face un pas. Blocarea activității președintelui Iohannis în favoarea României este evidentă.

Nu îl cred pe Eugen Teodorovici când afirmă, cu tupeu, că Președinția abia acum introduce datele într-o aplicație care rulează la ministerul de finanțe. Nu îl pot crede. A mai mințit în direct, minte și acum. Cine poate să verifice dacă Teodorovici spune adevărul? Nimeni. De aceea dau credit declarației publice, oficiale, a Președinției potrivit căreia datele sunt înscrise în aplicație (nu se înscriu acum!), iar de aici deduc că PSD a știut situația având toate datele la dispoziție.

Nu pot trece mai departe fără a evidenția faptul că infractorul Liviu Dragnea răstoarnă declarațiile de astăzi ale lui Teodorovici prin propriile declarații făcute ieri sau alaltăieri: că există bani la dispoziția primului ministru din care se pot finanța anumite acțiuni de politică externă a Președintelui, inclusiv summit-ul „Inițiativei celor 3 mări”! Declarația lui Dragnea care îmi vine rapid în minte. De aici trag concluzia că Teodorovici minte de îngheață apele.

Am preluat de pe site-ul Administrației Prezidențiale prima declarație a purtătorului de cuvânt Mădălina Doblovolschi dar și răspunsul Adminitrației la declarațiile telefonice date de Teodorovici unei televiziuni.

Declarația de presă susținută de Purtătorul de cuvânt al Președintelui României, Mădălina Dobrovolschi
07 August 2018

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României, Mădălina Dobrovolschi, a susținut marți, 7 august a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă.

„Bună ziua!

Tema declarației de presă de astăzi o reprezintă punctul de vedere al Administrației Prezidențiale referitor la decizia Guvernului de a reduce drastic bugetul acestei instituții.

Rectificarea bugetară nu are nicio legătură cu necesitatea consolidării bugetului național, ci este un instrument de sancționare bugetară a adversarilor politici şi instituțiilor nesubordonate PSD.

În privința Administrației Prezidențiale, Președintele României consideră că rectificarea bugetară anunțată reprezintă o încălcare grosolană și o încercare de a bloca, prin constrângeri bugetare, activitatea unei instituții fundamentale.  Consecințele sunt grave asupra acțiunilor Președintelui României și, implicit, a reprezentării statului român.

După ce în repetate rânduri, actuala majoritate parlamentară a încercat să amputeze prerogativele Președintelui României, acum Guvernul apelează la această formă de sabotaj bugetar. Indiferent ce cred decidenții politici aflați la guvernare, aici nu este vorba despre Klaus Iohannis, aici este vorba despre statul român, dar și despre cetățenii săi.

Administrația Prezidențială a aflat săptămâna trecută, din declarațiile premierului, și ulterior dintr-un document publicat pe site-ul Guvernului, că figurează pe o listă în care se regăsesc instituțiile statului care vor avea rectificare negativă de peste 10 milioane de lei.

Includerea Administrației Prezidențiale pe lista respectivă este cu atât mai surprinzătoare  cu cât Ministerul Finanțelor Publice ne-a informat inițial că bugetul va fi diminuat cu 2,869 milioane lei, reprezentând sumele reținute în procent de 10% de la titlurile “Bunuri şi servicii“ şi „Cheltuieli de capital”.

În cursul zilei de vineri, 3 august 2018, în urma discuțiilor dintre reprezentanții Guvernului şi ai Administrației Prezidențiale, purtate după publicarea documentului menționat pe site-ul Guvernului, am aflat că, de fapt, bugetul instituției prezidențiale este propus pentru diminuare cu 11,109 milioane de lei, sumă rezultată din reduceri de 13 milioane lei, concomitent cu suplimentarea necesară a cheltuielilor de personal.

Administrația Prezidențială a transmis către Guvern o adresă în care arată în mod explicit de ce o asemenea rectificare de amploare, aproximativ 19% din bugetul aprobat, ar bloca efectiv activitatea în acest an, prezentând în mod argumentat necesitățile de finanțare pentru trimestrul III din acest an.

Cu toate acestea, Guvernul a ignorat cu bună știință toate argumentele și a menținut decizia reducerii creditelor bugetare, după cum rezultă din proiectul de Ordonanţă publicat aseară pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, pentru consultare publică.

Avem astfel dovada clară că reducerea bugetului Administrației Prezidențiale este o decizie arbitrară, bazată pe rațiuni strict politice. În aceste condiții, Guvernul îl împiedică pe Președintele României să își ducă la îndeplinire exercitarea atribuțiilor sale constituționale.

În cursul acestei zile, Administraţia Prezidenţială a trimis o nouă adresă Ministerului Finanţelor Publice în care a cerut modificarea fişei de rectificare bugetară conform celor convenite inițial cu reprezentanții Ministerului.

Stabilirea bugetului fiecărei instituții intră în competența Guvernului, dar Guvernul nu poate afecta prin deciziile sale funcționarea niciunei instituții a statului. Procedând în acest mod fel, Guvernul ar utiliza practic finanțele publice ca pe un instrument politic.

Bugetul Administrației Prezidențiale pe anul 2018 a fost stabilit în cuantum de 57,558 milioane lei, tocmai pentru că aceasta este suma necesară susținerii în mod corespunzător a activității Președintelui României. În contextul unei rectificări negative de o asemenea anvergură, România nu va putea sa fie reprezentată și nu va putea să își onoreze angajamentele internaționale asumate, cum ar fi găzduirea și organizarea Summitului Inițiativei celor 3 Mări și evenimentele din 2019, prilejuite de exercitarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Astfel, reducerea, de către Guvern, a bugetului Administrației Prezidențiale este de natură să ducă la imposibilitatea de a se mai desfășura Summitul Iniţiativei celor 3 Mări, care este găzduit de România și organizat de către Administraţia Prezidenţială, pe 17 și 18 septembrie.

Menționez că Summitul din acest an este un eveniment de o anvergură deosebită, care presupune participarea a 12 şefi de stat din Europa Centrală şi de Sud-Est, a Președintelui Comisiei Europene, a unor invitați de nivel înalt din Statele Unite și din conducerea instituțiilor finaciare europene și internaționale. El presupune și organizarea primei ediții a Forumului de Afaceri al Inițiativei celor 3 Mări, cu peste 600 de participanți – oameni de afaceri și oficiali din cele 12 state ale Inițiativei, din restul Uniunii Europene și din SUA, din Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Balcanii de Vest, precum și reprezentanți ai unor think-tank-uri renumite pentru componenta de dezbateri a Forumului.

În egală măsură, acest Summit este important pentru că este primul care urmează să producă rezultate concrete: pe lângă Forumul de Afaceri, Summitul urma să omologheze o listă de proiecte prioritare majore de interconectare în domeniile transport, energie și digital, care să stimuleze dezvoltarea economică a statelor regiunii, să creeze o rețea de camere de comerț în regiune, să stimuleze crearea unui Fond de investiții al Inițiativei, dar și alte elemente foarte importante. Pentru toate aceste rezultate Administrația Prezidențială, împreună cu alte instituții ale statului, inclusiv din componența Guvernului, a lucrat intens de mai bine de un an, iar acum aceste rezultate sunt puse în pericol, afectând grav și iresponsabil nu doar interesele de politică externă și de dezvoltare ale României, precum și reputația internațională a statului român, dar și interesele regiunii Europei Centrale și de Sud-Est.

Partenerii externi ai României vor afla astfel că Guvernul blochează angajamentele internaționale ale țării noastre.

Totodată, diminuarea fondurilor bugetare de către Guvern va avea impact negativ şi asupra celorlalte acţiuni de politică externă întreprinse de Preşedintele României.

Argumentul invocat public de Liviu Dragnea pentru justificarea acestei reduceri semnificative de buget este unul complet fals. Președintele PSD induce cu bună știință opinia publică în eroare, susținând că Administrația Prezidențială a cheltuit doar o parte din acești bani alocați.

În fapt, așa cum am menționat și în adresele trimise Guvernului, dar şi Ministerului Finanţelor Publice, Administraţia Prezidenţială are contracte în derulare și sume angajate, până la data de 3 august, pentru plata acestora în cuantum de 80% din bugetul aprobat, adică 45,85 milioane lei. Creditele bugetare disponibile, neangajate, sunt în sumă de 11,715 milioane de lei. Mai mult decât atât, repartizarea pe trimestre a influenţelor bugetare prevăzute în bugetul Administraţiei Prezidenţiale pe anul 2018, comunicată, de alfel,  la începutul anului către Ministerul Finanţelor Publice, indică cât se poate de clar că în trimestrul III sunt planificate pentru a fi cheltuite cele mai multe credite bugetare, având în vedere calendarul încărcat în această parte a anului.

Astfel, Administraţia Prezidenţială va avea dificultăţi majore în a-şi onora obligaţiile contractuale aflate în derulare şi a susţine activitatea instituţiei în semestrul II al anului 2018, achiziţiile necesare pentru activităţile oficiale fiind imposibil de realizat la nivelul care a fost planificat. Totodată, există riscul ca Administraţia  Prezidenţială să fie acţionată în judecată de furnizorii şi prestatorii care nu vor putea fi plătiţi conform contractelor care sunt în desfășurare. Guvernul vine acum cu un artificiu și sugereaza că Administrația Prezidentiala poate angaja cheltuieli pe credit. Doar ca menținerea creditelor de angajament în bugetul Administrației Prezidențiale în cuantum mai mare este irelevantă atât timp cât creditele bugetare sunt reduse.  Instituția, în lipsa bugetului necesar, se afla în imposibilitatea de a plăti eventuale prestaţii viitoare angajate.

În ciuda intențiilor declarative ale prim-ministrului pentru o relație instituțională normală, asistăm de fapt la acțiuni care contrazic aceste declarații.

Principiul colaborării loiale, dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale, trebuie să se manifeste în permanență nu doar între puterile statului, dar și între Președintele României și Guvern, cele două componente ale puterii executive bicefale în regimul semiprezidenţial consacrat de Constituția României.

Blocarea activității Președintelui României de către Guvern, prin măsuri precum rectificarea bugetară negativă, este de natură să afecteze buna funcționare a statului.

De altfel, există și obligația legală, prevăzută în articolul 6 din Legea nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Președintelui României, care prevede că „Administrația Prezidențială stabilește relații de colaborare cu autoritățile publice și primește sprijinul acestora în vederea înfăptuirii prerogativelor şi exercitării competentelor ce revin Președintelui României.”

Situația generată de către Guvern prin această propunere de rectificare negativă este una extrem de gravă și creează premisele ca Președintele României să nu își poată desfășura activitatea și exercita atribuțiile de reprezentare a statului, fiind încălcate prevederile art. 6 din Legea 47/1994, dar și principiul colaborării loiale între puterile statului.

Aceasta a fost declarația. Mulțumesc.”

***

„Precizări în urma declarațiilor ministrului de finanțe, Eugen Orlando Teodorovici, referitoare la rectificarea bugetară
07 August 2018

Administrația Prezidențială face următoarele precizări în urma declarațiilor ministrului de finanțe, Eugen Orlando Teodorovici, referitoare la rectificarea bugetară:

1. La data de 7 august 2018, Administrația Prezidențială are înregistrate în aplicația FOREXEBUG, operată de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), angajamente legale în sumă totală de 45,988 milioane lei.

2. Angajarea sumelor pentru deplasări externe se realizează în momentul semnării contractelor aferente, nu înainte. În lipsa creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăților, Administrația Prezidențială nu va putea achita integral viitoare obligații contractuale, nici pentru deplasări externe, nici pentru alte angajamente.

3. Referitor la cheltuielile de capital, Administrația Prezidențială are contracte în derulare, cu termene de achitare în semestrul al doilea din anul 2018. Contractele vizează lucrări de reparații aflate în execuție sau planificate pentru a fi realizate în semestrul II al anului 2018 în spațiile oficiale ale Complexului „Palat Cotroceni”, sediul Administrației Prezidențiale, pentru buna desfășurare a activităților organizate de instituție în anii 2018 și 2019, respectiv Summitul „Inițiativei celor 3 Mări” (17-18 septembrie 2018) și alte evenimente găzduite în anul 2019 cu ocazia exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

4. În lipsa creditelor bugetare necesare pentru plata contractelor încheiate pentru cheltuieli de capital, Administrația Prezidențială nu va putea achita prestațiile și produsele care reprezintă obligații contractuale.

5. Administrația Prezidențială a adus la cunoștință Ministerului Finanțelor Publice și Guvernului situația gravă în care s-ar putea ajunge dacă vor fi efectuate reducerile masive de buget. În ceea ce privește lipsa comunicării între Administrația Prezidențială și MFP, invocată de ministrul finanțelor, precizăm faptul că în urma discuției telefonice pe care Președintele României a avut-o vineri, 3 august a.c., cu prim-ministrul, doamna Viorica Dăncilă l-a mandatat pe consilierul de stat Darius Vâlcov să poarte discuții cu reprezentanții Administrației Prezidențiale pe tema rectificării bugetare. Aceste discuții au avut loc încă de vineri și au fost urmate de o adresă oficială transmisă de către Administrația Prezidențială reprezentantului Guvernului. O nouă adresă a fost astăzi expediată și Ministerului Finanțelor Publice.”

Teodorovici minte. Dar asta este cam de multișor poveste. Minte și urăște. Iar PSD a luat banii și i-a dat pomenilor bugetare, inclusiv peste 115 milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului, acolo unde și Gabriela Firea a băgat 13 milioane de leu suplimentari din bugetul Capitalei, noi pomeni sociale, toate ca pregătire pentru anul electoral 2019. Jaf din banii publici cum numai PSD știe să facă.

O lume ... ca la balamuc. Trebuie să o înțelegem pentru a nu fi surprinși.

Am trecut încet, poate nu destul de încet, peste știrile externe de la Agerpres și Mediafax. Nu mă uit la ziare. Nu am ce vedea.

Lumea se zvârcolește, pur și simplu.

Aici, în Europa, suntem dezbinați. Ideea de uniune a Europei are mari probleme. Faptele au contrazis vorbele, tratatele, declarațiile de bune intenții.

Politica unor state pune UE în dificultate. Germania, Franța, Austria, Suedia, Italia, Grecia și alte state au sărit peste cal, vorba aia. Europa comunitară s-a împărțit pe tabere. Inițial, o tabără a fost agresiv pro-migrație iar alta ostilă, acum am ajuns la o moderare a tonului pro-migranție și la o accentuare a tonului anti-migrație. Ba, chiar mai mult, statele care se fac vinovate de imigrația excesivă încearcă să arunce vina pe statele care au permis invadarea Europei. Uită Germania, Austria și alte state că ele au fost inițiatorii și promotorii marii migrații a anului 2015. Acum dau vina pe greci și italieni, pe spanioli sau pe mai știu eu cine.

Numărul imigranților din Europa a depășit un milion. Vorbesc doar despre imigranții care au forțat intrarea în Uniunea Europeană. Nu în toată Uniunea, ci doar în unele state. Statele care i-au chemat. Nu vorbesc despre migrația „normală”, din fiecare stat în parte. Nu vorbesc despre migrația acceptată ci de cea impusă. În România sunt peste 3500 de sirieni refugiați. Majoritatea sunt membri ai unor familii mixte cu români. Sunt și irakieni, afganistanezi, iranieni, libanezi etc. Nu despre aceștia este vorba.

Președintele Cehiei consideră că actuala imigrație este „o invazie organizată” (aici). Îi îndeamnă pe tinerii imigranți să pună mâna pe arme și să își apere țara. În cultura europeană, oamenii își apără țara. În cultura populațiilor din zona arabă se pare că oamenii preferă fuga. Cehia se opune cotelor de repartiție a imigranților pe fiecare stat membru al UE. Sunt de acord cu o astfel de poziție. Mai mult, consider că cei care i-au chemat sau le susține migrația să le ofere asistența necesară. Germania, Austria, Suedia etc.

Ministrul de externe al Germaniei susține că Europa trebuie să își recapete controlul la frontiere (aici). Este enervant. După ce a promovat o politică de „invitare a migranților” acum întoarce. Politica Germaniei în materia imigranților a provocat multe distrugeri și un consum anormal de resurse altor țări. Germania poate face ce vrea ea cu banii ei, dacă îi dă imigranților este treaba ei dar de ce a trebuit ca alte state să își consume resursele cu „vizita” imigranților ? Acum germanii au aflat că o parte dintre imigranți nu sunt ce au declarat. Au constatat că pașapoartele lor sunt false. Ba, chiar mai rău, tipul de pașapoarte prezentate de unii dintre imigranți a fost descoperit la autorii atentatelor de la Paris. Curvăsăria în politică se plătește. Un sondaj efectuat în Germania arată o schimbare a percepției germanilor față de politica statului față de imigranți (aici).

Mai zilele trecute, Estonia a comunicat că nici un imigrant din Italia sau Grecia nu a dorit să devină „musafirul” Estoniei. Slovacia refuză categoric primirea imigranților. La fel Cehia. Noua putere de la Varșovia la fel. Polonia refuză să aplice un accept anterior ! Alte state condiționează primirea de acceptul imigranților. Fără acest accept, trimiterea imigrantului într-o țară pe baza repartiției pe cote este considerată un abuz asupra libertății persoanei. Statutul de refugiat se acordă când există o intenție clară a refugiatului de a merge într-o țară vecină țării din care provine. În cazul majorității refugiaților este vorba despre Turcia. Unii s-au dus în Liban, alții în Iordania. Trecerea din aceste țări în altă țară este considerată un act excepțional, un act care presupune acordul țării unde va ajunge. Ei bine, în contra prevederilor dreptului internațional în vigoare, Germania și alte state încearcă să impună ca regulă starea excepțională. Un mare pericol pentru mai toate statele lumii. În mod normal, refugiații din Turcia sau Liban ori din altă țară de margine a Siriei sau Irakului care trec în altă țară nu ar mai trebui considerați refugiați ci imigranți economic. În România sau în alte țări sunt refugiați pentru că au fost luați din zona de refugiere (din Liban și direct din Siria) cu acceptul statului român sau a statului de destinație. Nu au călătorit prin alte țări așa cum este cazul a peste un milion de imigranți declarați pompos de germani ca fiind refugiați.

În Bosnia, alături de noi, islamiștii au plănuit un carnagiu la Sarajevo la sfârșit de an (aici). În Bosnia confesiunea islamică o are 40% din populație. Justiția din Bosnia este în alertă.

Liderul SI a ieșit și el la interval îndemnând la violență în Arabia Saudită și promite acte de violență în Israel (aici). SI pierde teren în Irak, armata irakiană este în ofensivă, pierde teren în fața kurzilor din Irak, pierde teren în fața armatei siriene ajutată de Rusia. Are pierderi (așa raportează mai toate forțele internaționale implicate) importante. Nu doar în oameni și armament ci și în resursele financiare și de hidrocarburi. Pierde rafinării, pierde mijloacele de transport ale petrolului care le-a asigurat finanțarea până acum, pierde conexiunile mafiote care l-au susținut (atacate la rândul lor de coalițiile internaționale). Normal, vor urma atentatele în statele care susțin forțele internaționale dacă acele țări comit greșeli de politică internă. Și au comis. Probabil că mulți militanți ai SI sunt deja în Europa. Unii sunt chiar europenii care au luptat alături de SI și au ajuns acasă, fără a fi „sesizați” de organele de ordine, alții sunt „refugiați” sau simpli imigranți economici.

Ca să fie tabloul cât mai complet, NATO invită Muntenegru să i se alăture. Muntenegru spune „da”. Rusia protestează. Acum protestează și Serbia (aici), aliatul Rusiei din regiune cel mai fidel. Alături, în Bulgaria, un politician al etniei turce, membru al Parlamentului bulgar este „sancționat” de liderii partidului că a făcut o declarație politică de susținere a Turciei și NATO în detrimentul Rusiei. Dubios !

China adoptă, pentru prima dată, o lege împotriva terorismului. Unii au spus că guvernul are prea multe atribuții și competențe astfel că sunt în pericol drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Legislativul chinez a punctat în motivare existența și acțiunile SI, atentatele comise de acesta pe plan internațional, acțiuni islamist-teroriste de pe teritoriul Chinei. Având în vedere că și Rusia a luat niște măsuri de excepție, constituirea unor organisme anti-teroriste în zonele litorale dar și în localitățile mai mari aflate în zona de securitate vom avea un an 2016 foarte, foarte încărcat.

Bașca alte probleme ... curente. UE a extins perioada de sancțiuni la adresa Rusiei. Italia nu le mai vrea, îi afectează economia. Italia nu are treabă cu problemele Ucrainei și încălcarea de către Rusia a tuturor tratatelor de până acum. Alături de Italia mai sunt Grecia, Ungaria și chiar o parte semnificativă dintre politicienii germani - în special ultra-naționaliștii și social-democrații. Partidele naționaliste au crescut în notorietate. Au o mai mare vizibilitate în Franța, Spania, Italia, Grecia etc. Toate sunt „aliate” ale Rusiei ! Mare lucru dacă nu vom avea surprize majore în 2016. Mare lucru dacă nu vom avea iar de ales. Nu poți fi membru al UE alături de state care sprijină Rusia în campania acesteia de reîmpărțire a lumii (Serbia care vrea să devină membru UE, deschizând deja două capitole de aderare, dar și alte state care devin din ce în ce mai hotărâte să sprijine Rusia chiar împotriva altor state membre ale UE). Va veni o zi a deciziilor. Fie UE se reorganizează fie renunță la identitate.