Ionel Dancă răspunde lui Varujan Vosganian

Să lămurim o treabă. Cred eu că este foarte importantă. Cine este și ce vrea Varujan Vosganian. Pentru că astfel putem înțelege mai ușor disperarea cu care „tovarășul” lui Tăriceanu se bagă în vorbă imediat ce trebuie atacat PNL.

Vosganian și Tăriceanu au fost parteneri la tâlhăria cu gazele plătite de populație pentru ca Nicolae să devină mai bogat. Vosganian îi solicita lui Tăriceanu să aprobe ca Nicolae să „cumpere” gazele la prețul de producție, mult sub valoarea pieței. Diferența s-a plătit de toți românii. Doar nu era să intre în faliment compania națională!

Vosganian a scăpat de două ori de începerea urmăririi penale pentru că a fost protejat de către „coledzii” senatori. Vă mai amintiți sticluța cu mir și crucile largi făcute în baca lui de senator în timp ce „coledzii” votau?

Atacurile PNL la adresa puterii oarbe a PSD-ALDE îi pun în pericol siguranța personală. O altă majoritate în Parlament poate aproba începerea urmăririi penale asupra lui Vosganian la cererea procurorilor! Aici este marea durere a lui Vosganian.

Această moțiune de cenzură ar putea conține riscul major de formare, temporară chiar, a altei majorități parlamentare. Înspăimântat de posibilitatea ca moțiunea să treacă și să urmeze, în lanț, alte modificări la nivelul puterii în PSD astfel încât susținerea parlamentară a senatorilor cu probleme penale să dispară, Vosganian face din alb negru și din negru alb, doar-doar va păstra actuala stare de lucruri.

Referitor la moțiunea PNL, Vosganian a declarat:

„Am lecturat cuprinsul acestei moţiuni de cenzură. Titlul mi se pare ridicol. Vine dintr-o recuzită nazistă. Eu i-am rugat de mai multe ori pe colegii noştri din Parlament să nu evoce prin sintagmele folosite experienţele cele mai triste ale secolului XX. Vă reamintesc faptul că această asociere între ciumă şi categorii sociale a fost creată pentru a netezi calea legilor rasiale de la Nurnberg, atunci când minoritatea evreiască a fost asemuită cu nişte animale care produc ciumă. A fost o ruşine a secolului XX. Asocierea aceasta dintre categorii sociale, dintre reprezentări politice şi o molimă de acest fel nu face decât să ne aducă aminte de acea recuzită de natură nazistă şi rasială”

Citiți și vă cruciți. A luat-o rău pe arătură.

Răspunsul lui Ionel Dancă, purtătorul de cuvânt al PNL este inteligent.

„Varujan Vosganian se face că nu înţelege titlul moţiunii de cenzură iniţiată de PNL: "PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă", insinuând nişte asocieri naziste şi rasiale pe care doar dânsul le vede. Vreau să-i explic domnului Vosganian să caute motive ceva mai serioase pentru care nu doreşte cu votul său din Parlament să oprească haosul din economie şi atacul la Justiţie declanşat de guvernarea PSDragnea. Dl Vosganian se face că nu înţelege că titlul motiunii PNL este o parafrază a unui proverb popular românesc "Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă." Poate pentru Varujan Vosganian, PSDragnea e mumă însă pentru mulţi români PSD e ciumă, ciuma rosie”

Reducând motivele pentru care Vosganian a ieșit în față cu atacul la PNL, ajung la frica de urmărirea penală. Știu, oricine poate spune că speculez pe tema „drobului de sare”. Normal că o fac. În cazul persoanelor care stau cu spaima în suflet că vor fi luați de procurori dacă nu mai intră în Parlament sau nu mai sunt apărați de colegii din Parlament teoria „drobului de sare” este perfect valabilă.

Citiți aici informația întreagă. Rău a ajuns Vosganian. Un caraghios. Penibil în comportamentul pe care îl are de fugar căutat de brațul lung al legii. Se vrea un fel de Jean Valjean de Dâmbovița? Ne trebuie un autor pentru „Mizerabilii dâmbovițeni”. Un Victor Hugo al secolului XXI. Ar avea suficient material pentru un roman demn de un premiu Nobel. Avem destui „mizerabili” !

Jean Valjean - Les Miserables

Pervers, Varujan Vosganian. Poate fi și alt adjectiv

Pervers om. Un altul care vorbește ca să se afle'n treabă.

Are o declarație preluată de Agerpres.

Politic, poate spune orice tâmpenie. Este apărat de Constituție. Pot lua această declarație a lui ca o tâmpenie a unui parlamentar. Dar, pentru că este de-a dreapta lui Tăriceanu (sau la stânga), nu pot trece peste enormitatea spusă.

„MCV pare a fi o poveste fără sfârșit, în care în permanență se dau aprecieri, dar se manifestă rezerve și am sentimentul că MCV este utilizat pentru a ține România într-o stare ingrată în contextul UE. Iar un posibil argument că această poziție a Comisiei Europene ar putea să influențeze mersul în Parlament al legilor Justiției mie mi se pare că ar fi o forțare. Noi nu ne lăsăm influențați de aceste declarații pentru că, cel puțin în ce mă privește și în ce privește ALDE, independența sistemului judiciar este una și reforma sistemului judiciar este alta, ce lasă impresia că orice tentativă de a schimba ceva în domeniul judiciar, chiar și de modificare a articolelor declarate neconstituționale, ar fi o afectare a independenței Justiției, lucru care este neadevărat. Justiția are nevoie de o reformă și de o ameliorare așa cum au nevoie toate celelalte domenii ale vieții sociale din România. De aceea putem discuta sigur despre MCV, dar în niciun caz punându-l în corelație cu demersul parlamentar de reformă a Justiției”

Măi „Nobelule” ! Tu îți dai seama ce vorbești?

Reforma sistemului judiciar trebuie să aibă ca rezultat independența sistemului judiciar! Nu vorbim despre două probleme. Vorbim despre o acțiune și unul dintre rezultatele ei. Asta este una la mână.

A doua problemă „expertule” se referă la reforma sistemului judiciar în sine. Vorbim despre o reformă în interiorul celei de a treia puteri a statului. Nu vorbim despre o reformă într-o agenție guvernamentală sau o agenție subordonată Parlamentului! Vorbim despre a treia putere a statului. Iar aici, reforma aparține, și la nivel de competență de soluționare și la nivel de expertiză, sistemului Justiției și nu altor puteri ale statului!

Suntem în fața celei mai mari gogomănii politice. Parlamentul și Guvernul (o parte importantă a executivului) fac reformă „cu forța” în cea de a treia puteri a statului! Ce faceți voi, aldeistule Vosganian, este o treabă făcută cu picioarele, o bătaie de joc față de statul de drept. Nu este nici în măsură și nici competent să participi activ la reforma Justiției. Nu ai nici cunoștințele necesare, nu ai nici calitatea necesară. Trebuie, formal, să fii de acord cu ceea ce propun membrii de frunte ai Justiției.

Reforma sistemului judiciar, într-un stat în care dreptul este respectat, aparține sistemului însuși. Pentru că el este cel care simte când are nevoie de reformă, el știe ce reformă trebuie realizată, el știe cât și cum să reformeze. Pentru că este vorba despre existența lui.

Ce vedem noi. Sistemul judiciar este revoltat de ideile năstrușnice promovate de tot felul de neica nimeni care s-au trezit mari specialiști. Iar voi ați răspuns membrilor sistemului cu sictir. Pentru că voi aveți în căpățâni doar „principiul supremației și suveranității Parlamentului”, fără a pricepe ce conținut are, de fapt acest principiu.

Corectarea unor legi penale sau civile este de competența voastră. A celor două Camere ale Parlamentului. Dar, atenție „expertule”, normele penale sau civile declarate ca fiind neconstituționale nu privesc funcționarea sistemului judiciar (cum lași cu larghețe a se înțelege). Aici, cu adevărat, vorbim despre lucruri diferite. Corectarea normelor din legile declarate ca fiind defecte de către CCR este obligația voastră, pentru că voi sunteți cei care le-ați emis! Voi ați gândit prost, sau chiar mai rău, iar CCR vă obligă să corectați. Nu are treabă sistemul judiciar cu aceste corecturi. Pentru că, spre știința ta (dacă nu ai această știință), Justiția va judeca și va da soluții după cum sunt legile. dacă legile sunt proaste (cum le dați voi mai mereu!), judecata și soluția justiției va fi proastă pentru una din părțile aflate în proces.

Parlamentul ăsta este plin de „experți”. Te apucă scârba!

Dosarul ROMGAZ a ajuns la primul termen în Camera preliminară cu un „posibil autor” absent, protejat de Parlament

Gaze ieftine pentru Nicolae ! Dosarul ROMGAZ este unul special. Un furt din buzunarul cetățenilor, decis de stat, pentru bunăstarea lui Ioan Nicolae. Gargara cu pioneze a lui Ioan Nicolae rămâne doar o îngrămădire de cuvinte pentru a face impresie. Realitatea este că s-a comis un jaf.

Agerpres. Aici este declarația pentru „impresie artistică” a lui Ioan Nicolae.

Agerpres. Aici este informația pentru momentul procesului penal. Primul termen în Camera preliminară. Se verifică dacă dosarul poate merge la judecata pe fond.

Lista celor trimiși în judecată este „incompletă”:

• Ioan Nicolae - fost acționar majoritar și președinte al SC Interagro SA București
• Marin Mirea - fost administrator al SC Interagro SA și consilier pe probleme energetice al lui Niculae
• Alpar Kramer - director comercial/marketing în cadrul Romgaz
• Dan-Victor Alesandru - fost secretar de stat în Ministerul Economiei în cursul anului 2005 și ulterior reprezentant de facto al SC Interagro SA
• Viorel Pleașcă - secretar de stat din cadrul Ministerului Economiei în perioada 2007 — decembrie 2008
• Ioana Apan - funcționară în cadrul Ministerului Economiei și membru în cadrul AGA respectiv președinte CA Romgaz SA
• Adriean Videanu - fost ministru al economiei (decembrie 2008 — octombrie 2010)
• etc.

Acolo la „etc.” ar trebui să fie și Varujan Vosganian, ministru al economiei care acoperă perioada „afacerii” în perioada de dinaintea lui Videanu și a guvernului Boc ! Dar nu este. Nu este pentru că în Parlamentul României s-au opus cererii Ministerului Public/DNA pentru începerea urmăririi penale a lui Vosganian onorabilii parlamentari mândri că sunt români. Varujan Vosganian stă și acum „liniștit”. Majoritatea parlamentară actuală are o reputație deosebită când este vorba să împiedice Justiția să își îndeplinească atributele constituționale !

Adriean Videanu nu a avut șansa lui Vosganian. Nu a mai intrat în Parlament. Se pare că nici nu a candidat. Procurorii s-au adresat președintelui Klaus Iohannis care a îndeplinit procedura constituțională pentru a permite Justiției să facă dreptate.

Dacă ne uităm la lista persoanelor trimise în judecată vom observa că Dan-Victor Alesandru a fost secretar de stat în Ministerul Economiei în 2005 (ulterior a fost reprezentant de facto al Interagro), Viorel Pleașcă a fost secretar de stat în Ministerul Economiei în perioada 2007-2008, Ioana Apan a fost funcționară în Ministerul Economiei și membru în cadrul AGA respectiv președinte al CA Romgaz SA. Celor trei le lipsește „ministrul”. Protejat de Parlament - Varujan Vosganian !

Nu fac o săritură fără rost când mă voi referi la acțiunea lui Călin Anton Popescu Tăriceanu, președintele Senatului României, pe atunci, în 2005 - 2008, prim-ministru al Guvernului României, care a sesizat CCR în cazul dosarului „Belina”. În cererea lui, CAP Tăriceanu cere CCR să constate că DNA verifică „legalitatea emiterii unor acte normative” ! Ei bine, Tăriceanu și Vosganian sunt disperați să obțină de la CCR o decizie prin care procurorii nu mai pot urmări penal miniștrii și funcționarii statului care participă la  emiterea actelor normative. Indiferent câte daune produc aceste acte normative societății. O astfel de decizie ar face „curățenie” în dosarul ROMGAZ ! Acesta ar fi clasat, dacă nu există alte fapte reținute de procurori în sarcina celor trimiși în judecată !

Nu de Belina și Dragnea îi arde lui Tăriceanu ! Lui îi bâțâie fundul din cauza ROMGAZ. Nu este exclus să mai fie ceva pe la mijloc de care noi încă nu știm.

Halucinantul Varujan Vosganian

„Faptele care sunt puse în sarcina doamnei Rovana Plumb sunt exclusiv decizii de natură politică şi ele nu au niciun fel de dimensiune penală, nu pot fi calificate ca infracţiuni şi, în consecinţă, nu pot constitui un temei pentru o cercetare penală. Colegii mei vor vota după propria conştiinţă, dar la mine, inutil să vă mai spun, după această pledoarie, cum voi vota, adică împotriva declanşării unei cercetări penale”

Corb la corb nu-și scoate ochii ! Aceasta este interpretarea corectă a demersului lui Vosganian de la tribuna Parlamentului înainte de votul pentru cererea procurorilor de începere a urmăririi penale „in personam” pentru Rovana Plumb.

Nu Varujane, nu tu, parlamentarul, ai competența să stabilești dacă o faptă comisă de un ministru este de natură politică sau penală. Gargara ta cu pioneze este o agresiune clară la Constituție. Mai citește Constituția. Singurii investiți cu atributul de a apăra interesele generale ale societății sunt procurorii din Ministerul Public iar judecătorii care compun instanțele de judecată sunt singurii care au dreptul să stabilească dacă există sau nu vinovăție. Declarația ta este un atentat la independența justiției. Elimini justiția din procesul democratic. Împiedici, prin cele ce afirmi, prin atragerea altora de partea ta, prin votul tău exercitarea puterii de către a treia putere a statului, puterea judecătorească. Tu, cel mult, pot să te opui unei cereri a procurorilor dacă parlamentarul care este și ministru sau fost ministru este acuzat pentru votul dat în Parlament. Sau pentru o declarație politică. Dar în nici un caz nu ai dreptul să judeci aspectul penal al unui act administrativ ! Indiferent dacă este interpretat ca măsură politică, oportunitate politică sau cum vrei tu să îi spui.

Și încă ceva, Vosganiene. Deciziile politice pot fi considerate infracțiuni dacă au ca urmare încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, dacă au ca urmare pagube aduse avuției naționale, dacă au ca urmare proasta administrare a societății, dacă au ca urmare îmbogățirea fără just temei sau dacă sunt fapte de corupție sau asimilate faptelor de corupție. Nicăieri în lege nu există o exonerare de răspunderea juridică (că este penală, civilă sau administrativă) decizia politică !

El, Varujan Vosganian, este în situația celui care a comis o faptă de natură penală ca ministru, când a pus cetățenii țării să plătească diferența de preț a gazelor consumate de fabricile chimice ale lui Ion Nicolae sporind astfel averea acestuia de 10 ori (de la 100 mil euro la 1 mld de euro !), bașca a dus în în afara granițelor, la cumpărătorii străini a produselor chimice subvenționate din buzunarul cetățenilor, o mare parte din banii care ar fi trebuit să devină o resursă a bugetului de stat. O stenogramă de pe timpul guvernării Tăriceanu a consemnat remarca acestuia că prin ce propune Vosganian este subvenționat practic PIB-ul altor state ! Vosganian a declarat că „astfel” sunt protejate vreo 6.000 de locuri de muncă ! Atât de protejate au fost că Nicolae a închis fabricile când nu a mai obținut profitul dorit.

Varujan Vosganian se ascunde de răspunderea penală în Parlament. PNL i-a cerut să părăsească partidul. A fost dat afară. S-a dus la ALDE și a obținut un nou mandat de parlamentar. Iar ALDE, care are mai mulți astfel de parlamentari cu probleme penale dar și membri cu mai puțină vizibilitate, s-a aliat cu PSD pentru că doar PSD are practica politică de a se opune Justiției când aceasta cere ca cei care au comis fapte penale să se prezinte în fața instanțelor de judecată pentru a le stabili vinovăția și pedeapsa sau pentru a fi achitați.

Se vorbește mult despre persoanele cu probleme penale din Parlament care faultează democrația constituțională. Din nefericire, în Parlament sunt și persoane ca acest Varujan Vosganian care reprezintă intelectualitatea dar care are un comportament cu nimic diferit de al infractorilor. Poate va cere un „Premiu Nobel” și pentru „creația infracțională parlamentară”, nu doar pentru cărțile scrise.

Vosganian și evaziunea fiscală a oului din gospodărie

Varujan Vosganian, de la ALDE, colț cu PSD (după cum bine remarcă o jurnalistă), a făcut o analiză economică profundă și a tras concluzia că PIB-ul României ar fi cu 20% mai mare dacă ar fi contabilizată activitatea economică din „fermele de familie”.

Hodoronc-tronc!

Toate gospodăriile, mai mari sau mai mici, alea cu casă la curte, unde cotcodăcește câte găină devine „fermă”! Pentru că în profunzimea analizei vosganianului, oul mâncat de membrii familiei, luat de sub găină, produce „o daună” la bugetul de stat de 50 de bani! Mai grav, roșiile din grădină transformate în bulion sunt, la rândul lor (roșiile sau bulionul din borcane pentru consumul propriu al familiei?), evazioniste. Atacă grav bugetul statului. Pentru că eu sunt mai darnic (cum îmi spuneau colegii pe vremuri, am limbariță) merg și la ceapă, la usturoi, la castraveți (ohohooo!), dovlecei, ardei, fasole verde și fasole uscată, nu mai spun de porumb și ce o mai pune gospodarul pe acolo. După mintea vosganianului toate sunt produse evazioniste, evazionistul principal fiind „șăful sau șefa” familiei, cea care nu are „condicuța contabilă de fermă” cu care să meargă la fisc și să declare voluntar și pe propria răspundere că are de dat statului atâta impozit și atâtea taxe pe ce a mâncat (și ...).

Și da, trebuie avută în vedere găina care ajunge la supă sau la tocăniță, porcul care asigură carnea sau vițelul, iepurele sau gâsca ... lista este lungă.

Nu am putut să evit o lectură făcută cu mult timp în urmă. Dacă voi greși, îmi cer anticipat scuze (na, folosesc corect timpul).

Într-o lectură mai așa, de plictiseală, am dat despre sensul sintagmei „avuția poporului” în accepțiunea lui Vladimir Ilici Lenin. Cei mai în vârstă au auzit de el, cei mai tineri au Google la dispoziție. Întrebat ce înseamnă, Lenin a spus: „contabilitate, contabilitate, contabilitate”. Ideea economică a lui Varujan Vosganian m-am dus la Lenin! Acum, după ce am citit reacțiile „cetățenilor” pe Facebook, constat că am făcut bine asocierea. Pentru că îndemnul ideologic al lui Lenin a fost aplicat în România imediat după WW2 cu multă „acuratețe”. Atât de curată a fost aplicarea încât unii gospodari și-au pierdut agoniseala de o viața, și-au pierdut libertatea fiind catalogați „chiaburi” iar cei mai „încăpățânați” și-au pierdut și viața pentru ca Partidul Muncitorilor din România să „formeze avuția poporului”. Mai pe șleau, săracii au luat pentru propria îndestulare averea celor înstăriți, la țară, iar politicienii comuniști și-au însușit averile burghezilor. Cu tot cu case, în care s-au mutat!

Cât privește exemplele lui Vosganian, din Danemarca și Franța pot spune cu cugetul împăcat că sunt total aiurea. În diferite emisiuni Tv, cele străine, desigur (nu Antena 3, România Tv, Realitatea Tv, B1Tv etc.), țăranii din Franța, Spania, Italia se laudă cu producția familială unde pentru familie se pun deoparte toate preparatele gospodărești iar dacă le iese ceva în plus duc la piață. În Germania, am văzut și gustat preparate gospodărești care nu sunt luate în calcul la bugetul de stat al Germaniei. Minți, Vosganiane ! Una este realizarea unui serviciu public sau privat de colectare a produselor pe care gospodăriile îl au în plus și alta este asigurarea de către o gospodărie a necesarului propriu pentru consum. Apropo, vezi Vosganiane că și în foarte liberala Anglie gospodăriile care au capacitatea își asigură subzistența fără a plăti dări la stat!

Cu Vosganian în vervă, cu Tăriceanu în derivă, ALDE a ajuns să promoveze socialismul leninist! Nu degeaba bine a observat jurnalista: ALDE, colț cu PSD!

Suntem de acord ca lupta anticorupție să continue ... noaptea minții !

Când noaptea minții se așterne peste parlamentari, primii care se remarcă sunt cei de la ALDE.

Agerpres. Vosganian (ALDE): Suntem de acord ca lupta împotriva corupției să continue, dar să consacre respectarea drepturilor omului

Să lămurim o problemă de la început. Intervenția lui Vosganian este o agresiune asupra sistemului de justiție, evidentă prin modul în care a abordat problema. Și da, în oricare sistem judiciar au fost erori. Orice sistem dă erori, nu este și nu poate fi perfect. Factorul uman este însă, în majoritatea cazurilor, cel care generează imperfecțiunile. Nu sistemul !

Sistemul judiciar funcționează doar în limitele legii. Nu are cum altfel. Sancțiunile legale pentru momentele de funcționare cu nerespectarea legii duc la anularea dosarelor procurorilor, la anularea deciziilor judecătorilor, persoanele vinovate fiind eliminate din sistem.

Formularea lui Vosganian are o încărcătură deosebită. El este unul dintre foștii guvernanți urmărit pentru emiterea unei ordonanțe prin care cetățenii țării au fost obligați să acopere financiar - prețul mai mare la gaze -, procesul de fabricație al uzinelor chimice deținute de Ion Nicolae care vindea în țară 30% din producție și afară 70% din producție, cu practicarea unui preț mai mic față de concurență, exportând astfel valuta țării (o făcea cadou cumpărătorilor străini !). Pentru a nu ajunge în fața procurorilor se folosește de protecția Parlamentului. La Senat, sub conducerea lui Tăriceanu, Vosganian a obținut respingerea cererii procurorilor de începere a urmăririi penale ! Acum este în Senat, alături de Tăriceanu și speră la o nouă protecție.

Ce înțelege Vosganian prin „respectarea drepturilor omului”, naiba știe ! Probabil că el înțelege altceva decât ce este scris în Constituție și în legile penale. Probabil că el, la fel ca Tăriceanu, înțelege prin aceasta încetarea urmăririi penale în cauza lui. În mod sigur este așa.

Este insultătoare afirmația lui. Ei, cei de la ALDE, sunt de acord cu continuarea luptei anticorupție dar cu condiție. Iar condiția este foarte, foarte largă. Exemplele date de el nu sunt concludente. Poate că o analiză a fiecărui caz în parte ar reliefa altceva decât induce el. O țară întreagă protestează împotriva încercării PSD și ALDE de a diminua, de a opri lupta împotriva corupției iar el, Vosganian, ne face hatârul să fie de acord cu continuarea acestei lupte. Ei sunt de acord, de parcă ei sunt decidenții soartei unui întreg popor ! Aroganță și imbecilitate !

Corul infamilor și orchestra „ajutătoare”.

Ne tot chinuim să vorbim de valori dar ne bălăcim în mocirlă. O mocirlă în care lipsa de morală este principala condiție a existenței avem deja în viața publică prin câteva specimene care, culmea, cer recunoașterea contemporanilor pentru excelența lor în varii domenii.

Partidul construit de inculpatul Tăriceanu a adunat, conștiincios, tot ce a fost obligat să plece din PNL din motive legate de încălcare a legii și a moralei. Pe lângă alții deveniți între timp „închinători” la icoana tăricenistă sau a altor indivizi cu pretenții de guru politici.

De aici, de la partidul lui Tăriceanu, se duce o campanie furibundă împotriva Președintelui Iohannis. Președintele este în mintea lor vinovatul pentru necazurile pe care le-au suportat. Printre ei, pe lângă perdantul Tăriceanu, este Varujan Vosganian. Un alt perdant deși vrea să lase impresia de „câștigător”.

Vosganian a venit cu o cerere. Fiscul să îl verifice pe Klaus Iohannis asupra veniturilor din urmă, de pe când era profesor dar să fie verificată și soția lui, să se vadă dacă au plătit taxele la stat în urma câștigurilor obținute ca urmare a meditațiilor date. Tăriceanu a susținut în fața presei ideea lui Vosganian. Iar asta înseamnă că ideea a fost clocită la ALDE, Vosganian fiind probabil autorul ei și cel care o va susține în media.

Acțiunea este tardivă juridic, există prescripția extinctivă.

Foarte repede, Cornel Nistorescu, unul dintre jurnaliștii cu mari pretenții la gloria postumă, bagă bățul prin gard.

Alți jurnaliști declară că Nistorescu a scris un pamflet. În Cotidianul, Nistorescu afirmă că ANAF a început verificările la familia Iohannis deplasând o echipă la Sibiu. Apoi, declară senin că

Absenţa taxelor din fişa fiscală a familiei Iohannis pentru sumele încasate din meditaţiile acordate de-a lungul anilor a stîrnit o adevărată panică printre funcţionari. Aceştia nu ştiu cum să comunice presei şi politicienilor că impozitele pentru sumele încasate din meditaţii pur şi simplu nu există.

A lansat bomba, repede-repede alți binevoitori cu pretenții de jurnaliști s-au grăbit să umple paginile publicațiilor în care prestează cu știrea bombă.

La DCNews, un anume Vladimir Neagu preia cu entuziasm „știrea” lui Nistorescu și o dă mai departe iar de aici încolo, în mai toată presa știrea se duce ca vântul și ca gândul.

Capital.ro scrie că în urma controlului ”efectuat la Direcţia Fiscală a Muncipiului Sibiu în fişele fiscale ale lui Klaus Werner Iohannis şi doamnei Carmen Iohannis nu indică pentru perioada 1990-2017 nici o taxă achitată de aceştia pentru un asemenea venit

Chiar dacă jurnalistul face precizarea că „Informațiile nu sunt oficiale, însă.”, el lasă impresia că este vorba despre informații care pot deveni oficiale. Pe undeva, față de alți jurnaliști care consideră articolul lui Nistorescu un pamflet, acest Neagu transmite „știrea” ca informație care urmează a fi verificată !

Normal, au existat reacții. Tot de la DCNews iau informația. Sub semnătura jurnalistei Roxana Covrig, de data asta.

„Potrivit preşedintelui ANAF, domnul Bogdan-Nicolae Stan, la nivelul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Braşov (pe raza căreia se află Administratia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu) nu a avut loc niciun fel de control pe aceasta temă”, precizează ANAF, marţi dimineaţă, într-un comunicat de presă.

Există și o reacție de la Administrația Prezidențială potrivit căreia Președintele Iohannis și-a plătit întotdeauna taxele și impozitele.

Este evident că suntem în fața unei campanii murdare a „victimelor” intransigenței Președintelui Iohannis în fața dorinței disperate a celor cu probleme penale de a pune mâna pe puterea politică. Se pare că PSD și ALDE și-au împărțit „sarcinile”. Infractorul Liviu Dragnea are partea lui de acțiune, legată de Guvern și guvernare (doar este stăpânul pe care Tăriceanu l-a acceptat) iar inculpatul Tăriceanu are ca sarcină „rufele murdare”. Dacă nu sunt „rufe murdare”, cu ajutorul unui Nistorescu, al unui Neagu dar și a altor jurnaliști - mai ales a celor de la Antena 3 și România Tv -, se va crea impresia că ele există. Acțiunea de mai sus confirmă atât tipul de acțiune cât și potențialul ei având alături cele mai oribile cuiburi de presă din România.

Când mă gândesc că există unii prin PNL care văd o unificare cu ALDE parcă mă trec fiorii. Este inadmisibil să dai gunoiul afară și apoi, să te duci repede să îl „culegi” și să îl aduci în casă. Unii nu mai sunt sănătoși cu capul !

Moș Tăgârță se'nvârte'n vorbe, ca ceva într-o căldare.

Păi se putea să nu iasă pe scena publică moș Tărgârță ? Nu se putea. Fiindu-i stăpânul plecat la pupat condurul împărătesc la americani, moș Tăgârță a simțit, puternic, imensa responsabilitate de a apăra „nobilele” idealuri ale infractorilor de pretutindeni.

Astăzi a cuvânta moș Tărgârță de două ori. Adânc. Sfătos. Doctrinar.

Prima lui intervenție a scos în evidență „abuzul”  Președintelui Iohannis care s-a dus, pe nepusă masă, la ședința Guvernului și a impus alte decizii deși, cum explică moș Tăgârță, decizia este doar a Guvernului ! Infamie ! Încă o bilă neagră la adresa „cotropitorului străin” de la Palatul Cotroceni. Mai grav, proiectele de acte normative nu se încadrează, după mintea puțină a lui moș Tăgârță, în cele trei domenii în care o vizită a Președintelui țării la Guvern se justifică: politica externă, ordinea publică și apărare.

Măi Tăricene, degeaba ai îmbătrânit ! Tot prost ai rămas. Ordinea publică cuprinde, de nu ți-a spus cineva, ansamblul normelor care stabilesc modul de funcționare al statului de drept. Iar normele odată stabilite, sunt executate de Guvern, nu interpretate și nici modificate. Iar onor Guvernul la care Președintele a fost în vizită tocmai urma să dea drumul în stradă unui număr de aproape 2.500 de infractori, unii condamnați de foarte curând, abia băgați pa pușcărie, pentru acte și fapte cu un grad de pericol social ridicat, dovada fiind pedeapsa cu privarea de libertate, executarea pedepsei fiind stabilită în penitenciar. Peste cei aproape sau peste 2.500 de infractori urmau să fie grațiați și toți infractorii care au primit pedepse cu suspendarea executării lor în penitenciar.

Moș Tăgârță nu se lasă. Cineva, un apropiat probabil, tot vreunul care a îmbătrânit degeaba, i-a șoptit că instituția grațierii era folosită și în antichitate ! Vai ! Dar ce adânc gândește Tăriceanu !

Ieșirile de astăzi ale lui Tăriceanu au confirmat faptul că individul este dus rău cu pluta. Vorbește gura fără el. Alături are pe Vosganian care simte că procurorii nu vor să îl lase scăpat de mânăriile din 2007, când a băgat bani cu toptanul în buzunarele lui Ion Nicolae, cel cu combinatele chimice. Iar intervenția de astăzi a lui Iohannis la Guvern tocmai a blocat OUG-ul care „îmbunătățea” începerea urmăririi penale condiționând-o de plângerea prealabilă, ba chiar mai mult, denunțul făcut după trecerea unei perioade de 6 luni de la săvârșirea faptei nu mai este luat în considerare iar persoana vinovată nu mai poate fi pedepsită potrivit legii.

Chiar Tăriceanu are un interes major. Să ne amintim de procesul lui Bogdan Olteanu în care Vântu reclamă că a dat mită 2 milioane de dolari din care 1 milion a ajuns la Tăriceanu. Ei bine, denunțul în acest dosar devine apă de ploaie dacă modificarea legii penale are loc după cum au moșmodit Nicolicea, Șerban, Iordache și alte hahalere.

Bogdan Olteanu dar și ceilalți aflați în cauză nu mai beneficiază de prescripția răspunderii penale !

Pe ici pe colo, prin presa „de senzație” și pe la unii comentatori specializați pe domeniul „bombelor de presă” am citit că Bogdan Olteanu a scăpat de răspunderea penală și că rămâne și cu milionul de euro primit de la Sorin Ovidiu Vântu pentru ca Tăriceanu (pe atunci prim-ministru) să îl numească pe Liviu Mihaiu (zburdalnicul jurnalist-ecologist susținător înfocat al USR) Guvernator al Deltei Dunării. Alt milion, din declarația lui SOV ar fi ajuns, bine merci, la Tăriceanu că deh, o numire nu este de colea, presupune o răspundere care, ce să vezi, costă. După cum spun jurnaliștii, Tăriceanu cel „zburdalnic” ar fi „pe felia urmăririi penale” și de aceea este foarte, foarte agitat și vrea ca Senatul să nu mai analizeze cererile procurorilor. Adică, mai pe șleau, vrea să își pregătească terenul să nu îi apune pe unii și alții să fie de acord cu o cerere a procurorilor. În campania asta electorală te poți trezi cu cine știe ce minune ! Iar el vrea să fie sigur că apucă prescripția răspunderii penale pentru actul de corupție care îi umbrește zilele. Ei bine, sfătuitorii lui au citit alt Cod penal. În actualul Cod penal există art. 155 care nu îi este favorabil. Nici lui Tăriceanu, nici lui Olteanu și nici celorlalți autori și complici la actul de corupție.

Art. 155 Întreruperea cursului prescripției răspunderii penale(1) Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.(2) După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție.(3) Întreruperea cursului prescripției produce efecte față de toți participanții la infracțiune, chiar dacă actul de întrerupere privește numai pe unii dintre ei.(4) Termenele prevăzute la art. 154, dacă au fost depășite încă odată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni.(5) Admiterea în principiu a cererii de deschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripție a răspunderii penale.

Agerpres îmi dă posibilitatea să aflu adevărul. Dacă umblu după cai verzi pe pereți să le iau potcoavele, pe la Antena 3, România Tv, Realitatea Tv, B1 Tv, Mediafax cu toate Pro-urile lor am toate șansele să mor prost grămadă.

DNA a răspuns practic la mesajele de can-can ale „presarilor”. Cu legea în mână. Bine, mai umblă unii cu legea în mână dar ca un făcut, citesc altceva în ea !

Astfel, Înalta Curte a reținut că infracțiunea imputată inculpatului Bogdan Olteanu este sancționată în actuala reglementare cu pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani, aplicându-se termenul general de prescripție (...), respectiv 8 ani, acesta începând să curgă (...) de la data săvârșirii infracțiunii. Deși infracțiunea s-a consumat în momentul realizării primei activități infracționale, în modalitatea alternativă a pretinderii folosului injust, respectiv în luna iulie 2008, epuizându-se în luna noiembrie 2008, la momentul realizării celei de a doua activități infracționale, în modalitatea alternativă a primirii, prescripția răspunderii penale încă nu a intervenit, întrucât cursul termenului de prescripție a fost întrerupt prin îndeplinirea unor acte de procedură în cauză, fiind incidente dispozițiile art. 155 Cod penal

În noua reglementare, legiuitorul a inclus în sfera actelor care întrerup cursul prescripției și acte de procedură precum citarea ori audierea unui martor, dispunerea unei comisii rogatorii, emiterea unui mandat de aducere, etc. Totodată, se constată că, potrivit dispozițiilor art. 155 alin. 2 Cod penal, după fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție. Ca atare, având în vedere că în cauză, prin ordonanța din data de 22.01.2016, s-a dispus de către procuror disjungerea cauzei (...) și formarea unui nou dosar (...), iar ulterior, în luna iulie 2016, a fost pusă în mișcare acțiunea penală și s-a luat măsura reținerii, nu se poate pune problema stingerii acțiunii penale prin prescripție

Tăricene ! Văleleu ! Să urmezi tu să dai declarații cu privire la milionul de euro primiți de la Vântu ? Acum că prescripția a fost oprită, este oprită pentru toți participanții la infracțiune. Iar dacă și tu ești printre ei, să vezi ce frumos vei scrie „opere științifice” de penitenciar !

Apropo, Tăricene ! Să îi spui lui Vosganian că și la el s-a întrerupt prescripția ! Nu de alta, dar să nu își facă omul cine știe ce vise.

O Hotărâre a Guvernului Boc cu acordarea de subvenții naște un bucluc. Și ce bucluc !

Guvernul lui Băsescu, din 2009. PDL condus de Emil Boc (pe post de marionetă a lui Traian Băsescu !) și PSD condus pe atunci de Mircea Geoană au format Guvernul de largă corupere națională a lui Băsescu. Guvernul rămas în amintirea populației ca cel mai anti-român guvern din istorie.

Agerpres (aici). Din dosarul Interagro care îl privește pe Ioan Nicolae, infractor dovedit aflat în pușcărie și pe pesedistul Gheorghe Bunea Stanciu de la Brăila (fost președinte al CJ), se disjunge un altul care are următoarea motivare:

„ ...disjungerea și continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare — dare de mită, cumpărare și trafic de influență, abuz în serviciu în forma tentativei cu scopul obținerii de foloase necuvenite pentru altul, folosirea influenței și autorității unor persoane ce dețineau funcții în partide politice pentru a obține foloase necuvenite pentru altul”.

Clienții sunt cei de mai sus, persoane care sunt pomenite în dosarul Interagro.

„Printre acești miniștri, actele de urmărire penală i-au evidențiat pe fostul premier Emil Boc, fostul ministru al Finanțelor Gheorghe Pogea și fostul ministru al Economiei Adriean Videanu, care ar fi exercitat asupra secretarului de stat în Ministerul Agriculturii Liviu Harbuz, fie anumite forme de presiuni, fie "demersuri de persuadare", pentru ca acesta să găsească soluții pentru promovarea și adoptarea actului normativ vizat de patronul Interagro”.

Liviu Harbuz, pe atunci secretar de stat la Agricultură era în subordinea lui Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, după cum au convenit PDL și PSD să împartă „tortul bugetului și al puterii”. Vasile Pușcaș era ministrul Integrării Europene, despre care Nicolae și Bunea Stanciu au arătat că este favorabil lui Nicolae.

Ce au scos în evidență procurorii, ce au găsit pe teren, este treaba procurorilor. Noi trebuie să avem încredere în autoritățile statului pentru ca acestea să își înțeleagă locul și rolul. Încrederea îi stimulează și vom avea beneficiul corectitudinii și eficienței lor profesionale. Majoritatea vor înțelege că încrederea acordată de societate le impune un comportament responsabil. Reversul este sancțiunea severă care nu îi este acordată doar pentru nerespectarea legii ci și pentru înșelarea încrederii cetățenilor (constituie o mare parte din conținutul sancțiunii penale !).

 Pe de altă parte, acest proces ne arată murdăria aranjamentelor politice dintre PDL și PSD. Este sigur că toți actorii politici de la nivel înalt au știut că sunt în afara legii și în afara oricărei bune-credințe în actul de guvernare prin susținerea la nivelul Guvernului a unui singur actor economic în dauna tuturor celorlalți, că prin actele normative pe care le emit bagă bani din bugetul statului în buzunarul personal al cumpărătorului de influență. Este vorba despre subvenție !

Ioan Nicolae este cel favorizat de pe timpul guvernării Tăriceanu la achiziția de gaze pentru combinatele chimice ajunse pe mâna lui Nicolae. Favorizarea lui Nicolae s-a făcut de către Vosganian care i-a cerut lui Tăriceanu să acorde lui Nicolae prin act normativ, ordonanță de urgență parcă, posibilitatea de a achiziționa gaze din producția internă sub prețul pieței. Stenograma ședinței de guvern a apărut în media și arată cum Vosganian cere, se milogește de Tăriceanu, să aprobe ordonanța pentru că „sunt în pericol” câteva mii de locuri de muncă, Nicolae amenințând că închide combinatele de îngrășăminte dacă nu este emisă ordonanța respectivă ! Din stenogramă mai apare și o situație destul de clară, în defavoarea statului român. Nicolae vindea 70% din producția de îngrășăminte la extern, doar 30% din ea era disponibilă pentru intern, pentru agricultura română. Alte date ne arată că agricultorii români achiziționau îngrășăminte de la extern, cele din țară fiind, culmea, mai scumpe dar și mai slabe (cele produse de Nicolae). Practic, prin ordonanța promovată de Vosganian și acceptată de Tăriceanu, România a pierdut bani, a dat bani de la buget cumpărătorilor de îngrășăminte străini și a umplut buzunarele lui Nicolae care, din milionar în euro a devenit miliardar. Halal treabă !

Vosganian a scăpat de urmărirea penal cerută de procurori pentru că Senatul României, condus de Tăriceanu, cu susținerea puternică a coaliției PSD-UNPR-UDMR și clica lui Tăriceanu care nu era încă partid. Senatul a respins cererea procurorilor. Normal, după Vosganian ar fi urmat Tăriceanu, alții care au fost în guvernarea Tăriceanu dar și alți susținători din partea PSD. Videanu, care a preluat ministerul economiei a continuat manevrele vosganiene și a ajuns inculpat, procurorii având decizia Președintelui Iohannis.

Culmea, Nicolae a capturat guvernările. Indiferent cine era la putere. După ce a obținut gaze sub prețul pieței, de la două guvernări diferite, cu partide aflate într-o puternică înfruntare, a cerut și a primit și un act normativ care să îi asigure vânzarea pe piața internă a restului de 30% din producția de îngrășăminte. Trai nineacă ! Banii nu au miros. Liberalii lui Tăriceanu sprijiniți de PSD aflat în umbră după prăbușirea lui Năstase au dat, social-democrații ajunși la putere după cârdășia cu Traian Băsescu au lucrat ca Nicolae să mai primească, PDL-ul lui Boc și Băsescu a marșat în favoarea lui Nicolae. Practic, în zona economică pe care a capturat-o, Nicolae a devenit stăpânul țării. Ce Președinte de țară, ce Guvern, ce autorități de reglementare, ce Comisie Europeană ?! Traiască „stăpânul” Ioan Nicolae ! Ura, ura, ura ! Doar niște procurori bezmetici nu au înghițit gălușca și atunci când au avut „cătușele” rupte au trecut la treabă iar Nicolae a ajuns la „țuhaus”. După el ajung, încet-încet, și „slugile guvernamentale”, indiferent din care partid fac sau au făcut parte.

Clienții de mai sus vor avea de dat declarații. Vor face vizite mai dese pe la procurori. Se pare că Harbuz de la Bacău a dat niște declarații care indică o direcție de acțiune: ... care ar fi exercitat asupra secretarului de stat în Ministerul Agriculturii Liviu Harbuz, fie anumite forme de presiuni, fie "demersuri de persuadare". În traducerea mea, Harbuz este autorul HG-ului. El spune că HG-ul buclucaș i-a fost impus, prin presiuni și persuasiuni. Hait ! Probe ?! Stenograme oficiale ceva ?! Fără ele, vorbele lui Harbuz rămân vorbe. De bază rămâne sau rămân stenograma ședinței sau stenogramele ședințelor de Guvern în care s-au purtat discuții cu privire la aceste subvenții. Nu cred că la ministerul agriculturii s-au păstrat stenograme. Posibil procese verbale însă acestea pot sau nu reflecta realitatea.

Este evident că procurorii vor lua la întrebări funcționarii din minister. Undeva, în arhivă, există niște înregistrări, există niște persoane care au lucrat direct la proiectul de HG, există cineva care a elaborat motivarea necesității adoptării actului normativ, acel cineva a discutat direct cu cel interesat din minister să fie emis actul normativ ... Găsesc ei procurorii drumul către adevăr.

Înclin să cred că procurorii au o imagine aproximativ clară cu privire la problemă. Dacă treburile nu erau clare, nu exista disjungere. Este o pâine de mâncat și niște politicieni de încătușat.

Probabil din toamnă, procurorii vor reveni cu o cerere (depinde unde ?!) de urmărire penală a lui Vosganian dar și a lui Tăriceanu ! Pentru treaba cu gazele lui Nicolae !

Se clarifică jaful de la Romgaz ? Vosganian, Videanu, Ioan Nicolae ... Dar Tăriceanu ?

Agerpres (aici).

DIICOT a terminat expertiza în cazul Romgaz. Paguba este estimată la 62 mil. euro ! De către procurori ca urmare a rezultatelor expertizei.

Până una-alta, procurorii vorbesc de o porcărie guvernamentală, începută de Varujan Vosganian cu acceptul lui Tăriceanu (era, parcă, o stenogramă a ședinței de Guvern unde Vosganian îi cerea lui Tăriceanu să aprobe „porcăria” numită favorizarea lui Ioan Nicolae cu gazul ieftin pentru că are 6 fabrici și câteva mii de angajați). A venit guvernarea Boc (cel viteaz) cu Videanu în rolul lui Vosganian. Au preluat „porcăria”. Doar nu degeaba, ce naiba !

Nicolae este la pârnaie pentru o susținere financiară ilegală a PSD. Halal. Și-a făcut averea cu banii luați de la cetățeni (cei care au plătit mai mult pentru gaze ca Romgaz să nu dea faliment !) și de la bugetul de stat și băgați în sacoșa „familiei” de Vosganian și Videanu. Încă nu știm pentru câtă șpagă, dar vom afla. Sigur. Eu unul nu cred că Vosganian și Videanu cu acceptul lui Tăriceanu și Boc au făcut astfel de „danii” către Nicolae pe ochi frumoși.

Nicolae este deja la pârnaie și are mari șanse să mai stea, peste termenul actualei pedepse. Videanu nu a mai avut beneficiul protecției parlamentare și a intrat în malaxor pe semnătura Președintelui Iohannis. Vosganian are pe prietenul Tăriceanu alături și a fost, deocamdată, exclus de la urmărirea penală prin votul Senatului. Mai are un an. După ce nu va mai fi ales sau după ce în Parlament va fi o altă majoritate (în caz că ajunge, cumva, în Parlament la anul), Vosganian se va alătura lui Videanu și Nicolae. Mare lucru dacă nu cumva vom avea și alte nume grele în cauză. Pentru că porcăria a avut avizul și a altor politicieni cu funcții ministeriale pe atunci. Mă refer aici la premierii Tăriceanu și Boc, în special.

Să vedem, la proces, câtă daună admite instanța de judecată și cum va împărți aceasta vinovăția. Cum va împărți și recuperarea pagubei (62 mil. euro sau mai puțin, de ce nu și mai mult dacă apar și alte elemente ce astăzi sunt ascunse). Poate nu ar strica să îi vedem și pe cei care au modificat prețurile la gaze pentru populație și alte industrii pentru a băga bani grei în buzunarele fără fund ale lui Nicoale. Mai an, se arăta că Nicolae vindea marfa subvenționată de stat prin matrapazlâcurile lui Vosganian și Videanu în străinătate. Peste 70% din marfă mergea la export. Abia 30% era la intern, pe motiv că românii sunt prea săraci să cumpere marfa „de calitate” a lui Nicolae. În această porcărie, românii au fost și futuți și cu banii luați.

Mare înghesuială la secretariatul PNL. Somații politice peste somații politice.

Toată lumea somează PNL.

Victor Ponta somează PNL, indirect la Klaus Iohannis, să nu ocupe toate funcțiile de conducere în stat, funcții ce sunt în domeniul de competență al Președintelui României. Peste asta, somează PNL să accepte făcătura de cod fiscal a la PSD, un cod prin care sunt perpetuate racilele social-democrate, se promovează renunțarea la macrostabilitate economică și fiscală și trecerea la un deficit mai mare anulând astfel toate acțiunile de până acum ale politicilor macroeconomice. Optimiștii spun că respectivul cod fiscal ar duce la un deficit puțin peste 2% pe când în varianta mai pesimistă s-ar ajunge lejer la aproape 3%. Șansa ca deficitul să fie doar ocazional nu există. Dimpotrivă, nu există nici varianta optimistă a maturizării codului pe un fond de creștere a economiei. Nu există pentru că în afara unor promisiuni de reducere a fiscalității nu există în cod ceva care să se adreseze bunăstării populației. Nu vor scade prețurile, stimați tovarăși susținători acerbi ai acestui cod. Bașca se menține oribila practică guvernamentală de a se calcula pensiile doar pe contribuția angajatului, contribuția angajatorului ajungând în altă parte, la bunul plac al guvernantului. Dacă s-ar calcula la angajat și contribuția angajatorului, nu am avea pensii de tot râsul. Am văzut că au calculat pensii sub 700 lei ! Normal, dacă se ia în calcul doar ce a cotizat angajatul. Dacă se lua în calcul ce a cotizat și angajatorul, pensia era cel puțin dublă. Dar, ei, nu este în practica socialiștilor așa ceva.

Alături de Ponta vine Tăriceanu cu o scrisoare deschisă prin care cere liberalilor un armistițiu la codul fiscal. Oribil mesaj. Tăriceanu a devenit, așa cum spune și Alina Gorghiu, din agent electoral al lui Victor Ponta purtător de cuvânt al PSD. Jigodie umană.

PSD încearcă să impună un cod fiscal doar cu scop electoral. Sunt niște cifre acolo care vor să dea impresia că PSD aplică principii liberale. Pot înșela, sunt sigur că înșeală. Cei capabili să dea peste cap porcăria anunțată de social-democrați nu sunt în marea masă a alegătorilor. Sunt în rândul celor care au mai multă instruire în domeniu. Când apar aceștia la televizor, politicienii și alegătorii PSD se uită după țâțele VIP-urilor de la Antenele lui Voiculescu. Mai abrupt, dar mai sănătos, codul fiscal al PSD este o făcătură politicianistă care nu susține ce s-a realizat până acum, distruge în mare parte economia românească pentru a face loc „investițiilor străine”. Cei care au citit cum trebuie proiectul, în special cei ce susțin IMM-urile, au observat anomaliile. Acest cod este doar pentru „marii investitori”. Iar marii investitori sunt prietenii socialiști din străinătate ai lui Victor Ponta și ai PSD-ului. Gabriel Resurce, de exemplu.

PNL va trebui să amendeze serios acest cod. De bun ce este, proiectul PSD a primit peste 1000 de amendamente ! Chiar de va reuși PSD să îl treacă, acest cod va trebui anulat imediat ce PNL va ajunge la guvernare. Nu este admis să accepți distrugerea IMM-urilor pentru că mafia pesedistă are chef de îmbogățire.

Nu putea PNL să aibă liniște din din partea băsescienilor. Eugen Tomac, înlocuitorul lui Udrea la șefia partidulețului băsescian scrie Alinei Gorghiu să fie de acord cu proiectul depus de el pentru votul prin corespondență. Este o mai veche inițiativă a lui respinsă anul trecut dar pe care individul a repus-o la Parlament cu o zi înainte ca PNL să trimeată scrisoarea către diaspora românească pentru o acțiune comună de scriere a legii. Ba, Tomac ăsta chiar amenință că de nu va avea susținerea PNL oamenii vor afla că PNL i-a trădat.

Ieri, am văzut că a ieșit la interval și Vosganian. A cerut PNL să nominalizeze 5 personalități tinere care să fie liberali așa cum au fost el, Patriciu, Tăriceanu, Horia Rusu și Antonescu. Măi, nene, măi omule. Ai tu multe talente, dar ăsta este unul ascuns. Ce vrei tu de fapt ? Ia zi ! Vrei să discreditezi PNL, vrei să induci ideea că în PNL nu mai există liberali ? Păi bine măi beneficiar ilegal de imunitate parlamentară în PNL sunt adevărații liberali. Este Quintus, este Antonescu, sunt vechii liberali din teritoriu care nu au trădat, liberalii cei tineri sunt performanți. Niciunul nu a croit o politică publică prin care să se arunce cu banii bugetului înspre un șantajist notoriu ca Nicolae. Să îi tripleze averea. Să ducă banii de la buget la export, în prețurile de vânzare mai mici, o adevărată politică de dumping împotriva celorlalte entități europene de pe piață. Politică comunistă sadea. Tu vii să vorbești despre liberalism ? Tu și Tăriceanu, complicele devalizării bugetului din poziția de prim-ministru ? Marș.

Pe de altă parte, Patriciu nu mai era de mult timp liberal. Acum aproape 3 ani ne-a declarat nouă, bloggerilor liberali că el este libertarian, că lumea ar trebui condusă de un grup de oameni avuți iar guvernele ar trebui să aplice politicile recomandate de marea finanță internațională.

Unii se bagă în seamă. Alții simt că le fuge pământul de sub picioare. Căderea lui Ponta înseamnă prăbușirea lui Tăriceanu. Câștigarea guvernării de către PNL înseamnă și moartea PMP.

Vorba lui Iohannis. Se înnoiește clasa politică. Unii vor ajunge acasă, alții vor ajunge la pușcărie. Pentru varianta cu pușcăria sunt mulți clienți. Acum, surpriză, Ponta începe să plângă de mila hoților condamnați ! Azi îi plânge de milă lui Ridzi, mâine și-o plânge lui de milă ?

Nemernicul. În timpul guvernării de tristă amintire PDL-PSD-UDMR-UNPR s-au pus bazele jafului național. Forfetarul care a distrus peste 600 mici firme, scăderea pensiilor militarilor - au fost și morți -, scăderea salariilor bugetarilor - case pierdute, viață distrusă, copii înfometați -, în timp miniștrii Ridzi, Udrea, Vreme, Sandu, Sârbu, Ponta, Geoană și care or mai fi fost pe acolo aruncau cu banii pe apa gârlei. Prostimea poa'să moară, noi să trăim ! Așa este, Ponta ! Îți pregătești „viitorul” ?!

Tâlhăria de la Senat are rădăcini adânci. Vosganian a comis actele de care este acuzat de procurori.

Apariția stenogramei ședinței de Guvern Tăriceanu în care Vosganian a propus o mare, dar mare tâlhărie ce a fost urmată de actele normative necesare producerii ei mă determină să fiu fără menajamente.

Tu, Guvern al României, liberal, accepți șantajul unui privat, produci daune unei regii a statului dar și altora, prin politica de dumping pe plan european (!), aproape imediat ce intri ca țară în UE cu angajamentul că vei practica politici de piață liberă - cu scopul final de a întări propria economie obligată să performeze, să se restructureze etc. De fapt, Vosganian a susținut și cu aprobarea lui Tăriceanu a implementat un tip de politică economică de pe timpul regimului comunist.

În esență, chiar din stenogramă se vede că a fost o combinație care, în termeni penali - așa cum au definit procurorii acțiunea -, este constituirea unui grup infracțional organizat. Ion Nicolae a făcut memoriul cu amenințările de rigoare (închiderea fabricilor, trimiterea în șomaj a salariaților, oprirea industriei chimice etc.), Varujan Vosganian în calitate de ministru vine în fața guvernului și nu doar că ridică problema lui Nicolae, ci îi amplifică „efectele” pentru a obține satisfacerea cererilor acestuia. Iar Nicolae își dublează averea în urma „intervenției” statului în sprijinul lui. Direct, personal, odios, nedrept, imoral. Laszlo Borbely scoate în evidență foarte bine faptul că Nicolae a avut o creștere uriașă a profitului, de la 10 mil lei în 2006 la 166 mil lei în 2007. Mai mult, Nicolae a mers pe export sever, peste 70% din producție.

Ce efecte benefice a avut Agricultura de pe urma subvenției de stat imorale și ilegale pe fond ? Nici unul. Agricultura nu s-a dezvoltat, unii au luat îngrășăminte din exterior (deci importuri severe). Singurul beneficiar a fost Ion Nicolae care și-a dublat averea. Este evident că având un asemenea efect măsura „politică” guvernamentală, actul intră la categoria infracțiunilor în actul de guvernare.

De ce se teme Vosganian ca dracul de tămâie ? De prevederile legii răspunderii ministeriale. La art. 8 alin (1) lit. b) este esența temerilor vosganiene:

„Art. 8 
(1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 12 ani urmatoarele fapte savarsite de membrii Guvernului in exercitiul functiei lor: 
a) impiedicarea, prin amenintare, violenta ori prin folosirea de mijloace frauduloase, a exercitarii cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor vreunui cetatean; 
b) prezentarea, cu rea-credinta, de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului”.

Actul normativ pitrocit de Vosganian ar fi prezentat în nota de fundamentare sau expunerea de motive o anume situație, pentru a determina Parlamentul să aprobe legea. Ei bine, acel act de prezentare a legii este proba care se încadrează în prevederile acestui articol. Dacă în urma mașinațiunii se constată și alte fapte cu caracter ilegal (eu cred că mai sunt !), atunci Vosganian ar fi condamnat la pedeapsa maximă la care se adaugă un spor de la alte fapte plus pedeapsa complementară de la art. 9 alin. (2):

„(2) In cazurile prevazute la art. 7 alin. (1) si la art. 8, pe langa pedeapsa principala se va aplica si pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a mai ocupa o functie de demnitate publica sau o functie publica de conducere pe o perioada de la 3 la 10 ani”.

În urma acestor date, toate reale, cu probe ce nu pot fi anulate, ajung la concluzia că Vosganian a comis nu una ci poate mai multe acte ce pot fi încadrate la infracțiuni.

Astfel, Senatul României s-a făcut de rahat. S-a opus legii, s-a opus unei instituții a statului investită cu soluționarea unei cauze penale reale, s-a opus principiilor democratice. Este evident că polologhia lui Vosganian pică. Este evident că polologhia lui Tăriceanu pică. Tăriceanu este un vinovat la fel de mare, a știut că este o tâlhărie și a aprobat-o. Fără semnătura lui, ordonanța de urgență nu devenea act juridic !

Nota de mai jos nu lasă loc de dubii.

„Nota şedinţei de Guvern din 27.02.2008, astfel cum reiese şi din extrasul stenogramei acestei din urmă şedinţe.

Varujan Vosganian: Lucrurile în privinţa asta stau aşa, stimaţi colegi. Eu am făcut o Notă în care am prezentat această industrie şi am prezentat…Industria are 9000 de salariaţi şi consumă 70%, consumă numai gaze naturale. Problema însă nu este atât creşterea gazului natural, ci este faptul că, o dată cu creşterea gazului natural şi, atenţie, la ei nu creşte cu 8%, la ei creşte cu…mai mult, pentru că preţul gazului la industrie este 60% intern şi 40% extern şi atunci…..
Călin Popescu Tăriceanu: Nu-i mai bine să importăm noi îngrăşăminte din Rusia şi China sau de la ăştia care au gaze?!
Varujan Vosganian: Domnule Prim-ministru, ar fi bine dar, vedeţí dumneavoastră, pe lângă faptul că avem vreo 9000 de salariaţi, 70% din producţia lor se duce la export, deci….
Călin Popescu Tăriceanu: Mai rău! Dacă se duce la export producţia, înseamnă chiar că suntem proşti.
Varujan Vosganian: Păi, nu suntem, că ne creşte deficitul…în fine….
Călin Popescu Tăriceanu: Auzi, nu mă lua pe mine cu vrăjeala…Noi ce facem?! Eu am înţeles. Practic, trebuie să subvenţionăm preţul gazului ca ei să producă şi după aia să exporte. Deci, eu nu fac decât prin subvenţie să…export subvenţia.
Varujan Vosganian: Ştiţi cum e, domnule Prim-ministru. Aici lucrurile stau aşa: există anumite industrii la care în toate ţările se face această treabă, se lucrează prin preţul materiei prime. Noi, România, am evitat. Spre deosebire de alte ţări, industria de îngrăşăminte din România a beneficiat de un ajutor marginal, pe care l-am dat, adică între 9 şi 17 dolari la mia de metri cubi de gaz…Nu uitaţi că ei consumă 2,4 miliarde de metri cubi de gaz. Deci, dacă ăştia se opresc mâine, noi o să avem o mare problemă şi pe piaţa internă de gaz că s-ar putea să trebuiască…
Călin Popescu Tăriceanu: Să ne scadă preţurile…
Varujan Vosganian: Nu să ne scadă preţurile! Deci, domnule Prim-ministru, oricum, ceea ce spuneţi dumneavoastră şi care este în vîrtutea unei vânoase abordări liberale, pe care eu o accept, nu se poate face oricum, de azi pe mâine. Eu vă propun aşa: ca să nu impietăm asupra producţiei agricole cu creşteri de preţuri, să-i lăsăm şi pe ei să trăiască, eu am cerut Guvernului prin această Notă o perioadă de 6 luni în care să putem majora plafonul de 17 dolari până la un plafon de 40. Ei, la plafonul de 17 dolari, în medie, au o scumpire de…o ieftinire de 12 dolari. La plafonul de 40 de dolari, vor avea, probabil, vreo 25-30 de dolari ceea ce va însemna pentru Romgaz, eu am calculat aici, e o anumită pierdere, dar în orice caz e mai mică decât….
Călin Popescu Tăriceanu: Varujan, hai să vedem care este prețul la îngrășăminte pe piața liberă și să vedem dacă e același preț cu care vând ăștia, atunci mai bine importă și-mi salvezi….
Varujan Vosganian: Reduc importul de gaze.
Călin Popescu Tăriceanu: Reduc importul sau nu reduc importul și păstrez nițel, gospodăresc mai bine rezervele care le am de gaz.
Attila Korodi: ….industria aceasta era obișnuită că întodeauna a fost ajutată și nu cred că este bine, pentru că s-a obișnuit prea mult cu lucrul acesta…
Laszlo Borbely: Domnule Prim-ministru,…domnul Varujan e mai nou în Guvern, s-a discutat în 2005, vă aduceți aminte, când au venit iarăși cu plânsul că, domnule, ce dezastru! Că închid fabricile, nu știu ce…Dacă ne uităm la profitul lor pe anul trecut e 166 de milioane față de 10 milioane în 2006. Deci, bine merci, nu numai că au profitat din nou, ci au mers pe profit, au mers pe export, nici nu ajută pe ăștia ai noștri…deci, nu sunt de acord….Deci, haideți să ne băgăm în ei, haideți să fim mai duri cu ei…
Călin Popescu Tăriceanu: Auzi, Varujan, știi ce citesc eu aici? Prețul îngrășămintelor, culmea e că a scăzut de anul trecut. 330 – 340 față de 370 -380 în 2007.
Varujan Vosganian: Asta e problema lor, că ne cresc costurile în țară și le scade prețul la export. Domnule Prim-ministru, înțeleg din ce spuneți să facem un scenariu să vedem avantajele și costurile pentru reducerea producției. Dacă înțeleg bine. Impactul pe buget, impactul pe forța de muncă, impactul
pe prețul gazului și așa mai departe.
Călin Popescu Tăriceanu: Da, pentru că altfel senzația mea este că subvenționăm prostește, ți-am spus. Și consumatorul final, individual și industria….Asta e o subvenție….
Varujan Vosganian: Deci, asta e problema. Dacă să acordăm, eu am zis ca, împreună cu Ministerul Agriculturii, să găsim o formulă, o schemă, dacă poate să reziste industria, dar am zis totuși să acordăm o perioadă….În fine, o să mai cercetăm atunci.
Călin Popescu Tăriceanu: Știi care e chestia, Varujan? Noi nu putem să fim competitivi cu industria asta în condițiile în care prețul de cost cu care sau dracu știe cu ce preț lucrează ăștia în Rusia, care sunt producători de gaze naturale, este de nu știu câte ori mai mic decât prețul de achiziție al nostru…
Varujan Vosganian: Uite, eu vă promit…
Călin Popescu Tăriceanu: N-ai cum să fii competitiv.
Varujan Vosganian: Eu vă promit că nu-i dau drumul la protocol cu ei până nu vă aduc o situație cu ce se întâmplă în alte țări și, dacă în alte țări se procedează la asemenea sprijin prin preț ca și în România, n-am avea un motiv să le diminuăm avantajul competitiv în felul acesta. Deci, din datele pe care le am eu….
Călin Popescu Tăriceanu: Îți dai seama că prețul la gaze care e pe piață acum e un preț dictat de foarte mulți factori exogeni, nu de costul de producție, nu de existența resurselor, ci e un preț speculativ, care nu are o legătură cu valoarea resursei…
Varujan Vosganian: Să vedem, că dacă şi în ţările din jur se utilizează această finanţare prin preţ, atunci nu avem motiv să n-o facem noi, să ne blocăm singuri industria. Dacă însă nu se face şi noi trebuie să forţăm susţinerea ca să fie industria viabilă, atunci luăm alte măsuri.
Călin Popescu Tăriceanu: Varujan, senzaţia mea, să spun pe scurt, senzaţia mea este că eu, în loc să creez valoare adăugată la chestia asta, export valoare adăugată. Da? Asta e!
Varujan Vosganian: Hai acum, totuşi, păstrând proporţiile, 10 dolari subvenţie la mia de metri cubi ce dăm noi sunt câteva milioane de euro, nu cred că asta poate fi…adică câteva milioane de euro ca să muncească 9000 de oameni şi să…Gândiţi-vă că ei dau la buget 500 de milioane de lei pe an. Păi, 500 de milioane de lei este 150 de milioane de euro. Eu le dau subvenţie de zece ori mai puţin, dacă o luaţi aşa. Una peste alta, mai mult dau decât iau. Asta e clar. Pe ansamblu….bugetul primeşte 130 de milioane de lei…de euro. De ce-mi iei tu banii? De ce-mi smulgi inima din piept, micşorându-mi veniturile?”.

O demisie ... cu bucluc.

Blogul lui Vosganian (aici);

Catre conducerea Partidului National Liberal

Ca un raspuns colegial la solicitarile dumneavoastra, primiti, prin prezenta, demisia mea din noul PNL.

Da. O demisie așteptată. Formularea însă, este gratuită. Ce face ? Pleacă de la „noul” PNL la „vechiul” PNL, cel pretins de Tăriceanu ?!

M-a deranjat formularea. Ranchiună. Nu îmi place.

Senatorul liberal Varujan Vosganian a devenit un caz, pentru PNL. Dar și pentru România.

Senatorul liberal Varujan Vosganian a devenit o problemă, a devenit un caz, atât pentru sine cât și pentru PNL. În plus, cerând/cerșind și primind complicitatea unora dintre senatori a devenit o problemă pentru Senat. Ca instituție a statului de drept. Penibil.

M-a deranjat reacția lui ulterioară. O bucurie normală însă care a depășit un anume cadru. A fost exagerată, în sensul că el a câștigat un război cu procurorii și că aceștia vor fi obligați să îi claseze dosarul. Visează la cai verzi pe pereți. Dosarul merge mai departe și parcă văd că în urma cercetărilor desfășurate de procurori numele lui va apare în alte situații. Mai ales că Videanu, care se apără pentru aceleași acuzații, are urmărirea penală începută.

Afirmația lui că votul din Senat a fost un triumf al democrației este absolut idioată. Votul din Senat nu îl exonerează de răspundere, dacă o are. Votul din Senat devine, astfel, o împiedicare a altei instituții, Ministerul Public, să desfășoare o acțiune în interes public. Să descopere, în interesul întregii societăți, care au fost dedesubturile luării unei decizii la nivelul unui Guvern (Tăriceanu).

Reacția lui Iohannis este fermă pe facebook (aici). Reacțiile celor care au comentat sunt edificatoare. Vosganian este în pierdere accelerată de simpatie.

„Procedurile pentru cererile de încuviințare a reținerii, arestării sau percheziției parlamentarilor și cele de efectuare a urmăririi penale pentru miniștri și foști miniștri, membri ai Parlamentului, trebuie să devină mai simple și mai transparente. Reînnoiesc apelul adresat clasei noastre politice de a înțelege că un Parlament tolerant cu corupția și corupții nu se va bucura niciodată de respectul și încrederea cetățenilor”.

Este un mesaj pentru apărarea instituției Parlamentului, pentru recredibilizarea acestuia.

Senatorul liberal Marius Ovidiu Oprea exprimă foarte corect situația:

„Urmarirea penala nu inseamna condamnare. Inseamna sa respecti dreptul unei institutii judiciare de a investiga o cauza conform legii. Am votat pentru cererile de urmarire penala atat in cazul domnului senator Ariton cat si in cazul domnului senator Vosganian, cu bilele la vedere in fata presei intrucat cred in principiul egalitatii in fata legii si nu in privilegiul conferit de o functie. A impiedica un organ de ancheta sa faca verificari inseamna sa nu mai justifici democratia in numele careia am iesit in strada. Nu domnule Vosganian, nu a fost un triumf al democratiei. Un triumf al democratiei ar fi fost sa va fi dovedit nevinovatia”.

PNL, prin vocea co-președintelui Alina Gorghiu, a intrat în alertă și va rezolva „problema” Vosganian radical. Mediafax (aici). Pun extrase din scrisoarea adresată de Alina Gorghiu senatorilor liberali:

„I-am cerut senatorului Varujan Vosganian demisia din PNL, iar în cazul în care acest lucru nu se va produce, voi propune excluderea acestuia din Partidul Naţional Liberal. De asemenea, luni, voi fi prezentă la şedinţa grupului parlamentar al senatorilor PNL, pentru a a stabili împreună modalitatea prin care accidentul politic petrecut pe 12 februarie să nu se mai repete vreodată”.

„Rezultatul votului nu îl ajută în niciun fel pe domnul Varujan Vosganian, care nu are posibilitatea de a se apăra în faţa acuzaţiilor care i se aduc şi devine, astfel, vinovat în faţa opiniei publice, înainte chiar de a fi judecat”.

„Există riscul să pierdem încrederea oamenilor care, pe 16 noiembrie, au fost alături de noi şi, mai ales, alături de Klaus Iohannis. Acei oameni au ieşit în stradă, mulţi au stat o zi întreagă în frig să voteze, au strigat pentru democraţie şi schimbare. Nu aceasta este schimbarea pe care o doresc şi ştiu că nu aceasta este calea pe care o aveţi în vedere, inclusiv senatorul Varujan Vosganian. Faptele sunt, însă,  mai puternice decât bunele intenţii, iar votul de joi, chiar dacă nu este definitoriu pentru ce vrem să facem, ne poate anula o parte însemnată din susţinerea de care ne bucurăm în prezent”.

„Nu avem un cec în alb de la nimeni, ca să ne permitem risipa încrederii şi ratarea obiectivelor. Aşa cum am ajuns aici, la fel putem să ne prăbuşim, doar că acum căderea se va face de la mare înălţime, cu şanse scăzute de a ne mai ridica. Nu pot permite o astfel de perspectivă. Nu am acceptat să fiu preşedintele acestui partid pentru cărţi de vizită sau pentru a mima reforma, ci pentru că eu cred în Partidul Naţional Liberal. Voi lua, cu toate riscurile şi de fiecare dată, măsurile necesare pentru a apăra PNL, inclusiv faţă de cei care îi prejudiciază imaginea din interior. Adversarul nostru nu se mai află în exterior, suntem în competiţie doar cu noi înşine. Electoratul nu mai alege partidele, ci faptele acestora. Le putem arăta oamenilor că, deşi suntem supuşi greşelii, ne putem corija sau putem  să ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic grav”.

Concluziile sunt ușor de tras. Vosganian nu mai reprezintă alegătorii în Senatul României, se reprezintă pe el însuși. Senatul a devenit doar un fel de scut personal, o apărare în fața procurorilor. PNL nu poate achiesa la o astfel de stare. Ca atare, Vosganian fie va pleca din PNL fie va fi dat afară.

Păcat de om.

Între moral și imoral. Între principii și simpatii.

Are dreptate Cătălin Predoiu în comunicatul de mai jos, pe care îl preiau de la Agerpres (aici).

Cu referire la Varujan Vosganian mi-am exprimat punctul de vedere pe facebook. Mi-ar fi plăcut să văd un NUP al procurorilor decât un refuz al senatorilor pentru începerea urmăririi penale în dosarul în care acesta este învinuit.

Remarc faptul că senatorii nu au încălcat vre-o lege. Au acționat perfect constituțional. Au considerat că actul politic la guvernare nu este supus regimului penal decât în măsura în care faptele miniștrilor sunt de natură infracțională, cum este cazul Elenei Udrea. Este o prevedere legală, constituțională și ca atare nu încape discuție.

Pe de altă parte, Vosganian ar fi trebuit ca apărarea sa în fața colegilor senatori să o ducă și în fața procurorilor și a instanței de judecată. Pentru că doar în fața instanței de judecată se poate apăra. Judecătorii ar fi trebuit să constate că el este nevinovat. Nu senatorii. Așa că Vosganian a reușit să evite o cerere de urmărire penală însă a intrat pe o altă cale, negativă pentru el, cea a notorietății negative. Lumea nu prea citește constituția, legea, nu are timp pentru finețuri juridice. El a devenit în urma acestui eveniment neplăcut un paria. Reacțiile negative la „succesul” lui în fața colegilor senatori îi va cauza mai multă neplăcere și îi va aduce mai multe daune decât o judecată dreaptă. Mai ales că el se consideră nevinovat !

La fel ca Alina Gorghiu, ca Vasile Blaga, Cătălin Predoiu are o poziție care apără un principiu enunțat de mii și mii de ori în discursul politic: cale liberă actului de justiție. Indiferent cum sunt acuzațiile aduse unuia sau altuia, judecata să fie dusă doar la o instanță de judecată competentă. Judecata de mântuială în una din Camerele Parlamentului, la un post media, într-un ziar nu este decât o frecție la un picior de lemn.

Senatul s-a adunat, ieri, în jurul lui Vosganian fără a se mai ține cont de culoarea politică a fiecăruia. Tăriceanu și ai lui l-au apărat pentru că Vosganian a fost ministru în guvernul Tăriceanu iar aprobarea HG-ului buclucaș a fost posibilă doar prin acceptul primului ministru. Unii senatori au votat fără a pricepe prea mult despre ce este vorba, cum ar fi Ilie Năstase sau senatoarea Anghel, ambii de la PC, unii din PNL au votat fiind juriști cu aplicarea unor principii de drept, cel principal fiind că cel care poate cere urmărirea penală este doar Parlamentul, cel care aprobă activitatea Guvernului sau care îl sancționează. Pentru asta există în Codul de procedură penală modul în care este sesizat procurorul cu săvârșirea unei fapte penale. În cadrul instituțiilor publice doar conducerile acelor instituții pot discerne ce este legal și ce este infracțional. Procurorii nu se pot autosesiza !

În fine, sunt mai multe de spus însă nu trebuie omis și interesul public, exprimat în toate felurile. Justiția să fie lăsată să stabilească ce a fost corect și ce nu. Chiar dacă unii ajung în fața Justiției ca urmare a unor manevre politice frauduloase - cazul Vosganian este unul dintre ele -, Justiția trebuie să își spună până la urmă cuvântul. De aceea, poziția PNL este corectă deși sunt și argumente împotriva ei.

Pun mai jos comunicatul lui Predoiu:

IPOCRIZIA CA METODĂ DE GUVERNARE A PREMIERULUI PONTA

A atacat verbal în repetate rânduri Justiția. Dar ne ține lecții de morală.

A legiferat furtul primarilor, prin ordonanța 55/2014. CCR i-a trântit peste ochi ordonanța cu o decizie de neconstituționalitate. Refuză să o îndrepte printr-o lege reparatorie, cum cere Curtea. Este imoral, dar ne ține lecții de morală.

A dus o campanie prezidențială mizerabilă, aruncând cu cele mai abjecte acuzații în contracandidatul său, care l-a umilit prin prestație și rezultatul votului. Nu și-a cerut niciodată scuze. Dar ține lecții de morală.

Oamenii săi au aruncat peste gardul PNL cu biete zburătoare moarte, cu o săptămână înainte să primească o palmă binemeritată din partea poporului care l-a alungat cu votul de la gardul Cotrocenilor, pe unde se aciuiase prin lingușeli și promisiuni. Nu și-a cerut scuze. Dar ține lecții de morală.

A încercat să împiedice Diaspora să voteze, călcând în picioare legea și morala, înainte ca poporul să-l trimită acasă umilit. Nu și-a cerut scuze. Dar ține lecții de morală.

Da, Senatul a votat neinspirat astăzi, prin vot transpartinic, în principal prin votul PSD, pe care îl conduce. Ce face domnia sa? Își asumă cinstit partea de vină politică pentru votul colegilor? Nu! Atacă, jignește conducerea PNL și ne ține lecții de morală.

Oricum ai privi lucrurile, aceasta se numește ipocrizie politică și este o metodă de guvernare a Premierului Victor Ponta. Păcat!

Cred că trebuie să privim lucrurile drept în față: principiile își fac cu greu loc în politică.

Poate că ne este drag dl Vosganian, scriitor talentat, dar mai drag trebuie să ne fie principiul: cale liberă Justiției. Poporul aceasta dorește, aceasta a exprimat în 16 noiembrie 2014. PNL însuși aceasta a hotărât statutar. Să constatăm greșeala și să o recunoaștem. Mai presus de orice, să facem lucrurile pe care le afirmăm. Pentru ca lucrurile să fie bine făcute.

Cătălin Predoiu

Prim-vicepreședinte PNL

Responsabilitatea politică. Idei după discuția cu Vosganian la Clubul Bloggerilor PNL.

Nu îmi propun să abordez toate temele care au fost discutate. Am vorbit despre circul făcut de Victor Ponta și Traian Băsescu și unul din scopurile acestuia. Unul principal, de bună seamă, pentru că cele două partide din spatele clovnilor politici au nevoie să elimine principalul adversar. Un adversar care are capacitatea să scadă drastic procentajul politic al PSD și să împiedice coagularea partidului personal al lui Traian Băsescu. Un partid care are ca doctrină politică „programul lui Băsescu” ! De domeniul SF.

Printre multe alte subiecte tratate, pe scurt, Varujan Vosganian a vorbit despre managementul politic și responsabilitate. Din punctul lui de vedere, nu stăm prea bine la cele două în România. Nici PNL nu este scutit de critici. Să fie clar. Sunt destule voci critice însă după ce dai cu parul te uiți în jur și ajungi la concluzia că pe unul dintre cei loviți trebuie să îl ridici și să îi dai responsabilitatea „în mână”, să o înțeleagă și să o respecte în comportamentul politic.

Vosganian vorbea despre responsabilitate pe trei paliere: luarea responsabilității de la cei care o dețin, transferarea responsabilității către cei capabili să o folosească, colaborarea între cei care au responsabilitatea în folosul comun. La ultima este mai mult o problemă de management însă este și o problemă a responsabilități în sensul că fiecare responsabil trebuie să lucreze în folosul comun al societății și nu doar în folosul propriu sau al domeniului specific de activitate.

Subiectul nu poate fi tratat singur. Este obligatoriu ca atunci când îl tratezi să ai în fața ochilor întreaga societate cu organizarea ei, cu forțele care se manifestă în mediul social, cu partidele politice care își dispută „dreptul la responsabilitate” cerând populației să le investească cu putere etc. Nu este de neglijat nici caracterizarea celor care sunt politicieni, a celor care vor să devină oameni politici și nici a celor care pot deveni, la un moment dat, „bărbați de stat”, cum bine a observat Radu Zlati pe timpul discuțiilor.

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, suntem chemați să dăm responsabilitatea de a reprezenta poporul român în Parlamentul European persoanelor propuse de partidele politice sau unor independenți. Avem o scurtă și zbuciumată experiență în materie. De la intrarea în UE avem o legislatură europeană completă. Am constatat plusuri, la unii dintre europarlamentarii români, am constatat minusuri dar am și fost de râsul Europei cu unii.

La plusuri sunt europarlamentari din mai toate formațiunile politice parlamentare actuale, cu unele excepții. Chiar dacă sunt subiectiv, nu pot să nu remarc că PNL a avut 5 europarlamentari care au lucrat corect și intens pentru cetățenii români. Norica Nicolai, Renate Weber, Adina Vălean, Cristian Bușoi, Ramona Mănescu și înlocuitorii lor (Hellvig și Silaghi). Recunosc că și Monica Macovei a lucrat cu folos însă are și multe, alte multe lucruri complet anti-românești. Adrian Severin a fost un foarte bun europarlamentar. Chiar Stolojan. Mai sunt. Nu pot să nu remarc faptul că acum 5 ani au ajuns în PE un Vadim Tudor, un Gigi Becali, un Laszlo Tokes sau o Elena Băsescu. Figuri sinistre, rușinea noastră.

Legat de responsabilitate, să mergem la primul aspect. Noi, românii, suntem „managerul general”. Suntem în fața unei noi alegeri. Va trebui să luăm responsabilitatea din mâna celor care ne-au înșelat așteptările. Să o luăm din mâna celor care și aici în țară dau dovadă că sunt incapabili să își asume responsabilitatea. PDL și UDMR au lucrat, în PE, de multe ori, împotriva intereselor României. S-au subordonat intereselor populațiilor altor state, dominanți prin partidele asociate în PPE. Am suportat o criză economică care nu ne aparținea și care nu ar fi ajuns la noi dacă Traian Băsescu și ai lui din PDL la care s-au alăturat cei din UDMR nu ar fi aservit interesul național interesului altor cancelarii europene, în special intereselor Germaniei. Este evident că PDL nu mai are capacitatea de a-și asuma o responsabilitate în PE. Pentru că noul partid băsescian, PMP, este, de fapt, o copie a PDL, compus din pedeliștii care l-au urmat pe Băsescu în această nouă aventură politică, nici acesta nu este de încredere, cu atât mai mult cu cât doctrina lui politică este „programul lui Băsescu”, program care ne-a dus foarte aproape de „sapa de lemn”. Celelalte formațiuni politice „de dreapta”, cum ar fi PFC-ul lui Mihai Răzvan Ungureanu nu merită a fi analizate. Ar fi un consum inutil de timp. Sunt tot băsiști. Ideile lor politice sunt luate prin copy-paste de la Băsescu. PSD este un alt partid care nu și-a onorat mandatul de până în prezent. Excepțiile de la această constatare sunt prea puține în condițiile în care pe listele PSD se află mai mult persoane anti-responsabilitate. În plus, PSD va trebui să răspundă electoratului român și pentru actele de corupție ale candidatului PSD la președinția CE, sinistrul Martin Schulz, Președintele Parlamentului European de azi, judecat în aceste zile pentru fapte de corupție în instituția pe care o conduce. Nu putem uita că acest Martin Schulz este printre cei care a cauționat ideea că suspendarea lui Traian Băsescu în 2012 a fost „o lovitură de stat” !

Este evident că trebuie acum să luăm din mâinile PSD, PDL (PMP), PRM și UDMR responsabilitatea de a reprezenta poporul român în Parlamentul European. Europarlamentarii acestor formațiuni politice sunt autorii tuturor obiectivelor politice ratate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Trebuie să avem curajul să dăm responsabilitatea reprezentării în PE celor care pot. Liberalii au prezentat o listă suficient de atrăgătoare. Sunt și pe listele partidelor incriminate personalități acceptabile însă acelea sunt doar puține și duse în poziții mai puțin avantajoase pentru a forța ducerea în PE a „cioclilor” politici doriți de partidele lor.

Avem nevoie în PE de mai mulți liberali. Cu toate „defectele” lor, mai mult teoretice, sunt singurii care au acționat pentru promovarea unei Europe a popoarelor și nu a corporațiilor.

Prin participarea în grupurile europarlamentare, celor cărora le vom da responsabilitatea vor împlini cel de al treilea aspect. Cel al colaborării între „responsabili” în folosul comun al tuturor. Este adevărat că grupul ALDE va colabora, punctual, atât cu PES cât și cu PPE în măsura în care proiectele celorlalte grupuri europarlamentare se încadrează în ideea de progres și nu doar de păstrare a unor avantaje politice și economice sau de ținere a unor categorii sociale în starea de înapoiere pentru a fi exploatate politic.

Această discuție despre responsabilitate va trebui purtată și la alegerile prezidențiale și la viitoarele alegeri parlamentare. PSD dă azi semne clare de incapacitate administrativă, de iresponsabilitate politică, de corupție. Abia după destrămarea USL s-a putut vedea cine este, de fapt, PSD. O cloacă.

Dacă vom gândi corect situațiile din țară din aceste zile, nu ar trebui să ne tremure mâna la vot. PSD, PDL și PMP sunt virușii dezordinii și decăderii sociale.

Circul politic românesc este plin de clovni. Ponta și Băsescu ne fac de râs.

M-am uitat pe declarații și comunicate politice. PSD dă tare în Traian Băsescu și ... PNL. În Traian Băsescu „dă” Victor Ponta, restul socialiștilor dau tare în PNL. PC dă tare în PNL. Prin Antena 3, PC dă și în Traian Băsescu. UNPR nu se prea vede. Apare, din când în când Nicolicea, cel care a avut inițiative legislative atât de ciudate, atât pe timpul cât era în PSD cât și după aceea, încât va trebui ca în viitor, când PSD nu va mai avea atâta putere, să se umble la curățirea acelor legi de jegul pus de Nicolicea și votat într-o veselie de deputații incompetenți ai PSD și PDL. PDL trage în PSD. Mai apar și unele voci care „atacă” PMP și chiar pe Traian Băsescu. PNL dă în PSD fără a ignora pe Traian Băsescu. PFC (a lui MRU) dă în PNL. Hm. Este o scenă politică total aiurea.

După numerele de circ prezentate de televiziuni având în chip de clovni pe Victor Ponta și Traian Băsescu poți rămâne cu impresia deformată că cei doi sunt adversari politici. Aiurea. Sunt coabitanți politici. Interesul lor major este să distorsioneze mesajele politice utile ce ar putea ajunge la cetățeni de la partidele politice. În aceste zile se petrec evenimente importante pentru viitorul UE. Mijloacele noastre media nu au timp de așa ceva pentru că sunt angajate, aceasta este formularea corectă, să preia can-can-ul pontisto-băsist pentru ca la cetățeni să nu ajungă informațiile relevante. Și sunt suficiente.

Socialiștii ar avea ce prezenta însă nu mai pot fără să fie întrebați de relele pe care le-au făcut ai lor, mai ales candidații lor europeni. În aceste zile, în Parlamentul European este „pus la zid” tocmai reprezentantul socialiștilor pentru funcția de Președinte al Comisiei Europene, Marin Schulz. Preiau de la postarea eurodeputatului Adrian Severin un pasaj interesant, postat zilele trecute:

„În mod ironic, două puncte fierbinți marchează săptămâna: criza ucraineană și demascarea corupției Președintelui PE Martin Schulz, căruia i se cere demisia.

Când am fost lovit, Martin Schulz a fost bucuros să scape de concurența mea cerându-mi să demisionez pentru motive, chipurile, de ordin etic. Atunci a primit un sprijin total din partea delegației PSD în frunte cu veleitarul Cătălin Ivan, ajuns șef al ei prin protecție de fuste. Eu nu am demisionat dar iată că astăzi i se cere "moralistului" Schulz demisia sub acuzația de corupție (a folosit banii Parlamentului European spre a-și face campanie electorală, și-a promovat oamenii de casă, a mușamalizat afeceri murdare ale OLAF conducând la îndepărtaera unui comisar european acuzat fără vină, a modificat fără drept - adică a falsificat - documente oficiale europene) bazată pe un raport avându-l ca autor (probabil involuntar) pe Cătălin Ivan însuși. L-am privit astăzi de pe locul meu din hemiciclul PE pe Schulz cum se zbate spre a scăpa din cleștele acuzelor formulate vituperant de membrii tuturor familiilor politice. Nu găsim, oare, aici o imensă ironie a sorții?! Nu am simțit, însă, nici o satisfacție ci numai milă și silă”.

Să ne fie cu iertare, dar PSD chiar nu are chef de campanie europarlamentară. Ce să spună românilor ? Că ei, pesedeii lui Ponta dovediți în țară ca fiind corupți, foarte corupți, susțin „ideile corupților” din Parlamentul European ? Să spună românilor că starea naturală a socialiștilor europeni fie în țara lor de origine fie în Parlamentul European este aceea de persoane corupte și coruptibile ? Nici vorbă. Mai ales că au probleme foarte serioase cu privire la viitorul PSD. Un PSD care s-a angajat pentru a face un nou picaj politic. „Baronii” PSD au probleme foarte serioase cu legea. Procurorii au început să „scuture pomul corupției” iar din el cad corupții pe capete. S-au copt și sunt numai buni de prelucrat „industrial”. Pentru ca scenariul să fie complet, au apărut plângeri penale pentru acte și fapte ilegale în domeniul retrocedărilor și al punerilor în posesie care sunt luate în serios de procurori. Iar după cum spune Băsescu, majoritatea celor care au comis faptele condamnabile sunt din partea PSD și a PC. Cu o astfel de imagine publică, cum să ceri votul pentru europarlamentare ?

Traian Băsescu și PMP iar nu pot cere voturi. Candidații lor sunt fie necunoscuți fie retarzi. Au frecușuri cu echipa PDL pentru europarlamentare. Se gratulează reciproc până vor ajunge să se anihileze. Este evident că Traian Băsescu nu are cum sprijini propria formațiune politică decât prin simularea unei lupte politice cu puterea. Cu PSD și Victor Ponta.

Ciudățenia apare însă atunci când cei doi clovni majori se raportează la PNL, singurul partid politic care nu are „tinichele de coadă”. Aici se cuvine a face precizarea că PNL este adevăratul lor adversar. Ce fac clovnii politici Ponta și Băsescu acoperă mediatic campania PNL de prezentare a candidaților la europarlamentare. Televiziunile celor două partide sunt focusate pe „lupta” dintre Traian Băsescu și Victor Ponta. Antena 3 și România Tv nici nu mai dau imagini de la ieșirile în presă ale lui Crin Antonescu. B1Tv s-a luat după ele. Este evident că vom ajunge de râsul lumii. 

Observând cele întâmplate, nu pot să nu îi dau dreptate lui Varujan Vosganian care aseară ne-a spus că tot circul ăsta al luptei dintre Traian Băsescu și Victor Ponta are rolul de a crea impresia populației că există doar două forțe politice în România: pe stânga PSD și aripioarele iar pe dreapta PMP și Traian Băsescu. Probabil că sunt înțeleși în a decredibiliza PNL cât mai mult cu putință din moment ce Băsescu a „explicat” la B1Tv cum PNL este „de stânga” iar Victor Ponta tot anunță periodic că după 25 mai așteaptă ca PNL să se alăture PSD pentru „a lupta” împotriva lui Traian Băsescu. Adică, Victor Ponta ne anunță că PNL este de „stânga” din moment ce se alătură PSD pentru lupta împotriva lui Traian Băsescu care este de „dreapta”. Jigodism. Imens.

S-a ajuns prea departe. Ieri, Crin Antonescu a ieșit cu o declarație publică prezentată doar de TVR1 și Realitatea Tv:

„Ultimele zile, ultimele ore, arată o escaladare jenantă a unui mod de a face politică din declarații, pe care îl practică doi demnitari de vârf ai statului român, președintele și premierul.

Este pur si simplu scandalos ca cei doi capi ai executivului să facă de râs această țară prin declarații cu un conținut și cu un ton care seamănă cu cel al unor căpetenii de bandă.

A devenit o obișnuință ca domnul Băsescu să îl declare răspicat pe primul ministru profund corupt. Domnul prim ministru vorbește despre un președinte cu limbaj. cu apucături și cu comportament de mafiot. Sunt lucruri care deja nu mai pot fi acceptate și atât în nume personal, ca un om politic care, deseori am adoptat formule dure, protestez în fața unui asemenea mod de a-ți bate joc de cetățenii pe care îi reprezinți. Cred ca trebuie să se oprească pentru că mai jos de atât nu se poate.

Asistăm la fenomene tulburătoare, domnul Victor Ponta și-a pierdut controlul, ne anunță că se refugiază cu biroul de prim ministru în sediul unei unități militare, respectiv Ministerul Apărării Naționale, fapt totuși fără precedent. Sediul tradițional, sediul istoric al Guvernului României este Piața Victoriei.

Sediul Guvernului României are și el regim de obiectiv special, este păzit. Cu ce drept domnul Ponta își permite să facă acest circ cu Guvernul României, care este o instituție nu a domniei sale, nu a famliei sale, nu a Partidului Social Democrat. Eu nu cred că este o chestiune de tupeu sau de nerușinare, eu cred ca domnul Ponta și-a pierdut controlul și din această cauză nu mai are măsură.

Înțeleg că miza politică a acestor alegeri este foarte mare, cer totuși ca președinte al unui partid politic, parlamentar, al unui partid care dorește o competiție politică dură dar civilizată, le cer celor doi domni, care reprezintă România, să înceteze. Suntem în Europa și suntem o națiune care merită reprezentată cu un minimum de demnitate, e un an greu, cu o competiție politică acerbă, dar dacă am avea un minimum de responsabilitate, iar în funcțiile în care se găsesc cei doi, nu ai voie să nu ai această responsabilitate, ar trebui să discutăm și lucruri de consens, să discutăm totuși care este strategia, mai ales de politică externă pe viitor a României, dată fiind conjunctura regională pe care o vedem agravându-se de la o zi la alta. Ar trebui, de asemenea, să încercăm cu toții să vedem ce anume din destinul acestei țări, trebuie să continue, indiferent cine va câștiga această competiție și indiferent cine o va pierde. 

Nu se poate ca în fața cetățenilor români , cei doi să se amenințe cu pușcăria. Noi, Partidul Național Liberal, am vorbit clar și când eram în USL și în campania electorală, despre o justiție scoasă de sub influența lui Traian Băsescu, nu am vorbit niciodată despre o justiție, pe care să pună mâna Ponta și acoliții săi. Indiferent cine câștigă alegerile prezidențiale și cine guvernează România în anii următori, independența justiției trebuie să devină o realitate.

O țară în care premierul și președintele se amenință fățiș cu pușcăria și în care, pur și simplu, premierul fuge cu biroul în Ministerul Apărării Naționale, este o țară care, ca să fiu delicat, nu poate face impresie bună”.

Cele două paiațe de circ duc în derizoriu conceptul de politică, de viață politică, de guvernare. Amândoi trebuie trimiși la coșul de gunoi al istoriei. Ei și partidele lor dar și susținătorii lor.