Probleme serioase

Citesc pe "Mediafax" declaratia lui Tariceanu de la Oradea si ii dau dreptate. Are omul dreptate si cu asta basta.

Basescu a gandit la fel ca Ceausescu. Fara datorii. Acum, cat este el la carma pentru a aburi alegatorul neganditor insa cu datorii aberante dupa Acordul cu FMI pentru viitor. Datorii pe termen scurt.

Deficitul bugetar asa cum il intelege Tariceanu inseamna dezvoltare chiar daca ne critica Comisia Europeana. Tarile puternice din UE folosesc cu succes deficitul bugetar si nu au teama de steguletul galben sau rosu al Comisiei.

Va mai trece timp pana cand romanul va intelege informatia de aceasta natura si, mai ales, pana cand presa avida de scandal nu va mai exagera cu astfel de subiecte. Eu cred ca o presa inteligenta ar trebui sa sustina dezvoltarea accelerata a Romaniei prin exploatarea deficitului bugetar. La noi insa este exclus, deocamdata. Mai important este sa fie distrusi "dusmanii" lui Basescu si ai PD-L + PSD decat interesul national.

Relatia cu rusii

In "Cotidianul" de azi am postat la articolul lui Hurezeanu:

"Cepeca 28-Mai-2009 09:15

De acord

Sunt aproape de ideile exprimate de Hurezeanu in articol. Nu stam bine in zona de politica externa. Excesele basesciene vin si ne prezinta nota de plata. Concluzia de final a lui Basescu este relativ corecta insa a fost ocolita atunci cand "reprezentantul" poporului roman a iesit in public si s-a exprimat. De la inceputul mandatului prezidential s-a pornit pe un drum gresit in politica externa si s-a stricat ceea ce se reusise la un moment dat. Iar semnale spre normalitate au dat toti cei care azi ne ocolesc. Sper ca atitudinea lor sa fie conjuncturala, adica in asteptarea altui "reprezentant" politic extern al romanilor cu care dialogul sa poata fi redeschis iar problemelor in divergenta sa li se gaseasca solutii, daca nu finale macar partiale pentru a putea merge mai departe cu buna vecinatate, aliantele economice si militare etc.

Romania a devenit sub mandat basescian vecinul scandalagiu, carcotas, pus pe bataie, demn de ocolit. Romania este izolata politic. Aliatii traditionali se feresc de Basescu si declaratiile lui aberante pentru a nu strica munca ce au facut-o zeci de ani pentru deschiderea canalelor diplomatice si comerciale cu Rusia. Adversarii traditionali, in aceeasi "barca politica" cu noi ne evita. Nu isi pot permite "glume" politice in relatiile cu Rusia si nu au de gand sa dea gir aberatiilor basesciene in domenii ale politicii externe europene si internationale atat de sensibile. Suntem izolati in politica externa iar gestul Poloniei de a ne scoate la lumina, macar in ultima clipa, ar trebui apreciat pe masura. Dar nu are cine aprecia. Discursul lui Basescu nu a fost pe masura creditului dat de polonezi. Iar a sarit parleazul.

Sa speram ca din toamna vom avea alt "reprezentant", unul capabil sa evite starile conflictuale si sa permita celorlalte relatii internationale sa se dezvolte fara piedici. Rusia si aliatii acesteia pot deveni niste parteneri economici de incredere, benefici pentru noi, daca iesim din abrambureala politica basesciana".

Cred, cu convingere, ca fara Basescu si PD-L la "carma" Romaniei vom intra in normalitate.

Problema recalcularii pensiilor

Traian Basescu isi da in stamba. Vrea o tara dupa cum o gandeste el, ca ne place sau nu, nu mai are importanta. Acum nu mai vrea Guvern de coalitie ci vrea Guvern monocolor, daca se poate PD-L, urmand, in buna practica basesciana, un Parlament monocolor (!).

Printre altele, a lansat problema pensiilor. A plecat, intentionat (?!), de la o premisa falsa: pensiile speciale se calculeaza la fel ca pensiile obisnuite. Daca avea consilieri buni si onesti i s-ar fi explicat ca pensiile militarilor, politistilor si magistratilor au o componenta de "recunoastere de catre stat a eforturilor acestora pentru realizarea obiectivelor institutiilor publice in care au lucrat". Ca atare, "recunoasterea" nu poate fi cuantificabila dupa modelul pensiilor obisnuite, este ca o renta pe care statul, inainte de angajare, o promite celui in cauza. Este, pe de alta parte, plata pentru incompatibilitatile si interdictiile functiei publice respective. Cele trei categorii profesionale nu au, pe timpul activitatii in functia publica toate drepturile si libertatile cetatenesti prevazute de Constitutie. Veniturile lor sunt limitate la ceea ce legea salarizarii impune. Nu isi pot atrage alte venituri cum este cazul celorlalti cetateni. Este o "inechitate legala" iar o pensie mai mare, chiar in valoarea ultimei luni de activitate, repara, daca pot spune asa, cei 25 si peste ani de serriviciu.

Intentia PD-L si a PSD (doar guverneaza impreuna) de a schimba fundamentul salarizarii - cu inetntia de egalizare sociala (!) - si a fundamentului pensiilor poate duce la o revolta. Legate, aceste actiuni, de alte actiuni ale acestui Guvern de "talibani" se poate trage, lesne, concluzia ca repetam primii ani de dupa revolutie cand, s-a trecut la abrogarea legilor comuniste si inlocuirea acestora cu legi care au suferit severe corectii in timp. Inechitatile de acum ale acestei guvernari vor fi sanctionate de Guvernul urmator si astfel, din cauza de Basescu si Alianta FSN pe care o conduce instabilitatea legislativa devine cronica.

Principele Radu Duda

A intrat in campanie. Critica Guvernul insa critica, mai ales, clasa politica. Are si sustinatori.

Initial, nu am avut convingerea ca Principele Radu va avea succes. Am considerat ca va avea o influenta asupra unor oameni satui de modul de a face politica al pedelistilor si pesedistilor, ca sa ma refer la principalele partide feseniste. Dupa postarile de pe site-uri se pare ca am dreptate. Dar nu cred ca Principele Radu va putea avea mai mult de 12 - 15% din voturi la prezidentiale, pentru primul tur. Mai mult, nu este exclus ca primele locuri la prezidentiale sa aiba sub 30% din voturi.

Imi place modul in care evolueaza si ii apreciez demersul. Ca sustinator al liberalilor insa, voi da votul lui Crin Antonescu si sfatuiesc si pe altii sa faca la fel. Principele ne propune un presedinte fara orizont politic, in contrast cu toti ceilalti presedinti care s-au perindat pe la Cotroceni insa cu un comportament in limitele constitutionale. E bine ? Nu cred. Nu poti fi presedinte de tara fara orientare politica. Pentru a avea un Presedinte cum il propune Principele Radu trebuie facute unele modificari in Constitutie. Merg mai departe si spun ca trebuie redefinit CSAT. Multe din atributiile administrative ale Presedintelui Romaniei ar trebui desfiintate. Practic, propunerea Principelui este de a avea un presedinte de tara dupa modelul german sau italian. Nu este ceva rau, mai ales dupa ce Basescu a dovedit cat de rau poate fi un mandat de presedinte "jucator".

Imi place Principele Radu insa il voi vota pe Crin Antonescu. Crin ofera mai mult prin ideea de libertate pe care liberalii o ofera ca fundament al tuturor actiunilor lor.

Punctul de vedere al judecatoarei Ana-Maria Puiu

Ei bine, pe juridice.ro am gasit un material deosebit de interesant. Il postez fara interpretari, mai tarziu voi incerca, daca simt nevoia, sa imi pun ideile in concordanta cu el. Il voi trimite si altor prieteni pentru o mai buna cunoastere.

Nu am sters preambului celor de la care am luat materialul. Il las.

Am intrat in posesia unui punct de vedere transmis recent (19.05.2009, ora 11.30) Curtii Constitutionale cu privire la cererea Presedintelui Romaniei, de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala, referitor la solutiile instantelor judecatoresti cu privire la drepturile salariale ale magistratilor.

Materialul, pe care il redam integral mai jos, grupeaza principalele argumente in sensul respingerii cererii.

"Catre
CURTEA CONSTITUTIONALA A ROMANIEI
Palatul Parlamentului, Intrarea B1, Bucuresti,
Calea 13 Septembrie nr. 2, sector 5, cod postal 050725
FAX: (40-21) 312.43.59
E-mail: ccr@ccr.ro

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata Ana-Maria PUIU, judecator in cadrul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, membru al Autoritatii judecatoresti, in temeiul art. 124 si 126 din Constitutia Romaniei si art. 35 din Legea nr. 47/1992, privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, formulez prezentul:

PUNCT DE VEDERE

cu privire la

Cererea Presedintelui Romaniei, domnul Traian BASESCU,
de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala,

prin care imi exprim convingerea ca, prin Decizia ce o va pronunta, Curtea Constitutionala va constata ca:
1. Cererea Presedintelui Romaniei este nefondata,
2. Hotararile judecatoresti criticate de Presedintele Romaniei nu constituie continutul unui conflict juridic de natura constitutionala si, prin urmare, instantele judecatoresti nu au provocat un conflict juridic de natura constitutionala.

In fapt, la data de 04.05.2009, Presedintele Romaniei, domnul Traian BASESCU, a sesizat Curtea Constitutionala cu o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Autoritatea Judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte si Parlamentul Romaniei si Guvernul Romaniei, pe de alta parte, solicitand constatarea existentei intre autoritatile amintite a unui conflict juridic de natura constitutionala, ivit ca urmare a faptului ca instantele de judecata si-au arogat competente ce apartin autoritatii legislative, prin edictarea de norme juridice, prerogativa ce apartine Parlamentului si, in anumite situatii, strict delimitate de Constitutie, Guvernului.

In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 80 alin. 2 si art. 146 din Constitutia Romaniei, art. 11 alin. 1 pct. A lit. e, art. 34, 35, 36 din Legea nr. 47/1992, privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata.

Asupra legitimitatii prezentului punct de vedere

Curtea Constitutionala este chemata sa dea ascultare acestui punct de vedere, in temeiul art. 124 si 126 din Constitutia Romaniei, texte ce acorda subsemnatei legitimitate in formularea prezentei opinii.

In Titlul III al Constitutiei Romaniei (Autoritatile publice), se gaseste Capitolul VI (Autoritatea judecatoreasca). Iar acest Capitol incepe cu Sectiunea 1 (Instantele judecatoresti), sectiune deschisa de art. 124 (Infaptuirea justitiei). Potrivit acestui articol, judecatorii sunt cei ce infaptuiesc justitia. Acestia sunt independenti si se supun numai legii (alin. 3). Articolul 126 alin.1 din Constitutie vorbeste despre realizarea justitiei, prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.

In temeiul acestor texte din legea fundamentala, consider ca sunt parte a unei Autoritati a Statului de Drept, sunt membru al Autoritatii Judecatoresti, reprezentata doar in fata Curtii Constitutionale de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In virtutea acestor dispozitii constitutionale, consider ca cererea cu care Presedintele Romaniei, domnul Traian BASESCU, a sesizat Curtea Constitutionala, priveste in mod direct activitatea desfasurata de subsemnata, motiv pentru care ma consider indreptatita a va exprima si a va solicita sa ascultati opinia unui membru al Autoritatii Judecatoresti.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, instanta suprema a acestui Stat, varful piramidei instantelor judecatoresti, are legala, onoranta si responsabila posibilitate de a reprezenta membrii Autoritatii Judecatoresti, insa nu trebuie prin aceasta negat dreptul celor reprezentati de a va invedera opiniile juridice cu privire la ceea ce Curtea este chemata sa constate.

Asupra neexistentei unui conflict juridic de natura constitutionala intre Autoritatea Judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte si Parlamentul Romaniei si Guvernul Romaniei

Definitia conflictului juridic de natura constitutionala a fost data de instanta de contencios constitutional prin Decizia nr. 53/2005, reiterata prin Decizia nr. 435/2006 si suna in felul urmator: Conflictul juridic de natura constitutionala intre autoritati publice presupune acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente, care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatia lor.
Or, avand in vedere aceasta definitie pe care chiar Curtea a edictat-o, se constata ca actele jurisdictionale criticate de Presedintele Romaniei intra in sfera de competente a instantelor judecatoresti care au fost chemate sa interpreteze, sa aplice si sa ordone respectarea legii. Ca, din intamplare, cei obligati a respecta legea au fost autoritati ale Statului, nu trebuie sa influenteze rationamentul juridic.

In sustinerea opiniei subsemnatei, fara a utiliza arsenalul de certitudini si generalitati ce caracterizeaza descrierea starii de fapt din cererea de sesizare a Curtii [Capitolul II al cererii: "in mod constant, in ultimii ani, instantele judecatoresti au pronuntat hotarari judecatoresti prin care au dat castig de cauza magistratilor" - cred ca e lipsita de consistenta aceasta sustinere, macar de ar fi sustinuta de probatoriu in dosarul Curtii, din moment ce la fel de bine subsemnata poate afirma: in mod constant, in ultimii ani, instantele judecatoresti au pronuntat hotarari judecatoresti prin care NU au dat castig de cauza magistratilor; sa nu uitam ca din acest motiv a fost necesara promovarea unor recursuri in interesul legii; "prin pronuntarea unor hotarari judecatoresti, uneori in baza unor texte de lege abrogate, autoritatea judecatoreasca, prin instantele judecatoresti si Inalta Curte de Casatie si Justitie, a actionat ca o autoritate legiuitoare", "in mod repetat instantele judecatoresti au pronuntat hotarari prin care au atribuit drepturi banesti personalului din organele judecatoresti", "in mod evident, aceasta instanta si-a depasit atributia constitutionala prevazuta de art. 124 alin. 1 din Constitutie, de a infaptui justitia in numele legii".], propun a ne reaminti continutul principiului enuntat de art. 1 alin. 4 din Constitutie, text pe care se fundamenteaza cererea cu care a fost sesizata Curtea.

Articolul 1 alin. 4 din Constitutia Romaniei prevede ca Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale. Acest principiu are ca scop evitarea abuzurilor in dauna drepturilor si libertatilor cetatenilor, separatia puterii legislative, executive si judecatoresti avand drept scop ca astfel, datorita regimului de separatie, "puterea sa opreasca puterea". Intrucat separatia priveste cele trei functii principale prin care puterea se exercita in stat (functia legislativa, functia executiva si functia judecatoreasca) ele trebuie indeplinite de autoritati diferite, ce colaboreaza intre ele, pentru a evita ruperea insasi a puterii statului, care, prin natura ei, nu poate fi decat unica, chiar daca se manifesta in modalitati si forme diferite.

Principiul separatiei si echilibrului puterilor, esenta Statului de Drept, este cel care neaga opusul sau, cel al unanimitatii, caracteristic statului totalitar si dictatorial, dar totodata este cel care asigura apararea in fata pericolului alunecarii spre un stat anarhic.

Asadar, principiul consacrat constitutional din 2003, presupune: separatie, colaborare, control si sanctionare intre Autoritatile Statului in scopul echilibrarii lor. Fara control si sanctionare, separatia puterilor este golita de continut pentru ca fara control si sanctionare oricare dintre puterile statului ar putea actiona discretionar, arbitrar. Doar asa se poate intampla ca "puterea sa opreasca puterea". Nu trebuie uitat ca abuz, neexercitare corespunzatoare a atributiilor ce intra in sfera de competenta a unei autoritati presupune si inactiune, iar nu doar actiune. In acest context, de inactiune a puterii executive, a fost chemata sa actioneze puterea judecatoreasca, sa dea o hotarare, act ce intra in sfera sa de competenta. Instantele judecatoresti au fost chemate - si au raspuns acestei chemari pentru ca mai exista un art. 3 in Codul civil si pentru ca inca aceasta este ratiunea de a fi a instantelor judecatoresti: de a stabili situatia de fapt ce li se deduce, de a identifica textele de lege, de a interpreta si aplica aceste texte, prin obligarea celor care le-au nesocotit la respectarea drepturilor si / ori repararea prejudiciilor produse prin nerespectarea drepturilor prevazute de textele de lege aplicabile.

Presedintele Romaniei, la fel ca toate autoritatile si toti cetatenii Statului de Drept Roman, trebuie sa inteleaga ca mentionarea puterii judecatoresti la finele enumerarii celor trei puteri ale Statului Roman are o alta explicatie decat aceea a subordonarii celorlalte puteri. Puterea judecatoreasca este a treia in enunt, nu prin prisma importantei in raport cu celelalte puteri, ci pentru ca, din punct de vedere cronologic, intervine asupra Legii - Cea care guverneaza Statul de Drept - dupa ce celelate doua puteri isi vor fi spus cuvantul.
Adica:
- Puterea Legislativa (Parlamentul, de regula - in teorie; uneori - in teorie - sau adeseori - in practica - si Guvernul) edicteaza Legea,
- Puterea Executiva are atributia de a pune in aplicare, de a organiza aplicarea Legii, urmand ca
- Puterea Judecatoreasca sa intervina si atunci cand cele dintai autoritati mentionate nu isi indeplinesc atributiile.
Trebuie astfel retinut ca instantele vor sanctiona si vor obliga nu doar Autoritatea Executiva la a respecta legea, dar tot instantele au nobila si responsabila obligatie de a salva Statul Roman de la condamnari in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului in conditiile in care Puterea Legislativa nu edicteaza norme legale in acord cu prevederile Conventiei, in spiritul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.

A infaptui "justitia in numele legii" a devenit, din 1994, in virtutea art. 11, 20 din Constitutia Romaniei si a Legii nr. 30/1994, a infaptui justitia si in numele Conventiei europene pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale.

Pentru toate aceste motive, consider ca instantele judecatoresti care au identificat textele de lege aplicabile, utilizand, din nevoie - in conditiile neindeplinirii corespunzatoare a atributiilor de legiferare (inflatie legislativa nesincronizata) si de aplicare a legii (lasarea neaplicata a unor dispozitii ale legii, gasite de instante aplicabile) -, rationamente de interpretare a legii, nu au indeplinit acte care exced sferei lor de atributii, nu au provocat un conflict juridic de natura constitutionala.

Instantele judecatoresti nu au actionat ca o autoritate legiuitoare. Au obligat Puterea Executiva la a respecta norme edictate de Puterea Legislativa.
Trebuie subliniat ca si atunci cand suplinesc lipsa de actiune a Puterii Legislative ori cenzureaza normele edictate de aceasta, in temeiul unui drept fundamental prevazut si garantat de Conventie, instantele judecatoresti aplica legea, respectiv Conventia, drept intern prin prisma Constitutiei, lege, prin vointa Puterii Legislative.

Chiar daca e greu - si dupa 15 ani - sa se inteleaga ca dispozitiile Conventiei si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului trebuie aplicate cu prioritate fata de orice alte dispozitii contrare din dreptul intern, bine ar fi ca instantele sa isi indeplineasca in continuare atributiile si macar ele sa salveze Statul Roman de condamnarile la care Acesta este predispus prin spectrul actelor edictate de Puterea Legislativa.

Amintesc aici doar Cauza Sabou si Parcalab impotriva Romaniei care ar fi putut sa nu existe pe obrazul Romaniei daca Puterea Legislativa ar fi fost cenzurata de instante, chiar daca in discutie era dispozitie din Codul penal.

Imi exprim insa speranta ca de multe alte condamnari scutesc instantele romane Statul Roman prin cenzurarea Puterilor Legislativa si Executiva.

In cazul de fata, Curtii Constitutionale i se invoca un pretins conflict juridic de natura constitutionala provocat de Puterea Judecatoreasca, criticata pentru ca si-a indeplinit atributiile astfel cum au fost descrise mai sus. Pacatul cel mare pentru care este insa blamata Puterea Judecatoreasca este acela ca a dat hotarari judecatoresti favorabile chiar membrilor Puterii Judecatoresti.

Onorata Curte, nu voi insista pe acest aspect pentru ca dispozitiile art. 15 alin. 1, art. 16 alin. 1, 2, art. 21 alin. 1, 2, 3 din Constitutie ne sunt tuturor cunoscute. Apar totusi anumite intrebari, retorice, desigur: Judecatorii romani nu sunt ei cetateni ai Statului Roman? Li se interzice lor accesul liber la justitia romana? Exista jurisdictii speciale pentru judecatorii romani pe care acestia le-au ocolit?

Nelinistea acestor intrebari este astamparata de urmatorul pasaj din cererea de sesizare a Curtii: "Situatia prezentata nu este specifica personalului din domeniul judiciar. Instituirea unor drepturi de natura salariala de catre instantele judecatoresti tinde sa devina o practica generala aplicabila categoriilor profesionale din toate sectoarele sistemului bugetar."
... Asadar, ceea ce deranjeaza e ca instantele iau in serios rolul de a cenzura celelalte doua puteri, de a interpreta si aplica legislatia adoptata de Puterea Legislativa ori aplicabila in conditiile art. 11, 20 din Constitutie, de aceasta data in favoarea reclamantului-cetatean de rand, in defavoarea autoritatilor.

Instantele judecatoresti nu au atribuit drepturi banesti. Instantele judecatoresti au recunoscut drepturi banesti celor care au sesizat forul jurisdictional.

Un ultim aspect asupra caruia vreau sa atrag un semnal de alarma este urmatorul:
In discutie sunt puse hotarari judecatoresti. Definitive si irevocabile!!! Aceste hotarari recunosc reclamantilor un drept de creanta, protejat de art. 1 din Protocolul Aditional nr. 1 la Conventie!!!

Prin admiterea cererii si constatarea unui conflict juridic de natura constitutionala, procedand la analizarea unor hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, pe care le-ar face inopozabile celorlalte doua puteri, lipsindu-le de efect pentru creditorii beneficiari ai art. 1 Protocol 1, Curtea Constitutionala nu ar face decat sa se tranforme intr-o noua Curte Suprema de Justitie ce reinvie recursul in anulare si deschide un nou sir de condamnari ale Statului Roman in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului, pentru incalcarea art. 6 din Conventie si art. 1 alin. 1 din Protocolul Aditional nr. 1!!! A se revedea in acest sens, spre exemplu: Cauzele Vasilescu, Brumarescu, Popescu, SC Masiniexportimport SA, Raicu, toate impotriva Romaniei.

Cu respect fata de responsabila chemare ce v-a fost adresata,

Stimate Domnule Presedinte al Curtii Constitutionale,
Distinsi Judecatori ai Curtii Constitutionale,

In lumina celor mai sus enuntate, opinez pentru respingerea ca nefondata a cererii Presedintelui Romaniei, domnul Traian BASESCU, si pentru constatarea neexistentei unui conflict juridic de natura constitutionala intre Autoritatea Judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte si Parlamentul Romaniei si Guvernul Romaniei, pe de alta parte.

Atasez copii de pe sentintele civile nr. 588/09.06.2008, nr. 734/07.07.2008 si nr. 231/23.02.2009, toate pronuntate de Tribunalul Buzau, Sectia Civila, Complete specializate in litigii de munca, hotarari ce confirma partial cele afirmate de Presedintele Romaniei: Practica instantelor - de recunoastere a drepturilor de natura salariala - este generala. Instantele isi indeplinesc atributiile, potrivit legii, infaptuiesc justitia, in numele Legii, pentru orice categorie socio-profesionala.

Data
19.05.2009

Judecator
Ana-Maria PUIU"

Sansele lui Geoana

La articolul din Cotidianul "Geoana demisioneaza daca pierde, il schimba pe Boc daca invinge" al lui Dan Duca am postat sub numele "Cepeca" cateva randuri.

"E greu cand nu ai 50%+1 din voturi

Geoana a dat masura coalitiei. Nu stiu cum o scrie in hartia aia de-i spun ei \"parteneriat\" insa nu cred ca este prevazuta varianta declarata de Geoana: daca el ajunge presedinte, premierul va fi de la PSD.

Am citit pe blogul lui Malaimare ca Geoana si-a propus \"sa-i f... pe toti\". A inceput cu cei din PSD si se pare ca trece la cei din PD-L. Tipul este harnic. Are obiective marete si ce spune are sanse de reusita. Treaba este daca va ajunge !

Daca ajunge presedinte de tara este posibil ca PSD sa ceara functia de premier iar PD-L sa o accepte. De ce ? Simplu. Refuzul PD-L va duce la alegeri anticipate, daca PNL nu va accepta o alianta cu una din cele doua. In plus, PD-L va incepe, din acel moment, sa nu mai aiba obiectiv politic, confiscat de Basescu si legat de existenta lui Basescu la Cotroceni. Va deveni, pana la disparitie, un partid balama, dispus sa isi ofere serviciile celui care va da mai mult.

Basescu a declarat, in repetate randuri, ca nu se va intoarce in partid, ca nu va mai avea activitate politica. Inclin sa il cred desi am dubii. Este totusi posibil ca Basescu sa isi fi condamnat partidul la pieire cu sange rece. Pierderea prezedentialelor ii va afecta imaginea publica iar in PD-L vor incepe miscarile de atomizare. Oportunistii care s-au alaturat partidului datorita sinecurilor oferite de Basescu isi vor cauta noi stapani. De exemplu TRU, Voinescu, Patapievici, fostii liberali si multi, multi altii, nu vor mai avea siguranta \"proiectelor lor politice\" si vor parasi pedelicii pierzatori. Ei au pariat pe Basescu iar pierderea pariului, chiar si la cei fara onoare, este un capat de drum.

Geoana nu are variante. Ori castiga ori piere. Piere si el. Nu ca renunta el, de buna voie, il vor manca ai lui, cei care isi ascut acum cutitele cu gandul la jugulara lui Geoana. Si are, slava Domnului, destui \"prieteni\". A jucat, la fel ca Basescu, la \"totul sau nimic\". Pana acum i-a mers. Sa vedem la toamna."

Acum, sa fiu sincer, daca pica Basescu sunt mari sanse sa ajungem la anticipate, mai ales daca PNL nu se lasa curtat de nici unul dintre fratii FSN.

Asumarea raspunderii pe coduri

Se dezbate intens adoptarea codurilor: civil, penal, de procedura civila, de procedura penala. Era nevoie de aducerea in coduri a multelor norme imprastiate aiurea si, mai ales, reasezarea procedurii, penale sau civile, pe fundamente noi.

Cum-necum, dorinta de a iesi in evidenta in istoria romanilor a invins ratiunea. Fiecare ministru care a ajuns la Justitie, fiecare partid care a ajuns la putere a dorit sa ramana in istorie ca "ca facator al codurilor". PSD prin Stanoiu a facut o treaba buna cu ani in urma, dar si aici este de discutat. A venit ADA si a blocat facerea PSD. Monica Macovei a vrut sa isi inscrie numele la reforma legislativa. Nu a iesit mare lucru, mai mult a incurcat decat a descurcat si ne-a lasat cu "codurile ceausiste" inca patru ani, favorabile procurorilor (deveniti agenti guvernamentali - CEDO) insa nefavorabile cetatenilor. Lucratura lui Macovei a fost preluata de Chiuariu care a inceput bine. A fost oprit din considerente politice (PSD+PD-L). A venit Predoiu care si-a dorit si el gloria. Si asa, din modificare in modificare s-a ajuns la varianta guvernamentala a PD-L cu mici influente Ponta (PSD), sever ajustata de comisiile parlamentare. Procedural, Parlamentul trebuie sa respinga propunerea Guvernului, sa emita o lege de abrogare a codurilor in vigoare si o alta prin care sa abroge codurile suspendate ... ca la nebuni. Nimic din toate acestea. Fara jena, Guvernul, la indicatia pretioasa a lui Traian Basescu, isi va retrage proiectele facute praf la comisii, va prelua munca comisiilor parlamentare si o va introduce in Parlament sub forma unor proiecte de lege prin asumarii raspunderii Guvernului. Pai, se poate, sa nu ramana Basescu si Boc in istorie ca facatori de coduri ?

Toata tevatura m-a dus cu gandul la o carte, editata de Humanitas in 1997, de Philippe Malaurie, "Antologia gandirii juridice" in care, este redata una din afirmatiile lui Solon cu referire la activitatea lui legislativa in Atena i.Cr. "Am scris legile cele mai bune pe care le-ar fi putut primi". Solon se considera superior contemporanilor. Si la noi sunt cazuri. Dar sunt sub nivelul lui, cu mult.

Dorinta politicienilor nostri de a fi comparati cu marii eroi ai lumii este fara margini. Nelasand legile sa treaca prin Parlament dupa ce nu le-au supus judecatii populare (pe blog la Alina Gorghiu este o evaluare in materie), actualii guvernanti incearca sa forteze, nedemocratic, scrierea istoriei. Ei uita un lucru elementar: Romania din 2009 nu mai este cea de dinainte de 1989.

Declaratie iresponsabila

Declaratia lui Traian Basescu de la Piatra Neamt tulbura si bruma de siguranta a celor care mai spera in democratie peste Prut. Recomand http://www.timpul.md/article/2009/05/17/2151. Articolul lui Constantin Tanase spune mult.

Populism cu defecţiuni

Preşedintele Traian Băsescu a comis-0. Încercând să pară patriot a confundat conţinutul unui tratat politic cu un tratat tehnic cum este cel privind traseul frontierei de stat şi regimul juridic al acesteia.

După recunoaşterea statului Moldova (act politic în esenţa), în 1991, România nu a mai putut încheia alte acte juridice, în special dupa preluarea puterii politice de către comunişti, pentru soluţionarea problemelor comune, din cauza pretenţiilor părţii moldovene ca România să recunoscă existenta limbii moldovoneşti. Moldovenii aveau drafturile pregatite cu finalul "încheiat în limba română şi limba moldovenească ...". De aici au plecat toate reticenţele României. De fapt, moldovenii lui Voronin au încercat si la UE să introducă "limba moldovenească" insa intervenţia României a stopat acţiunea.

Pentru documentele tehnice între România şi Moldova limba a fost cauza pentru care acestea nu au fost semnate, deşi au fost negociate, nu Pactul Ribbentrop-Molotov.

Declaraţia lui Băsescu "...Cine îşi imaginează că un şef de stat român va semna un tratat în care să consfinţească Pactul Ribbentrop-Molotov? Doar o minte care nu înţelege ce înseamnă responsabilitatea şefului statului român..." este doar de un populism deşanţat, având ca scop final atragerea unor voturi în campania pentru funcţia de Preşedinte al României, nu este adevărată şi este o negare a recunoaşterii Republicii Moldova din 1991. În 1991 noi am recunoscut actualele frontiere ale R. Moldova, tratatul de frontiera neavând acest scop. Prin comparatie, frontierele cu Ucraina au fost recunoscute prin recunoaşterea independenţei acesteia in 1992, au fost reconfirmate prin Tratatul politic din 1997 iar Tratatul de frontiera a detaliat modul în care frontiera comuna va fi administrată şi cum vor fi soluţionate litigiile de frontieră. Ei bine, din moment ce avem exemplul ucrainean, despre care responsabilitate vorbeşte Băsescu ? El uită că era ministru în Guvernul CDR, în 1997 ? Uită ca Adrian Severin, ministrul pedist de externe a negociat şi semnat Tratatul si Actul Adiţional la acesta referitor la Insula Şerpilor şi la principiile de delimitare a spaţiilor maritime ? Probabil că a uitat.

Declaraţia de acum a lui Traian Băsescu este o agresiune faţă de guvernarea R. Moldova. Mai mult, va da apă la moară naţionaliştilor ucraineni, ruşi si va agita apele în Statele Membre ale UE care, nu demult, au avut serioase reţineri faţă de declaraţiile lui Băsescu privind acordarea cetăţeniei române tuturor etnicilor români de peste Prut. Consecinţele acestei declaraţii se vor vedea in viitorul foarte apropiat. Consecinţele nu vor fi în favoarea românilor.

În toate există un început

Trăim în "era blogurilor" şi ne supunem regulilor comunicării. Ne place sau nu, viitorul nostru, ca oameni civilizaţi, este condiţionat de comunicare. Dacă vrem să trăim bine, trebuie să comunicăm.

Încep acest blog cu încredere. Am încredere în dorinţa oamenilor de a comunica şi în capacitatea lor de a comunica corect.

Voi pune pe blog de toate, aşa cum este şi titlul. În afara postărilor care se vor referi la domeniile juridic si frontiere, în care am specializarea, voi posta parerea mea, ca om si cetăţean, cu privire la celelalte informaţii ce ne umplu timpul. Din presă, în principal, din alte surse, în secundar.