Declarația de la Roma, 25 martie 2017

Tusk și Tajani

Declarația liderilor a 27 de state membre și ai Consiliului European, Parlamentului European și Comisiei Europene Declarația de la Roma (25 martie 2017)

Noi, liderii a 27 de state membre și ai instituțiilor UE, ne mândrim cu realizările Uniunii Europene: edificarea unității europene este un proiect îndrăzneț, cu o viziune pe termen lung. Acum șaizeci de ani, în timp ce ne reveneam de pe urma tragediei celor două războaie mondiale, am decis să ne unim și să reconstruim continentul nostru din cenușă. Am construit o Uniune unică, cu instituții comune și valori puternice, o comunitate a păcii, a libertății, a democrației, a drepturilor omului și a statului de drept, o forță economică majoră cu niveluri neegalate ale protecției sociale și bunăstării.

Unitatea europeană a început ca visul câtorva, devenind speranța celor mulți. Apoi Europa a redevenit un întreg. Astăzi, suntem uniți și mai puternici: sute de milioane de oameni de pe întreg teritoriul Europei beneficiază de viața într-o Uniune extinsă care a depășit vechile diviziuni.

Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent, atât mondiale, cât și interne: conflicte regionale, terorism, presiuni crescânde exercitate de migrație, protecționism și inegalități sociale și economice. Împreună, suntem hotărâți să răspundem provocărilor unei lumi în schimbare rapidă și să le oferim cetățenilor noștri atât securitate, cât și noi oportunități.

Vom face Uniunea Europeană mai puternică și mai rezilientă, prin și mai multă unitate și solidaritate între noi și prin respectarea normelor comune. Unitatea este atât o necesitate, cât și alegerea noastră liberă. La nivel individual, am fi marginalizați de dinamica mondială. Împreună avem cele mai mari șanse de a o influența și de a ne apăra interesele și valorile comune. Vom acționa împreună, cu ritmuri și intensități diferite acolo unde va fi necesar, dar mergând în aceeași direcție, așa cum am făcut în trecut, în conformitate cu tratatele și păstrând ușa deschisă celor ce doresc să se alăture mai târziu. Uniunea noastră este nedivizată și indivizibilă.

În următorii zece ani ne dorim o Uniune care să ofere siguranță și securitate, să fie prosperă, competitivă, durabilă și responsabilă din punct de vedere social și să aibă voința și capacitatea de a juca un rol principal în lume și de a modela globalizarea. Ne dorim o Uniune în care cetățenii să beneficieze de noi oportunități de dezvoltare culturală și socială și de creștere economică. Ne dorim o Uniune care să rămână deschisă acelor țări europene care ne respectă valorile și care se angajează să le promoveze.

În aceste vremuri de schimbare și conștienți de îngrijorările cetățenilor noștri, ne afirmăm angajamentul față de Agenda de la Roma și ne angajăm să acționăm în direcția următoarelor obiective:

1. O Europă sigură și securizată: o Uniune în care toți cetățenii se simt în siguranță și se pot deplasa liber, în care frontierele noastre externe sunt securizate, cu o politică în domeniul migrației eficientă, responsabilă și durabilă, cu respectarea normelor internaționale; o Europă hotărâtă să combată terorismul și criminalitatea organizată.

2. O Europă prosperă și durabilă: o Uniune care generează creștere și locuri de muncă; o Uniune în care o piață unică solidă, conectată și în dezvoltare, care ține cont de transformarea tehnologică, și o monedă unică stabilă și mai consolidată deschid căi pentru creștere, coeziune, competitivitate, inovare și schimburi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii; o Uniune care promovează o creștere susținută și durabilă, prin investiții, reforme structurale și eforturi către finalizarea uniunii economice și monetare; o Uniune a economiilor convergente; o Uniune în care energia este sigură și accesibilă, iar mediul este curat și sigur.

3. O Europă socială: o Uniune care, bazându-se pe o creștere durabilă, promovează progresul economic și social, precum și coeziunea și convergența, susținând în același timp integritatea pieței interne; o Uniune care ține seama de diversitatea sistemelor naționale și de rolul-cheie al partenerilor sociali; o Uniune care promovează egalitatea între femei și bărbați, precum și drepturi și șanse egale pentru toți; o Uniune care combate șomajul, discriminarea, excluziunea socială și sărăcia; o Uniune în care tinerii primesc cea mai bună educație și formare și în care pot studia și găsi locuri de muncă pe întregul continent; o Uniune care păstrează patrimoniul nostru cultural și promovează diversitatea culturală.

4. O Europă mai puternică pe scena mondială: o Uniune care dezvoltă în continuare parteneriatele existente, construind altele noi și promovând stabilitatea și prosperitatea în vecinătatea sa imediată la est și sud, dar și în Orientul Mijlociu, pe întregul continent african și la nivel mondial; o Uniune pregătită să își asume mai multe responsabilități și să contribuie la crearea unei industrii a apărării mai competitive și integrate; o Uniune hotărâtă să își consolideze securitatea și apărarea comune, inclusiv în cooperare și complementaritate cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, ținând seama de circumstanțele naționale și de angajamentele juridice; o Uniune angajată alături de Organizația Națiunilor Unite, care susține un sistem multilateral bazat pe norme, este mândră de valorile sale și își protejează cetățenii și care promovează comerțul liber și echitabil și o politică globală pozitivă privind schimbările climatice.

Vom urmări aceste obiective, având convingerea fermă că viitorul Europei se află în mâinile noastre și că Uniunea Europeană este cel mai bun instrument prin care ne putem atinge obiectivele. Ne angajăm să ascultăm și să răspundem îngrijorărilor exprimate de cetățenii noștri și ne vom alătura eforturilor parlamentelor noastre naționale. Vom colabora la nivelul cel mai adecvat atingerii scopurilor noastre, acesta putând fi nivelul Uniunii Europene sau nivelul național, regional ori local, într-un spirit de încredere și de cooperare loială, atât între statele membre, cât și între acestea și instituțiile UE, respectând principiul subsidiarității. Vom asigura marja de manevră necesară la diferitele niveluri pentru a consolida potențialul de inovare și de creștere al Europei. Vrem ca Uniunea să se implice cât mai mult în chestiuni majore și cât mai puțin în cele neînsemnate. Vom promova un proces decizional democratic, eficace și transparent, precum și rezultate mai bune.

Noi, liderii, într-un spirit de colaborare în cadrul Consiliului European și între instituțiile noastre, ne vom asigura că agenda de azi va fi pusă în aplicare, astfel încât să devină realitatea de mâine. Ne-am unit pentru binele nostru. Europa este viitorul nostru comun.

Sursa: caleaeuropeană.ro

Europa este viitorul nostru comun ! Va fi declarația din 25 martie la Roma.

Dubiile, neîncrederea, euro-scepticismul pierd categoric. La Roma, statele membre ale Uniunii Europene vor declara că „Europa este viitorul nostru comun”. O Uniune Europeană fără „viteze” diferite ci cu „ritmuri” diferite ceea ce este cu totul și cu totul altceva. Și astăzi ritmul integrării în Uniunea Europeană ! Chiar și statele mai dezvoltate au dat rateuri, unele foarte grave. Fie state membre ale Zonei euro, fie state membre ale Spațiului Schengen. Acele rateuri ne arată că acele state au apucat pe drumuri greșite datorită unei supra-evaluări dăunătoare.

Draftul „declarației comune” ajuns la îndemâna AFP împacă, se pare, toate orientările. Nu lasă pe nimeni deoparte, dar nici nu blochează acele țări care vor mai multă integrare.

„Suntem hotărâți să facem UE mai puternică și mai rezistentă, grație unei mai mari unități și solidarități între noi”

„A fi uniți este cea mai bună modalitate de a ne apăra interesele și valorile comune”

„Vom acționa împreună atunci când acest lucru este posibil, în diferite ritmuri și intensități, dacă este nevoie, cum am făcut-o în trecut în cadrul tratatelor, lăsând ușa deschisă celor care vor să participe mai târziu"

„Uniunea noastră este unită și indivizibilă”

Este evident că de s-a ajuns la acest text (sper că este cel real), toate statele au convenit să participe activ la protecția UE și pe timpul negocierilor Brexit-ului și în celelalte probleme - relațiile „privilegiate” ale unora cu terțe țări.

Am încredere că se va ajunge la mai multă integrare. De când UE a dat cu nasul de „politica expansionistă” a Rusie, acum a Turciei, a descoperit că nu era pregătită ca Uniune de state să răspundă adecvat. Relațiile speciale ale unor state membre cu Rusia a ținut frâna trasă în direcția integrării.

Bulgaria are un președinte socialist iar social-democrații bulgari au dat deja declarații ferme că vor boicota prelungirea sancțiunilor UE față de Rusia ! Vor încerca să profite de președinția pe care o vor prelua în curând. Alte curente politice din statele europene, în special cele euro-sceptice, promovează aceleași idei. Mișcările politice extremiste și euro-scepticii sunt aliații Moscovei și fac tot ce pot pentru ca manipularea Rusiei să aibă succes în interiorul UE, finalitatea demersurilor lor fiind destrămarea uniunii.

Rămâne la latitudinea fiecărui stat acum să își stabilească nivelul de ambiție în interiorul UE. Noi avem un nivel de ambiție care este satisfăcut de o astfel de Declarație comună. Pe măsură ce vom îndeplini criteriile de convergență, vor trece la nivelul superior. Dar, trebuie să fim jucători pe fiecare nivel. Acum respectăm regulile Zonei euro, chiar dacă nu suntem membri, aplicăm la literă regulile Schengen, chiar dacă nu suntem admiși în acest spațiu. Urmează să se „nască” noi zone de interes pentru statele membre ale UE iar noi trebuie să fim acolo. În linie cu celelalte state. Este adevărat că economia noastră este mai slabă, că nu este bine structurată, dar avem potențial și, atunci când vom alege ce trebuie în Parlament, vom avea și o guvernare care să rearanjeze structura economiei României pentru a nu mai depinde de puterea de cumpărare a cetățenilor (s-au redus taxele și impozitele, s-au mărit salariile, s-au obținut niște rezultate statistice dar au crescut și prețurile). După ce puterea PSD-ALDE nu va mai avea de unde să ia bani pentru finanțarea guvernării, vom ajunge, probabil, la alegerile europarlamentare sau chiar la parlamentarele noastre. După jaful comis de PSD și ALDE va trebui să o luăm de la început și să ne înscriem pe un drum corect pentru a putea atinge obiectivele stabilite ca stat membru al UE și NATO.

Surse: articolele de la Agerpres.

Iar cutremur, iar Italia, iar adâncime mică ... mai multă analiză. Bulina roșie revine în actualitate !

Iar Italia și iar cutremur. Și tot la mică adâncime. Jurnaliștii ne arată ce s-a petrecut. Oamenii de știință, mai puțin atractivi pentru marele public și analiștii serioși, vor trebui să caute răspunsul la întrebarea: de ce ?

Agerpres. UPDATE Noi cutremure puternice în Italia: zeci de răniți și pagube importante 

Cutremurul de ieri s-a produs, spun sursele din Italia, la câțiva zeci de km la nord de epicentrul cutremurului cu 300 de victime din 24 august, la sud de Perugia. S-a resimțit la Roma, chiar la Napoli ! Multe case vechi au fost dărâmate. La cutremurul din 24 august, casele vechi au produs 300 de victime. La acesta, nu. Pentru că au fost două cutremure, cel de 5 grade fiind mai înainte, speriind lumea iar cel de 6 grade a dărâmat doar clădirile.

Ambele cutremure din Italia s-au produs la „suprafață”. La o adâncime de sub 10 km. Se reașează plăcile tectonice de suprafață. De ce ? Ce le împinge să se miște ? La o presiune asupra unei zone geologice, descărcarea se va produce acolo unde terenul este mai slab sau nearanjat. Acolo unde mai este spațiu de ocupat.

Am reținut că s-a resimțit până la Napoli. Hm ! Să avem pardon dar asta este o veste care ne arată că poate exista o legătură cu supervulcanul Campi Flegrei (Câmpiile Flegreene) care se manifestă din ce în ce mai insistent. Solul se înalță din ce în ce mai mult deasupra nivelului mării cu câte 3 cm pe lună, emisiile de gaze sunt mai intense, face parte dintre supervulcanii care au schimbat clima când au erupt iar ultima erupție majoră, acum 60 - 70.000 ani, a lăsat urme la mii de km depărtare (în România a fost găsit în Dobrogea un strat de cenușă de la acea erupție de 1,1 m !). O altă informație ne spune că la începutul anilor '70 nivelul solului s-a ridicat abrupt cu 1,5 m !

Este o speculație pentru că am citit această legătură între zona cutremurului și zona Napoli unde a fost resimțit. Dacă nu ar fi existat o legătură geologică, Napoli ar fi putut fi considerat departe și nu ar fi existat un motiv să fie zgâlțâit. Dar există. Poate că presiunea asupra zonei unde au loc actualele cutremure se exercită din zona Napoli, de la Câmpiile Flegreene. Câmpii care își cam fac de cap.

Consecințele cutremurelor sunt deosebite. Au dărâmat casele vechi, casele care au fost păstrate pentru că atrăgeau turiști îndrăgostiți de trecut. Iar casele vechi au omorât oamenii. Iar asta trebuie să dea de gândit tuturor celor care mai au capul pe umeri. Pentru că și la noi avem această problemă a patrimoniului arhitectural. Un patrimoniu care poate face ce a făcut în Italia. Să ucidă. În loc să refacem acele clădiri vechi, ar trebui să le dărâmăm. Să nu ucidă, cum au mai ucis, cum ucid peste tot în lume unde lumea nebună după câștiguri obținute din turism uită că viața este mai importantă ca banii.

Trebuie luat taurul de coarne. În toate localitățile din țară. Iar în orașele mari, cu atât mai mult cu cât numărul victimelor poate fi imens.