Logică cu curul.

Imagine luată de la Adevărul

Fac precizarea, de la bun început, că ziarista de la Adevărul a preluat, din ce a dat MApN, ca fiind de bun. Părerile contrare ale celor doi pensionari sunt luate doar pentru a arăta că a fost luat și punctul de vedere contrar.

Să citim tabelul pus la dispoziție de MApN și „înghițit” pe nemestecate de către mai toți ziariștii care au tratat subiectul, indiferent de „orientarea” editorială.

Mai fac precizarea că am semnale potrivit cărora unii pensionari militari, grade mari, au primit pensia „recalculată” mărită. Gradele mici, cu unele excepții, au, la fel, pensiile mărite. Să le fie de bine. Din moment ce decizia nouă le dă o pensie mai mare iar cuantumul pensiei a fost ținta lor până în acest moment, celelalte elemente componente ale dreptului de pensionar de stat prevăzute în legile abrogate și statutele profesionale nemaifiind în atenția lor, atunci sunt oameni fericiți.

Ca să bag totuși „gaz pe foc” le reamintesc că în marea tevatură cu pensiile se vor cere clarificări, de pe acum, cu privire la alchimia „recalculărilor”.

Ia să mai termin cu introducerea și să trec la „logica cu curul” a actualilor guvernanți.

Pensionarii MApN și MAI, ca să mă refer doar la aceștia, au avut, în legile abrogate, câteva prevederi care le oferea, din partea societății prin intermediul statului (statul fiind forma de organizare a societății), o recunoaștere a activității desfășurate în conformitate cu niște indicatori.

Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat ale polițiștilor și Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat prevăd, în art. 2 că sistemele de pensii respective „ acoperă riscurile activităţii de poliţist, precum şi pierderile de venituri profesionale datorate invalidităţii, bătrâneţii, accidentelor, bolii, maternităţii sau decesului” la polițiști și „acoperă riscurile activităţii militare, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii şi decesului”, la militari. Se observă, cu ochiul liber, că sistemele respective și fructele lor - pensiile și ”alte drepturi de asigurări sociale” pendinte de cei care au pensii de stat -, nu sunt asimilate drepturilor de asigurări sociale pe temeiul cărora a fost construită Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Fac această precizare pentru că între sistemul public de pensii și sistemele de pensii ocupaționale există o diferență majoră. Banii pensionarilor în sistemul public de pensii se acumulează din contribuțiile angajaților și angajatorilor iar banii pensionarilor din sistemele de pensii ocupaționale se distribuie din bugetul de stat ca o obligație a statului față de cei care, în perioada de activitate, au îndeplinit atribuții speciale legate de apărarea, ordinea publică și securitatea statului. Dacă pensiile din sistemul public sunt rezultatul contribuțiilor salariaților și a angajatorilor, pensiile din sistemele ocupaționale (militar și polițienesc) sunt creanțe ale statului către foștii militari și polițiști, creanțe protejate prin Constituție (faptul că la Curtea Constituțională au intrat panarame portocalii care se șterg la cur cu legea fundamentală, este altă poveste).

Din acest motiv și modul de calcul al pensiei diferă. În cazul pensiilor ocupaționale la care mă refer în postare legile în cauză stabilesc un mod de calcul ce este legat de ultima soldă/salariu. Iar soldele militarilor și salariile polițiștilor au componente care diferă de salariul civil datorită unor particularități ale acestor organisme. Solda/salariul de funcție, solda/salariul de grad (miliar sau profesional), vechimea, tipul locului de muncă (normal, special, deosebit) etc. Mai mult, soldele/salariile în cauză nu pot fi negociate, ele fiind stabilite prin lege. Militarilor și polițiștilor nu le sunt aplicabile prevederile, mai favorabile, ale contractelor colective de muncă, cum este cazul multor altor salariați bugetari. Nu mai spun de salariații din mediul privat.

În general, ultima soldă sau ultimul salariu sunt cele mai mari pe care militarul/polițistul le-a avut de-a lungul întregii cariere. Ele reprezintă, întotdeauna, și o recunoaștere a unei anume poziții sociale, o confirmare a capacităților profesionale și o apreciere a contribuției pe care militarul/polițistul o are la bunul mers al unității din care face parte, în funcția pe care o exercită.

Am ajuns cu explicația unde trebuia. Vă invit la exemplele de mai sus ale MApN. Să luăm generalul căruia i s-a mărit pensia. De la 7298 la 7338 RON. Suma anterioară, 7298 RON reprezintă solda de bază a șefului statului major al Armatei. Pentru că potrivit Legii nr. 164/2001, pensia militarului nu poate fi mai mare decât solda de bază (fără sporuri și alte adausuri). Probabil că la calculul pensiei acest general a depășit 100% din această soldă, dar pensia nu putea fi mai mare așa că a fost limitată la solda de bază. Este și cazul pensiei mele, așa cum a fost calculată în baza prevederilor Legii nr. 179/2004.

Prin Legea nr. 119/2010 a fost desființată pensia de stat a militarilor/polițiștilor și s-a dispus calcularea (noțiunea de „recalculare” este greșit folosită în lege) unor pensii pentru militarii și polițiștii pensionari în temeiul Legii 19/2000 la care se adaugă un spor rezultat de Ordinul Meritul Militar în clasele pe care le are fiecare pensionar în parte (art. 5 din lege raportat la art. 11 din Legea nr. 164/2001).

Calculul pensiilor în baza Legii 19/2000 are în vedere întreaga perioadă de activitate a celor în cauză. Soldele/salariile acestora au fost mici la începutul carierei, mai mari decât media pe economie ((în special la ofițeri - eu am avut 1964 (sau în jurul sumei) lei în 1972, la o medie a anului de 1339 !), însă mult, mult mai mici decât ultima soldă/salariu. În general, din media de 35 de ani vechime, abia ultimii 1-5 ani sunt cei cu cea mai mare soldă/salariu. Nici dacă ar lua nivelul maxim al veniturilor anuale și ar face o sumă „favorabilă” din acestea, nu mai spun de media anuală raportată la punctul de pensie, nu ar putea ieși o astfel de pensie „îmbunătățită”. Este o lipsă de logică cumplită.

La fel, în cazul tuturor pensiilor „recalculate” care au crescut, se pune întrebarea logică: cum ?

Eu, unul, îmi explic prin aceea că cei de la MApN și MAI care au calculat fie au greșit fie calculul pe baza salariului mediu pe economie a favorizat pe cei care au avut solde/salarii mici în întreaga perioadă de activitate.

Exemplele date de madam Lupu de la MApN, general cu o stea, sunt lipsite de logică.