O Hotărâre a Guvernului Boc cu acordarea de subvenții naște un bucluc. Și ce bucluc !

Guvernul lui Băsescu, din 2009. PDL condus de Emil Boc (pe post de marionetă a lui Traian Băsescu !) și PSD condus pe atunci de Mircea Geoană au format Guvernul de largă corupere națională a lui Băsescu. Guvernul rămas în amintirea populației ca cel mai anti-român guvern din istorie.

Agerpres (aici). Din dosarul Interagro care îl privește pe Ioan Nicolae, infractor dovedit aflat în pușcărie și pe pesedistul Gheorghe Bunea Stanciu de la Brăila (fost președinte al CJ), se disjunge un altul care are următoarea motivare:

„ ...disjungerea și continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare — dare de mită, cumpărare și trafic de influență, abuz în serviciu în forma tentativei cu scopul obținerii de foloase necuvenite pentru altul, folosirea influenței și autorității unor persoane ce dețineau funcții în partide politice pentru a obține foloase necuvenite pentru altul”.

Clienții sunt cei de mai sus, persoane care sunt pomenite în dosarul Interagro.

„Printre acești miniștri, actele de urmărire penală i-au evidențiat pe fostul premier Emil Boc, fostul ministru al Finanțelor Gheorghe Pogea și fostul ministru al Economiei Adriean Videanu, care ar fi exercitat asupra secretarului de stat în Ministerul Agriculturii Liviu Harbuz, fie anumite forme de presiuni, fie "demersuri de persuadare", pentru ca acesta să găsească soluții pentru promovarea și adoptarea actului normativ vizat de patronul Interagro”.

Liviu Harbuz, pe atunci secretar de stat la Agricultură era în subordinea lui Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, după cum au convenit PDL și PSD să împartă „tortul bugetului și al puterii”. Vasile Pușcaș era ministrul Integrării Europene, despre care Nicolae și Bunea Stanciu au arătat că este favorabil lui Nicolae.

Ce au scos în evidență procurorii, ce au găsit pe teren, este treaba procurorilor. Noi trebuie să avem încredere în autoritățile statului pentru ca acestea să își înțeleagă locul și rolul. Încrederea îi stimulează și vom avea beneficiul corectitudinii și eficienței lor profesionale. Majoritatea vor înțelege că încrederea acordată de societate le impune un comportament responsabil. Reversul este sancțiunea severă care nu îi este acordată doar pentru nerespectarea legii ci și pentru înșelarea încrederii cetățenilor (constituie o mare parte din conținutul sancțiunii penale !).

 Pe de altă parte, acest proces ne arată murdăria aranjamentelor politice dintre PDL și PSD. Este sigur că toți actorii politici de la nivel înalt au știut că sunt în afara legii și în afara oricărei bune-credințe în actul de guvernare prin susținerea la nivelul Guvernului a unui singur actor economic în dauna tuturor celorlalți, că prin actele normative pe care le emit bagă bani din bugetul statului în buzunarul personal al cumpărătorului de influență. Este vorba despre subvenție !

Ioan Nicolae este cel favorizat de pe timpul guvernării Tăriceanu la achiziția de gaze pentru combinatele chimice ajunse pe mâna lui Nicolae. Favorizarea lui Nicolae s-a făcut de către Vosganian care i-a cerut lui Tăriceanu să acorde lui Nicolae prin act normativ, ordonanță de urgență parcă, posibilitatea de a achiziționa gaze din producția internă sub prețul pieței. Stenograma ședinței de guvern a apărut în media și arată cum Vosganian cere, se milogește de Tăriceanu, să aprobe ordonanța pentru că „sunt în pericol” câteva mii de locuri de muncă, Nicolae amenințând că închide combinatele de îngrășăminte dacă nu este emisă ordonanța respectivă ! Din stenogramă mai apare și o situație destul de clară, în defavoarea statului român. Nicolae vindea 70% din producția de îngrășăminte la extern, doar 30% din ea era disponibilă pentru intern, pentru agricultura română. Alte date ne arată că agricultorii români achiziționau îngrășăminte de la extern, cele din țară fiind, culmea, mai scumpe dar și mai slabe (cele produse de Nicolae). Practic, prin ordonanța promovată de Vosganian și acceptată de Tăriceanu, România a pierdut bani, a dat bani de la buget cumpărătorilor de îngrășăminte străini și a umplut buzunarele lui Nicolae care, din milionar în euro a devenit miliardar. Halal treabă !

Vosganian a scăpat de urmărirea penal cerută de procurori pentru că Senatul României, condus de Tăriceanu, cu susținerea puternică a coaliției PSD-UNPR-UDMR și clica lui Tăriceanu care nu era încă partid. Senatul a respins cererea procurorilor. Normal, după Vosganian ar fi urmat Tăriceanu, alții care au fost în guvernarea Tăriceanu dar și alți susținători din partea PSD. Videanu, care a preluat ministerul economiei a continuat manevrele vosganiene și a ajuns inculpat, procurorii având decizia Președintelui Iohannis.

Culmea, Nicolae a capturat guvernările. Indiferent cine era la putere. După ce a obținut gaze sub prețul pieței, de la două guvernări diferite, cu partide aflate într-o puternică înfruntare, a cerut și a primit și un act normativ care să îi asigure vânzarea pe piața internă a restului de 30% din producția de îngrășăminte. Trai nineacă ! Banii nu au miros. Liberalii lui Tăriceanu sprijiniți de PSD aflat în umbră după prăbușirea lui Năstase au dat, social-democrații ajunși la putere după cârdășia cu Traian Băsescu au lucrat ca Nicolae să mai primească, PDL-ul lui Boc și Băsescu a marșat în favoarea lui Nicolae. Practic, în zona economică pe care a capturat-o, Nicolae a devenit stăpânul țării. Ce Președinte de țară, ce Guvern, ce autorități de reglementare, ce Comisie Europeană ?! Traiască „stăpânul” Ioan Nicolae ! Ura, ura, ura ! Doar niște procurori bezmetici nu au înghițit gălușca și atunci când au avut „cătușele” rupte au trecut la treabă iar Nicolae a ajuns la „țuhaus”. După el ajung, încet-încet, și „slugile guvernamentale”, indiferent din care partid fac sau au făcut parte.

Clienții de mai sus vor avea de dat declarații. Vor face vizite mai dese pe la procurori. Se pare că Harbuz de la Bacău a dat niște declarații care indică o direcție de acțiune: ... care ar fi exercitat asupra secretarului de stat în Ministerul Agriculturii Liviu Harbuz, fie anumite forme de presiuni, fie "demersuri de persuadare". În traducerea mea, Harbuz este autorul HG-ului. El spune că HG-ul buclucaș i-a fost impus, prin presiuni și persuasiuni. Hait ! Probe ?! Stenograme oficiale ceva ?! Fără ele, vorbele lui Harbuz rămân vorbe. De bază rămâne sau rămân stenograma ședinței sau stenogramele ședințelor de Guvern în care s-au purtat discuții cu privire la aceste subvenții. Nu cred că la ministerul agriculturii s-au păstrat stenograme. Posibil procese verbale însă acestea pot sau nu reflecta realitatea.

Este evident că procurorii vor lua la întrebări funcționarii din minister. Undeva, în arhivă, există niște înregistrări, există niște persoane care au lucrat direct la proiectul de HG, există cineva care a elaborat motivarea necesității adoptării actului normativ, acel cineva a discutat direct cu cel interesat din minister să fie emis actul normativ ... Găsesc ei procurorii drumul către adevăr.

Înclin să cred că procurorii au o imagine aproximativ clară cu privire la problemă. Dacă treburile nu erau clare, nu exista disjungere. Este o pâine de mâncat și niște politicieni de încătușat.

Probabil din toamnă, procurorii vor reveni cu o cerere (depinde unde ?!) de urmărire penală a lui Vosganian dar și a lui Tăriceanu ! Pentru treaba cu gazele lui Nicolae !

Românul ajuns șef nu vrea descentralizare.

Liviu Dragnea are de luptat pentru realizarea descentralizării. Are de luptat pentru că există, din păcate, idei păguboase despre administrația publică și organizarea acesteia în mintea românilor.

Tot românul ajuns șef vrea centralizare. Vrea controlul tuturor celor de sub el dar și al altora care au „drumurile” intersectate cu ale lui. Am observat această proastă mentalitate ani la rând. Pe lângă dorința de centralizare, românul ajuns șef vrea să facă și ce face altul în domenii de activitate apropiate. Din nefericire, politicul vrea și el „rezultate” așa că sprijină pe românul ajuns șef care, la rândul lui favorizează la „momentul potrivit” politicianul care îl ajută să își împlinească poftele. Românul ajuns șef a prin șmecheria. Practică și promovează birocrația în sistemul pe care îl conduce. Singur nu poate amenința, lămuri, întoarce în favoarea sa o stare sau o situație la un moment dat. Dezvoltând un aparat birocratic, format în general din persoane care nu au ce căuta în domeniul respectiv de activitate, își formează o oaste care va interveni, uneori fără acordul lui, pentru a-i apăra „tronul”.

Se pare că lui Liviu Dragnea i-a venit mintea cea de pe urmă. Descentralizarea se poate realiza, efectiv, prin hotărâri de guvern. Perfect adevărat. Pentru că actele normative care stau la baza organizării și funcționării administrației publice sunt hotărârile de guvern. Este adevărat că, după mai vechiul obicei, sunt și legi care reglementează diferite domenii de activitate care au capitole unde sunt reglementate și instituțiile abilitate să le asigure funcționarea. Dar și la acelea se poate reveni după ce sunt reorganizare instituțiile publice care au ca bază juridică hotărâri ale guvernului.

Iau de la Agerpres câteva vorbe ale lui Dragnea:

„Am discutat despre descentralizare, poziţia unanimă a rămas neschimbată, vom continua procesul de descentralizare, vom aştepta motivarea Curţii Constituţionale şi suntem pregătiţi să facem paşii următori legislativi şi nu numai pentru a finaliza totuşi procesul de descentralizare. 

Categoric nu se ia în calcul ordonanţă pe această temă, s-ar putea să fie vorba şi de hotărâri de guvern...”.

Pot observa totuși ceva. Dorința de a realiza descentralizarea administrativă și realizarea condițiilor pentru independența administrativă și financiară a comunităților locale a fost construită în stil bombastic, teatral, politicianist. Cine ar fi dorit să realizeze acest lucru ar fi pornit de la pașii care se puteau realiza în timp (au trecut aproape doi ani de guvernare USL, totuși !), pași care nu erau condiționați de norme constituționale sau chiar legale. Pentru că adevărul cumplit stă în „amănunte”, nu pot să nu observ că în anii din urmă s-au tot înființat instituții publice „căpușă” pentru diferite personalități politice sau care au beneficiat de sprijin politic (!), instituții care au tot preluat de la altele activități curente și sursele de finanțare. Desființarea acestor instituții căpușă ar fi trebuit să fie primul pas, obligatoriu, pentru realizarea descentralizării.

Românii ajunși șefi se opun descentralizării apelând, mai nou, la tâmpenii „istorice”. Descentralizarea administrativă și acordarea independenței administrative și financiare comunităților locale nu are cum afecta statul, sub aspectul teritoriului și al integrității acestuia, al suveranității, al independenței și unității naționale. Pentru că deasupra activității administrativ-teritoriale și financiare se află constituția și legile organice, legile ordinare și hotărârile guvernului. Nu sunt descentralizate Armata, Justiția, ordinea publică, politica externă, serviciile speciale etc. Sunt descentralizate sistemele sociale cum sunt învățământul și sănătatea, sistemele economice și comerciale, toate acestea se duc către comunitățile locale pentru a răspunde necesităților specifice tradițiilor și obiceiurile oamenilor care trăiesc în aceste comunități.

Îmi doresc ca această descentralizare să se realizeze în profunzime, să aibă ca efect dinamizarea vieții comunităților locale, să facă din aceste comunități temelia națiunii. La naiba, de prea mult timp România a stat într-un singur picior.