Uite o veste bună de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Punerea la punct, pe acțiuni concrete și măsuri prioritare a Strategiei naționale pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice.
La așa ceva s-a lucrat intens la nivelul PNL, în comisia specializată dar și cu participarea (ocazională) a organizațiilor de seniori (astăzi cu denumirea OPV3 !).
Față de ce am discutat noi și față de ce voi pune mai jos, există diferențe de abordare a problemelor, problema persoanelor vârstnice este tratată mai amplu în documentul ministerului față de abordarea din discuțiile noastre. Cumva, mie îmi produce satisfacție ce am citit. Regăsesc cam toate aspectele pe care le am în vedere privind persoanele vârstnice iar unii colegi vor fi chiar mulțumiți după ce fie vor citi ei Strategia fie vor cere lămuriri asupra prevederilor ei și termenele de realizare. Poate părea curios, dar persoanele vârstnice urmăresc și termenele de realizare chiar dacă sunt conștiente că vârsta înaintată nu ar „justifica” o astfel de abordare. Va pare curios acest aspect pentru cei care fie nu au copii fie sunt individualiști exagerați. Diferența de vârstă între un părinte și copiii săi este, în general, între 20-25 de ani. O persoană în vârstă de 70 de ani, activă politic, se gândește la copiii săi care au deja între 45-50 de ani și urmează ca peste puțin timp să ajungă la vârsta la care această strategie pe pune la dispoziție opțiuni pentru a continua viața activă. Cel puțin la PNL există această preocupare la nivelul persoanelor în vârstă. Să pregătim terenul pentru cei care vin după noi pentru ca ei să continue să fie utili societății și după vârsta de pensionare. Activi fiind, la rândul lor să aducă ceva în plus pentru viitorul la bătrânețe al copiilor lor, nepoții noștri !
Strategia națională pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstniceMinisterul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice16.11.2016Comunicat de presă Guvernul a stabilit acțiunile concrete și măsurile prioritare privind implementarea Strategiei naționale pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice
Guvernul a aprobat astăzi Planul operațional 2016-2020 vizând implementarea Strategiei naționale până în 2020 pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice, care înlocuiește Planul strategic de acțiuni pentru implementarea strategiei menționate pentru perioada 2015-2020. De asemenea, strategia a fost completată cu o anexă suplimentară care detaliază mecanismul de monitorizare și evaluare a implementării Strategiei naționale și a Planului operațional pentru perioada 2016-2020.
Planul operațional menține toate obiectivele generale, obiectivele specifice și direcțiile de acțiune prevăzute în Planul strategic de acțiuni, însă într-o formă mult mai elaborată și cu precizarea măsurilor specifice, a rezultatelor, indicatorilor de rezultat, a instituțiilor responsabile, surselor de finanțare și a termenelor vizate. Aceste acțiuni sunt corelate cu măsurile incluse în Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei lansat de Guvern. Este prevăzută, de asemenea, modificarea legislației din domeniile asistenței sociale, ocupării forței de muncă, pensiilor și asigurărilor sociale și sănătății, astfel încât să poată fi îndeplinite obiectivele strategiei naționale, și anume, asigurarea condițiilor pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă, creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă la vârste mai înaintate, creșterea participării sociale active și demne a persoanelor vârstnice, scăderea dependenței persoanelor vârstnice și îmbunătățirea serviciilor de îngrijire de lungă durată.
Concret, în materie de creștere a calității vieții persoanelor vârstnice și protecție socială, Guvernul își propune instituirea unui program de sprijin pentru populația vârstnică lipsită de venituri, în special din mediul rural, crearea unui sistem informatic integrat cu indicatori statistici privind persoanele cu risc ridicat de pensionare anticipată sau cu stagiu incomplet de cotizare, precum și introducerea consilierii pre-pensionare oferită prin compartimente înființate în cadrul Casei Naționale de Pensii Publice și al structurilor teritoriale. Planul operațional prevede o serie de măsuri și pentru facilitarea accesului populației vârstnice la programele de sănătate publică, creșterea numărului de medici rezidenți specializați în geriatrie și recrutarea acestora în sistemul public de sănătate, promovarea unui stil de viață sănătos, stimularea incluziunii sociale a persoanelor vârstnice și creșterea accesului lor la servicii de bază în comunitate, în acest sens fiind vizată inclusiv facilitarea mobilității personale prin adaptarea infrastructurilor de transport în comun și la nevoile persoanelor care suferă de limitări funcționale. Sunt avute în vedere și persoanele vârstnice care se confruntă cu cel mai mare risc de singurătate, excluziune socială și/sau depresie și facilitarea accesului acestora la servicii, crearea unui sistem unificat de îngrijire de lungă durată (ÎLD) cu accent pe zonele rurale și izolate și comunitățile marginalizate, prevenirea și pedepsirea abuzurilor asupra persoanelor vârstnice, dar și o informare mai bună privind accesul la consiliere și la serviciile sociale disponibile. În acest scop, este prevăzută înființarea până în 2020 a cel puțin 20 de linii telefonice de urgență funcționale 24 de ore din 24.
Nu în ultimul rând, actul normativ prevede elaborarea unor politici și programe la nivel de județe în domeniul îmbătrânirii active, prin care persoanele din această categorie de vârstă să fie implicate în activități culturale, sociale și sportive.
Executivul are în vedere creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă la vârste mai înaintate, integrarea programelor de voluntariat în politicile de resurse umane din instituțiile publice și dezvoltarea a cel puțin 3 programe naționale de atragere a voluntarilor persoane publice în instituțiile publice, stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor vârstnice, furnizarea de servicii de consiliere și orientare profesională sau mediere și organizarea de programe de formare profesională pentru această categorie de persoane (minimum 42 de programe de formare/an, cel puțin 1 pe județ). Astfel, Guvernul preconizează ca până în 2020, minimum 20% din totalul voluntarilor angrenați în programele și proiectele implementate în instituțiile publice să fie din categoria persoanelor vârstnice. De asemenea, ca măsură de stimulare a întreprinderilor sociale de a angaja persoane vârstnice, actul normativ prevede subvenționarea a 10% din salariul lunar, pe o perioadă de 1 an (raportat la câștigul salarial mediu brut pe economie în 2015, potrivit INS).
De menționat că prin acest act normativ este prevăzută realizarea unui studiu care să evidențieze oportunitatea adoptării de către România și a colectării de date la nivel local în vederea calculării indicelui Îmbătrânirii Active (Active Aging Index) elaborat în 2012 la nivel european în contextul Anului European al Îmbătrânirii Active și Solidarității între Generații.
Pentru implementarea măsurilor prevăzute cheltuielile vor fi distribuite conform cheltuielilor calculate aferente bugetului alocat Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum și cu încadrarea în bugetele alocate celorlalte ministere și instituții ale administrației publice centrale și locale cu atribuții în implementarea respectivelor măsuri. Sumele ce vor depăși bugetarea alocată vor putea fi accesate prin fondurile europene aferente perioadei de programare 2014-2020, pentru proiectele eligibile în cadrul Programelor Operaționale ale României aprobate de către Comisia Europeană. Pentru asigurarea de resurse financiare, umane și materiale suficiente pentru dezvoltarea sistemului de îngrijire de lungă durată (ÎLD), va fi instituit un mecanism pentru alocare echitabilă a transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale, pe baza numărului de locuitori cu vârsta de peste 65 de ani dintr-un județ/localitate.
Serviciul Comunicare şi Mass-Media
