miercuri, 20 mai 2009

Punctul de vedere al judecatoarei Ana-Maria Puiu

Ei bine, pe juridice.ro am gasit un material deosebit de interesant. Il postez fara interpretari, mai tarziu voi incerca, daca simt nevoia, sa imi pun ideile in concordanta cu el. Il voi trimite si altor prieteni pentru o mai buna cunoastere.

Nu am sters preambului celor de la care am luat materialul. Il las.

Am intrat in posesia unui punct de vedere transmis recent (19.05.2009, ora 11.30) Curtii Constitutionale cu privire la cererea Presedintelui Romaniei, de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala, referitor la solutiile instantelor judecatoresti cu privire la drepturile salariale ale magistratilor.

Materialul, pe care il redam integral mai jos, grupeaza principalele argumente in sensul respingerii cererii.

"Catre
CURTEA CONSTITUTIONALA A ROMANIEI
Palatul Parlamentului, Intrarea B1, Bucuresti,
Calea 13 Septembrie nr. 2, sector 5, cod postal 050725
FAX: (40-21) 312.43.59
E-mail: ccr@ccr.ro

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata Ana-Maria PUIU, judecator in cadrul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, membru al Autoritatii judecatoresti, in temeiul art. 124 si 126 din Constitutia Romaniei si art. 35 din Legea nr. 47/1992, privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, formulez prezentul:

PUNCT DE VEDERE

cu privire la

Cererea Presedintelui Romaniei, domnul Traian BASESCU,
de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala,

prin care imi exprim convingerea ca, prin Decizia ce o va pronunta, Curtea Constitutionala va constata ca:
1. Cererea Presedintelui Romaniei este nefondata,
2. Hotararile judecatoresti criticate de Presedintele Romaniei nu constituie continutul unui conflict juridic de natura constitutionala si, prin urmare, instantele judecatoresti nu au provocat un conflict juridic de natura constitutionala.

In fapt, la data de 04.05.2009, Presedintele Romaniei, domnul Traian BASESCU, a sesizat Curtea Constitutionala cu o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Autoritatea Judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte si Parlamentul Romaniei si Guvernul Romaniei, pe de alta parte, solicitand constatarea existentei intre autoritatile amintite a unui conflict juridic de natura constitutionala, ivit ca urmare a faptului ca instantele de judecata si-au arogat competente ce apartin autoritatii legislative, prin edictarea de norme juridice, prerogativa ce apartine Parlamentului si, in anumite situatii, strict delimitate de Constitutie, Guvernului.

In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 80 alin. 2 si art. 146 din Constitutia Romaniei, art. 11 alin. 1 pct. A lit. e, art. 34, 35, 36 din Legea nr. 47/1992, privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata.

Asupra legitimitatii prezentului punct de vedere

Curtea Constitutionala este chemata sa dea ascultare acestui punct de vedere, in temeiul art. 124 si 126 din Constitutia Romaniei, texte ce acorda subsemnatei legitimitate in formularea prezentei opinii.

In Titlul III al Constitutiei Romaniei (Autoritatile publice), se gaseste Capitolul VI (Autoritatea judecatoreasca). Iar acest Capitol incepe cu Sectiunea 1 (Instantele judecatoresti), sectiune deschisa de art. 124 (Infaptuirea justitiei). Potrivit acestui articol, judecatorii sunt cei ce infaptuiesc justitia. Acestia sunt independenti si se supun numai legii (alin. 3). Articolul 126 alin.1 din Constitutie vorbeste despre realizarea justitiei, prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.

In temeiul acestor texte din legea fundamentala, consider ca sunt parte a unei Autoritati a Statului de Drept, sunt membru al Autoritatii Judecatoresti, reprezentata doar in fata Curtii Constitutionale de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In virtutea acestor dispozitii constitutionale, consider ca cererea cu care Presedintele Romaniei, domnul Traian BASESCU, a sesizat Curtea Constitutionala, priveste in mod direct activitatea desfasurata de subsemnata, motiv pentru care ma consider indreptatita a va exprima si a va solicita sa ascultati opinia unui membru al Autoritatii Judecatoresti.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, instanta suprema a acestui Stat, varful piramidei instantelor judecatoresti, are legala, onoranta si responsabila posibilitate de a reprezenta membrii Autoritatii Judecatoresti, insa nu trebuie prin aceasta negat dreptul celor reprezentati de a va invedera opiniile juridice cu privire la ceea ce Curtea este chemata sa constate.


Asupra neexistentei unui conflict juridic de natura constitutionala intre Autoritatea Judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte si Parlamentul Romaniei si Guvernul Romaniei

Definitia conflictului juridic de natura constitutionala a fost data de instanta de contencios constitutional prin Decizia nr. 53/2005, reiterata prin Decizia nr. 435/2006 si suna in felul urmator: Conflictul juridic de natura constitutionala intre autoritati publice presupune acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente, care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatia lor.
Or, avand in vedere aceasta definitie pe care chiar Curtea a edictat-o, se constata ca actele jurisdictionale criticate de Presedintele Romaniei intra in sfera de competente a instantelor judecatoresti care au fost chemate sa interpreteze, sa aplice si sa ordone respectarea legii. Ca, din intamplare, cei obligati a respecta legea au fost autoritati ale Statului, nu trebuie sa influenteze rationamentul juridic.

In sustinerea opiniei subsemnatei, fara a utiliza arsenalul de certitudini si generalitati ce caracterizeaza descrierea starii de fapt din cererea de sesizare a Curtii [Capitolul II al cererii: "in mod constant, in ultimii ani, instantele judecatoresti au pronuntat hotarari judecatoresti prin care au dat castig de cauza magistratilor" - cred ca e lipsita de consistenta aceasta sustinere, macar de ar fi sustinuta de probatoriu in dosarul Curtii, din moment ce la fel de bine subsemnata poate afirma: in mod constant, in ultimii ani, instantele judecatoresti au pronuntat hotarari judecatoresti prin care NU au dat castig de cauza magistratilor; sa nu uitam ca din acest motiv a fost necesara promovarea unor recursuri in interesul legii; "prin pronuntarea unor hotarari judecatoresti, uneori in baza unor texte de lege abrogate, autoritatea judecatoreasca, prin instantele judecatoresti si Inalta Curte de Casatie si Justitie, a actionat ca o autoritate legiuitoare", "in mod repetat instantele judecatoresti au pronuntat hotarari prin care au atribuit drepturi banesti personalului din organele judecatoresti", "in mod evident, aceasta instanta si-a depasit atributia constitutionala prevazuta de art. 124 alin. 1 din Constitutie, de a infaptui justitia in numele legii".], propun a ne reaminti continutul principiului enuntat de art. 1 alin. 4 din Constitutie, text pe care se fundamenteaza cererea cu care a fost sesizata Curtea.

Articolul 1 alin. 4 din Constitutia Romaniei prevede ca Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale. Acest principiu are ca scop evitarea abuzurilor in dauna drepturilor si libertatilor cetatenilor, separatia puterii legislative, executive si judecatoresti avand drept scop ca astfel, datorita regimului de separatie, "puterea sa opreasca puterea". Intrucat separatia priveste cele trei functii principale prin care puterea se exercita in stat (functia legislativa, functia executiva si functia judecatoreasca) ele trebuie indeplinite de autoritati diferite, ce colaboreaza intre ele, pentru a evita ruperea insasi a puterii statului, care, prin natura ei, nu poate fi decat unica, chiar daca se manifesta in modalitati si forme diferite.

Principiul separatiei si echilibrului puterilor, esenta Statului de Drept, este cel care neaga opusul sau, cel al unanimitatii, caracteristic statului totalitar si dictatorial, dar totodata este cel care asigura apararea in fata pericolului alunecarii spre un stat anarhic.

Asadar, principiul consacrat constitutional din 2003, presupune: separatie, colaborare, control si sanctionare intre Autoritatile Statului in scopul echilibrarii lor. Fara control si sanctionare, separatia puterilor este golita de continut pentru ca fara control si sanctionare oricare dintre puterile statului ar putea actiona discretionar, arbitrar. Doar asa se poate intampla ca "puterea sa opreasca puterea". Nu trebuie uitat ca abuz, neexercitare corespunzatoare a atributiilor ce intra in sfera de competenta a unei autoritati presupune si inactiune, iar nu doar actiune. In acest context, de inactiune a puterii executive, a fost chemata sa actioneze puterea judecatoreasca, sa dea o hotarare, act ce intra in sfera sa de competenta. Instantele judecatoresti au fost chemate - si au raspuns acestei chemari pentru ca mai exista un art. 3 in Codul civil si pentru ca inca aceasta este ratiunea de a fi a instantelor judecatoresti: de a stabili situatia de fapt ce li se deduce, de a identifica textele de lege, de a interpreta si aplica aceste texte, prin obligarea celor care le-au nesocotit la respectarea drepturilor si / ori repararea prejudiciilor produse prin nerespectarea drepturilor prevazute de textele de lege aplicabile.

Presedintele Romaniei, la fel ca toate autoritatile si toti cetatenii Statului de Drept Roman, trebuie sa inteleaga ca mentionarea puterii judecatoresti la finele enumerarii celor trei puteri ale Statului Roman are o alta explicatie decat aceea a subordonarii celorlalte puteri. Puterea judecatoreasca este a treia in enunt, nu prin prisma importantei in raport cu celelalte puteri, ci pentru ca, din punct de vedere cronologic, intervine asupra Legii - Cea care guverneaza Statul de Drept - dupa ce celelate doua puteri isi vor fi spus cuvantul.
Adica:
- Puterea Legislativa (Parlamentul, de regula - in teorie; uneori - in teorie - sau adeseori - in practica - si Guvernul) edicteaza Legea,
- Puterea Executiva are atributia de a pune in aplicare, de a organiza aplicarea Legii, urmand ca
- Puterea Judecatoreasca sa intervina si atunci cand cele dintai autoritati mentionate nu isi indeplinesc atributiile.
Trebuie astfel retinut ca instantele vor sanctiona si vor obliga nu doar Autoritatea Executiva la a respecta legea, dar tot instantele au nobila si responsabila obligatie de a salva Statul Roman de la condamnari in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului in conditiile in care Puterea Legislativa nu edicteaza norme legale in acord cu prevederile Conventiei, in spiritul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.

A infaptui "justitia in numele legii" a devenit, din 1994, in virtutea art. 11, 20 din Constitutia Romaniei si a Legii nr. 30/1994, a infaptui justitia si in numele Conventiei europene pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale.

Pentru toate aceste motive, consider ca instantele judecatoresti care au identificat textele de lege aplicabile, utilizand, din nevoie - in conditiile neindeplinirii corespunzatoare a atributiilor de legiferare (inflatie legislativa nesincronizata) si de aplicare a legii (lasarea neaplicata a unor dispozitii ale legii, gasite de instante aplicabile) -, rationamente de interpretare a legii, nu au indeplinit acte care exced sferei lor de atributii, nu au provocat un conflict juridic de natura constitutionala.

Instantele judecatoresti nu au actionat ca o autoritate legiuitoare. Au obligat Puterea Executiva la a respecta norme edictate de Puterea Legislativa.
Trebuie subliniat ca si atunci cand suplinesc lipsa de actiune a Puterii Legislative ori cenzureaza normele edictate de aceasta, in temeiul unui drept fundamental prevazut si garantat de Conventie, instantele judecatoresti aplica legea, respectiv Conventia, drept intern prin prisma Constitutiei, lege, prin vointa Puterii Legislative.

Chiar daca e greu - si dupa 15 ani - sa se inteleaga ca dispozitiile Conventiei si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului trebuie aplicate cu prioritate fata de orice alte dispozitii contrare din dreptul intern, bine ar fi ca instantele sa isi indeplineasca in continuare atributiile si macar ele sa salveze Statul Roman de condamnarile la care Acesta este predispus prin spectrul actelor edictate de Puterea Legislativa.

Amintesc aici doar Cauza Sabou si Parcalab impotriva Romaniei care ar fi putut sa nu existe pe obrazul Romaniei daca Puterea Legislativa ar fi fost cenzurata de instante, chiar daca in discutie era dispozitie din Codul penal.

Imi exprim insa speranta ca de multe alte condamnari scutesc instantele romane Statul Roman prin cenzurarea Puterilor Legislativa si Executiva.

In cazul de fata, Curtii Constitutionale i se invoca un pretins conflict juridic de natura constitutionala provocat de Puterea Judecatoreasca, criticata pentru ca si-a indeplinit atributiile astfel cum au fost descrise mai sus. Pacatul cel mare pentru care este insa blamata Puterea Judecatoreasca este acela ca a dat hotarari judecatoresti favorabile chiar membrilor Puterii Judecatoresti.

Onorata Curte, nu voi insista pe acest aspect pentru ca dispozitiile art. 15 alin. 1, art. 16 alin. 1, 2, art. 21 alin. 1, 2, 3 din Constitutie ne sunt tuturor cunoscute. Apar totusi anumite intrebari, retorice, desigur: Judecatorii romani nu sunt ei cetateni ai Statului Roman? Li se interzice lor accesul liber la justitia romana? Exista jurisdictii speciale pentru judecatorii romani pe care acestia le-au ocolit?

Nelinistea acestor intrebari este astamparata de urmatorul pasaj din cererea de sesizare a Curtii: "Situatia prezentata nu este specifica personalului din domeniul judiciar. Instituirea unor drepturi de natura salariala de catre instantele judecatoresti tinde sa devina o practica generala aplicabila categoriilor profesionale din toate sectoarele sistemului bugetar."
... Asadar, ceea ce deranjeaza e ca instantele iau in serios rolul de a cenzura celelalte doua puteri, de a interpreta si aplica legislatia adoptata de Puterea Legislativa ori aplicabila in conditiile art. 11, 20 din Constitutie, de aceasta data in favoarea reclamantului-cetatean de rand, in defavoarea autoritatilor.

Instantele judecatoresti nu au atribuit drepturi banesti. Instantele judecatoresti au recunoscut drepturi banesti celor care au sesizat forul jurisdictional.

Un ultim aspect asupra caruia vreau sa atrag un semnal de alarma este urmatorul:
In discutie sunt puse hotarari judecatoresti. Definitive si irevocabile!!! Aceste hotarari recunosc reclamantilor un drept de creanta, protejat de art. 1 din Protocolul Aditional nr. 1 la Conventie!!!

Prin admiterea cererii si constatarea unui conflict juridic de natura constitutionala, procedand la analizarea unor hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, pe care le-ar face inopozabile celorlalte doua puteri, lipsindu-le de efect pentru creditorii beneficiari ai art. 1 Protocol 1, Curtea Constitutionala nu ar face decat sa se tranforme intr-o noua Curte Suprema de Justitie ce reinvie recursul in anulare si deschide un nou sir de condamnari ale Statului Roman in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului, pentru incalcarea art. 6 din Conventie si art. 1 alin. 1 din Protocolul Aditional nr. 1!!! A se revedea in acest sens, spre exemplu: Cauzele Vasilescu, Brumarescu, Popescu, SC Masiniexportimport SA, Raicu, toate impotriva Romaniei.

Cu respect fata de responsabila chemare ce v-a fost adresata,

Stimate Domnule Presedinte al Curtii Constitutionale,
Distinsi Judecatori ai Curtii Constitutionale,

In lumina celor mai sus enuntate, opinez pentru respingerea ca nefondata a cererii Presedintelui Romaniei, domnul Traian BASESCU, si pentru constatarea neexistentei unui conflict juridic de natura constitutionala intre Autoritatea Judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte si Parlamentul Romaniei si Guvernul Romaniei, pe de alta parte.

Atasez copii de pe sentintele civile nr. 588/09.06.2008, nr. 734/07.07.2008 si nr. 231/23.02.2009, toate pronuntate de Tribunalul Buzau, Sectia Civila, Complete specializate in litigii de munca, hotarari ce confirma partial cele afirmate de Presedintele Romaniei: Practica instantelor - de recunoastere a drepturilor de natura salariala - este generala. Instantele isi indeplinesc atributiile, potrivit legii, infaptuiesc justitia, in numele Legii, pentru orice categorie socio-profesionala.

Data
19.05.2009

Judecator
Ana-Maria PUIU"

2 comentarii:

Unknown spunea...

Felicitari, aveti sustinerea noastra!!

Anonim spunea...

Sper sa infunde puscaria aceasta Ana Maria Puiu! Probabilitatea de a fi corupta este foarte mare!