Florin Cîțu: istoria se repetă. România a intrat în scenariul care a dus la criza din 2009-2010

Mi-am propus să preiau postările de pe Facebook ale lui Florin Cîțu pe blog. Mi-am propus să fiu unul dintre cei care promovează analizele lui cu privire la starea economiei. Pentru că avem parte de prea multă minciună. Atât din partea politicienilor puterii PSD-ALDE cu sprijinul UDMR cât și din partea presei aservite acestora.

Voi promova ideile și analizele lui pentru că este afectată grav libertatea mea și a celorlalți cetățeni din cauza incompetenței celor care guvernează, din cauza iresponsabilității de care dau dovadă cei aflați la putere.

Ieri, Florin Cîțu a pus o situație statistică. Ne spune și ce se întâmplă de fapt. Această guvernare ne duce către o altă criză economică gravă. Chiar mai gravă decât cea din 2007-2008 !

„Istoria se repeta

Stiu. Un grafic. Dar nu va speriati. Este simplu.

Graficul arata ceea ce explicam ieri- istoria se repeta.

Consumul final a depasit ca valoare (milioane lei in grafic) PIB-ul. Acelasi lucru s-a intamplat in 2006-2008. Fara dubiu motorul principal al cresterii economice, atunci si acum, - consumul stimulat de politici economice prociclice.

Acum situatia este mult mai proasta pentru noi. Investiile scad, datoria publica este de 4 ori mai mare ca in 2008, mai multi romani au plecat in strainatate.

Guvernul PSD isi bate joc de aceasta crestere economica. Un guvern responsabil ar fi permis investitiilor sa creasca in economie, ar fi investit in infrastructura si ar fi redus deficitul estimat (crestere economica mai mare decat estimata). Dar guvernul PSD si Dragnea NU sunt responsabili si NU sunt interesati de viitorul Romaniei. Vor doar sa se asigure ca ai lor au luat pensiile si salariile mai mari si si-au primit banii prin multitudinea de subventii si programe de la guvern introduse in primele 6 luni de guvernare.
Sursa grafic: INS”

Voi lua și postarea lui Florin Cîțu de ieri pentru că este foarte importantă. Practic, cei care vor citi, vor înțelege mai bine graficul de sus (mă refer la cei care sunt, la fel ca mine, cu o altă pregătire profesională).

„Florin Cîţu
17 august la 10:04 · 
Dragnea o coopteaza pe Mama Omida in echipa de guvernare!! (numai vrajile il mai salveaza, cu vrajeala nu mai poate)

Ii cam ia pe nepregatite cresterea economica pe PSD-isti. Pentru a 2-a oara in acest an reactioneaza uimiti la “cea mai mare “ crestere economica din UE. Ce nu spun PSD-istii este ca in primul trimestru Irlanda a fost “campioana” iar acum 7 tari inca nu au raportat datele pentru trimestrul doi. Dar nu conteaza asa mult. Conteaza ca reactia PSD-istilor spune adevarul despre aceasta economie.

PSD-istii nu pot sa ascunda ceea ce simte toata tara: am mai vazut acest film si s-a terminat foarte prost pentru noi.

"In primul semestru al anului 2008, crestere PIB a fost de 8,8%, record absolut dupa 1990 si cel mai rapid ritm de crestere din UE. Economia Romaniei are sanse de crestere cu circa 9% in 2008, potrivit estimarilor Comisiei Nationale de Prognoza” (Calin Popescu Tariceanu, 17 Septemebrie 2008). Declaratie data la 2 zile dupa falimentul Lehman Brother si cu cateva saptamani inainte ca Romania sa intre intr-o criza economica care reducea PIB-ul la nivelul celul din 2006. PIB-ul a ramas la acel nivel pana in 2015.

In acest moment conditiile economice sunt cele din vara lui 2007 (putin mai rele chiar). Se mai poate salva situatia. Iata cateva argumente care pe mine ma fac sa cred ca vom cadea mult mai rau dupa euforia din perioada 20015-2018:

1. In primele 6 luni cresterea economica a venit la pachet cu un deficit bugetar record. Prima dovada de iresponsabilitate. Cand ai crestere economica mai rapida decat asteptarile, ar trebui sa incasezi mai mult, sa ai surplus bugetar si sa incepi sa platesti din datoria publica. In 2008 Romania a avea o datorie publica de 13% din PIB. Cand economia a intrat in criza (inevitabil dupa dezamatul din 2005-2008) a trebuit sa se imprumute de la FMI pentru ca investitorii imprumutau statul cu dobanzi de peste 14% pe termen foarte scurt. Care ar fi acum dobanzile pe care le-ar cere acestia in conditiile unei datorii publice de 40% din PIB? Costul dobanzilor, bineinteles ca nu este platit de politicenii iresponsabili, Dragnea si echipa lui. Nu . Este platit de noi toti.

2. In acelasi timp in care PSD-isitii, cu mic cu mare, se lauda cu cresterea economica produsa de sectorul privat, investiile nete in economie scad cu 3% iar investitiile straine directe sunt mai mici cu 15% fata de anul precedent. Ce nu le convine investitorilor? Este simplu. Au inteles ca nota de plata pentru aceasta crestere economica, sustinuta de cresteri salariale in sectorul bugetar si subventii, le vine tot lor. Cand Romania a intrat in criza in 2009 somajul a crescut imediat dar numai in sectorul privat in timp ce numarul firmelor private care au dat faliment a crescut exponential. In tot acest timp companiile de stat acumulau arierate (nu-si plateau facturile) catre secotrul privat, 3% din PIB (!!!) iar companiilor de stat li se iertau datoriile fata de buget. Dupa ce ai platit dezmatul politicilor economice din perioada 2005-2008 nu mai ai nici chef si nici resurse pentru a plati bairamul inceput de Ponta si continuat de Dragnea.

3. Lipsa fortei de munca, alaturi de lipsa infrastructurii, reprezinta frana pentru perioada imediat urmatoare. Romanii fug de Romania cu o viteza ametitoare- 9 romani pe ora. De ce fug? Nu au incredere in Dragnea, Valcov, Tudose, sau nu vor sa plateasca pentru dezmatul deciziilor acestora? Ambele. Productivitatea nu creste peste noapte ca sa putem sa producem mai mult cu aceiasi oameni. Avem nevoie de investitii, in special in tehnologie. Dar investitiile scad sau sunt taiate. Atunci este nevoie de forta de munca dar aici dupa ce au plecat 3.5 milioane de romani in afara tarii, cu aproxiamtiv 300 de mii care beneficiaza de ajutoare sociale si alte cateva sute de mii pensionati de la stat anticipat si angajati tot la stat pe pensii si salarii de lux, nu ai cum sa produci mai mult. Este doar o problema de timp, cateva trimestre, pana te lovesti de zid. Rau.

4. Inflatia. Cresterea economica accelerata in conditiile lipsei de resurse, forta de munca si capital, duce inevitabil la cresterea preturilor. Este modul simplu prin care economia semnalizaeaza ca incepe sa se (supra)incalzeasca. Banca centrala, foarte ciudat de altfel, spune ca va permite inflatiei sa creasca mult peste tinta pana sa intervina cu cresterea dobanzilor. Eu nu cred ca BNR nu-si va respecata mandatul- stablitatea preturilor cu inflatie de 2.5%. Urmeaza dobanzi mai mari, si asta repede.

Concluzia mea in acest context este simpla: din 2015 economia Romaniei a intrat exact in scenariul care a dus la criza din 2009-2010. Fara investitii si fara o realxare pe piata fortei de munca (mai multi oameni) economia se prabuseste in cateva trimestre. Problema este ca se prabuseste in conditii mult mai proaste ca cele din 2008. Cu o datorie publica de aproape 4 ori mai mare si cu romani care nu stiu cum sa paraseasca tara mai repede.

Dragnea si ai lui se lauda cu o crestere economica “record”. Dar romanii care pleaca, investitorii straini si cei autohnoni, vad ca este singurul lucru cu care se pot lauda acesti impostori. La orice altceva Romania se afla la coada oricarui clasament. Liviule, rata somajului mica arata ca romanii fug din tara nu ca apar locuri noi de munca. Nu trece rata somajului la pozitive!

Romania este ultima la productivitate, numar de km de autostrada, PIB/capita, calitatea serviciilor publice, libertate economica si exceleaza la grad de saracie, coruptie, birocratie, hartuirea contribuabilui de stat. Acestea sunt lucrurile care au nevoie imediata de solutii din partea noastra!!! Dragnea nu le are.”

De aceea este nevoie ca urgent, foarte urgent să oprim această guvernare catastrofală. Coincidență sau nu, susținătorul acestei guvernări este nimeni altul decât Călin Anton Popescu Tăriceanu, cel care a condus România către criza din 2009-2010 sub presiunea Parlamentului dominat, până în 2008, de PSD ! Tăriceanu a fost sprijinit în Parlament de PSD ! Atunci s-au închegat relațiile dintre PSD și PDL, care mai apoi au și guvernat împreună ! Amintirile unora de pe atunci arătau cum PSD și PDL au lucrat pentru o „căsătorie” politică anti-PNL încă din 2006, cu „socrul” Sârbu ca vârf de lance. După ce au format primul guvern Boc, și unii și alții s-au lăudat că au avut „viziuni politice înalte”. Și criza din 2009-2010 a fost pregătită în Parlament. Unii ar trebui să își amintească de legile date pe atunci, cum ar fi legea salarizării personalului din învățământ (o creștere cu 50%), susținută și de PSD - cu autor cunoscut, Andronescu -, dar și de PDL - cu Băsescu și Boc ca vârf de lance -, secondați de unii specialiști care astăzi au alte păreri, cu privire la cum se construiește bugetul, cum se distribuie banii de am ajuns să avem scăderi de salarii și alte venituri în timp ce pupila lui Băsescu, Elena Udrea, arunca cu banii bugetului pe terenuri de fotbal în pantă, bazine olimpice în sate fără tineri și parcuri pentru copii în sate în care ultimul copil se născuse cu 30 de ani în urmă.

O Hotărâre a Guvernului Boc cu acordarea de subvenții naște un bucluc. Și ce bucluc !

Guvernul lui Băsescu, din 2009. PDL condus de Emil Boc (pe post de marionetă a lui Traian Băsescu !) și PSD condus pe atunci de Mircea Geoană au format Guvernul de largă corupere națională a lui Băsescu. Guvernul rămas în amintirea populației ca cel mai anti-român guvern din istorie.

Agerpres (aici). Din dosarul Interagro care îl privește pe Ioan Nicolae, infractor dovedit aflat în pușcărie și pe pesedistul Gheorghe Bunea Stanciu de la Brăila (fost președinte al CJ), se disjunge un altul care are următoarea motivare:

„ ...disjungerea și continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare — dare de mită, cumpărare și trafic de influență, abuz în serviciu în forma tentativei cu scopul obținerii de foloase necuvenite pentru altul, folosirea influenței și autorității unor persoane ce dețineau funcții în partide politice pentru a obține foloase necuvenite pentru altul”.

Clienții sunt cei de mai sus, persoane care sunt pomenite în dosarul Interagro.

„Printre acești miniștri, actele de urmărire penală i-au evidențiat pe fostul premier Emil Boc, fostul ministru al Finanțelor Gheorghe Pogea și fostul ministru al Economiei Adriean Videanu, care ar fi exercitat asupra secretarului de stat în Ministerul Agriculturii Liviu Harbuz, fie anumite forme de presiuni, fie "demersuri de persuadare", pentru ca acesta să găsească soluții pentru promovarea și adoptarea actului normativ vizat de patronul Interagro”.

Liviu Harbuz, pe atunci secretar de stat la Agricultură era în subordinea lui Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, după cum au convenit PDL și PSD să împartă „tortul bugetului și al puterii”. Vasile Pușcaș era ministrul Integrării Europene, despre care Nicolae și Bunea Stanciu au arătat că este favorabil lui Nicolae.

Ce au scos în evidență procurorii, ce au găsit pe teren, este treaba procurorilor. Noi trebuie să avem încredere în autoritățile statului pentru ca acestea să își înțeleagă locul și rolul. Încrederea îi stimulează și vom avea beneficiul corectitudinii și eficienței lor profesionale. Majoritatea vor înțelege că încrederea acordată de societate le impune un comportament responsabil. Reversul este sancțiunea severă care nu îi este acordată doar pentru nerespectarea legii ci și pentru înșelarea încrederii cetățenilor (constituie o mare parte din conținutul sancțiunii penale !).

 Pe de altă parte, acest proces ne arată murdăria aranjamentelor politice dintre PDL și PSD. Este sigur că toți actorii politici de la nivel înalt au știut că sunt în afara legii și în afara oricărei bune-credințe în actul de guvernare prin susținerea la nivelul Guvernului a unui singur actor economic în dauna tuturor celorlalți, că prin actele normative pe care le emit bagă bani din bugetul statului în buzunarul personal al cumpărătorului de influență. Este vorba despre subvenție !

Ioan Nicolae este cel favorizat de pe timpul guvernării Tăriceanu la achiziția de gaze pentru combinatele chimice ajunse pe mâna lui Nicolae. Favorizarea lui Nicolae s-a făcut de către Vosganian care i-a cerut lui Tăriceanu să acorde lui Nicolae prin act normativ, ordonanță de urgență parcă, posibilitatea de a achiziționa gaze din producția internă sub prețul pieței. Stenograma ședinței de guvern a apărut în media și arată cum Vosganian cere, se milogește de Tăriceanu, să aprobe ordonanța pentru că „sunt în pericol” câteva mii de locuri de muncă, Nicolae amenințând că închide combinatele de îngrășăminte dacă nu este emisă ordonanța respectivă ! Din stenogramă mai apare și o situație destul de clară, în defavoarea statului român. Nicolae vindea 70% din producția de îngrășăminte la extern, doar 30% din ea era disponibilă pentru intern, pentru agricultura română. Alte date ne arată că agricultorii români achiziționau îngrășăminte de la extern, cele din țară fiind, culmea, mai scumpe dar și mai slabe (cele produse de Nicolae). Practic, prin ordonanța promovată de Vosganian și acceptată de Tăriceanu, România a pierdut bani, a dat bani de la buget cumpărătorilor de îngrășăminte străini și a umplut buzunarele lui Nicolae care, din milionar în euro a devenit miliardar. Halal treabă !

Vosganian a scăpat de urmărirea penal cerută de procurori pentru că Senatul României, condus de Tăriceanu, cu susținerea puternică a coaliției PSD-UNPR-UDMR și clica lui Tăriceanu care nu era încă partid. Senatul a respins cererea procurorilor. Normal, după Vosganian ar fi urmat Tăriceanu, alții care au fost în guvernarea Tăriceanu dar și alți susținători din partea PSD. Videanu, care a preluat ministerul economiei a continuat manevrele vosganiene și a ajuns inculpat, procurorii având decizia Președintelui Iohannis.

Culmea, Nicolae a capturat guvernările. Indiferent cine era la putere. După ce a obținut gaze sub prețul pieței, de la două guvernări diferite, cu partide aflate într-o puternică înfruntare, a cerut și a primit și un act normativ care să îi asigure vânzarea pe piața internă a restului de 30% din producția de îngrășăminte. Trai nineacă ! Banii nu au miros. Liberalii lui Tăriceanu sprijiniți de PSD aflat în umbră după prăbușirea lui Năstase au dat, social-democrații ajunși la putere după cârdășia cu Traian Băsescu au lucrat ca Nicolae să mai primească, PDL-ul lui Boc și Băsescu a marșat în favoarea lui Nicolae. Practic, în zona economică pe care a capturat-o, Nicolae a devenit stăpânul țării. Ce Președinte de țară, ce Guvern, ce autorități de reglementare, ce Comisie Europeană ?! Traiască „stăpânul” Ioan Nicolae ! Ura, ura, ura ! Doar niște procurori bezmetici nu au înghițit gălușca și atunci când au avut „cătușele” rupte au trecut la treabă iar Nicolae a ajuns la „țuhaus”. După el ajung, încet-încet, și „slugile guvernamentale”, indiferent din care partid fac sau au făcut parte.

Clienții de mai sus vor avea de dat declarații. Vor face vizite mai dese pe la procurori. Se pare că Harbuz de la Bacău a dat niște declarații care indică o direcție de acțiune: ... care ar fi exercitat asupra secretarului de stat în Ministerul Agriculturii Liviu Harbuz, fie anumite forme de presiuni, fie "demersuri de persuadare". În traducerea mea, Harbuz este autorul HG-ului. El spune că HG-ul buclucaș i-a fost impus, prin presiuni și persuasiuni. Hait ! Probe ?! Stenograme oficiale ceva ?! Fără ele, vorbele lui Harbuz rămân vorbe. De bază rămâne sau rămân stenograma ședinței sau stenogramele ședințelor de Guvern în care s-au purtat discuții cu privire la aceste subvenții. Nu cred că la ministerul agriculturii s-au păstrat stenograme. Posibil procese verbale însă acestea pot sau nu reflecta realitatea.

Este evident că procurorii vor lua la întrebări funcționarii din minister. Undeva, în arhivă, există niște înregistrări, există niște persoane care au lucrat direct la proiectul de HG, există cineva care a elaborat motivarea necesității adoptării actului normativ, acel cineva a discutat direct cu cel interesat din minister să fie emis actul normativ ... Găsesc ei procurorii drumul către adevăr.

Înclin să cred că procurorii au o imagine aproximativ clară cu privire la problemă. Dacă treburile nu erau clare, nu exista disjungere. Este o pâine de mâncat și niște politicieni de încătușat.

Probabil din toamnă, procurorii vor reveni cu o cerere (depinde unde ?!) de urmărire penală a lui Vosganian dar și a lui Tăriceanu ! Pentru treaba cu gazele lui Nicolae !

Discuțiile pe fiscalitate sunt bune. Foarte bune. Controversele devin lecții de politică fiscală.

Vreau să fiu clar, de la început. Nu susțin „salturile”. Mai ales după ce am aflat de ce am ajuns în situația din 2008 - 2011. Mai ales după ce am aflat cum a profitat Băsescu de o politică fiscală greșită a Guvernului Tăriceanu (susținut în Parlament de PSD !) pentru a face „un salt” de politică fiscală ce a dus la alte excese, în sens negativ. Excese care au dus la distrugeri de familii, la oameni morți, la închiderea de spitale și școli, la scăderi de salarii și la scăderi de pensii (este adevărat că CCR nu a fost de acord cu scăderea cu 15% a pensiilor însă a admis modificarea cuantumului pensiilor unor largi categorii socio-profesionale, mai puțin celor primite de magistrați - deh, decizie constituțională trasă serios de urechi, practic un abuz).

Excesul produs de Băsescu și aplicat otova de inegalabilul Boc a fost însoțit de excesul consumului de resurse de la buget pentru tot felul de tâmpenii numite „investiții” cu fonduri europene, tâmpenii aflate, în parte, în atenția DNA după ce CE a suspendat plata respectivelor tâmpenii pentru prostie, lăcomie și tâmpenie administrativă.  Elena Udrea a fost capul de afiș însă ea nu a fost singura „mătrăgună” în guvernările de tristă amintire Băsescu - Boc.

Nici acum nu pot uita sintagma atât de dragă pedeliștilor băsescieni (mai apoi au fost și altfel de pedeliști !), „eficiența economică”, aplicată otova spitalelor, școlilor, facultăților, unităților militare (pe timpul lui Ceaușescu, la Compania de grăniceri Sulina aveam „sarcină de partid” să obțin din 20 m teren de-a lungul frontierei pe vreo 40 de km - inclusiv pe malul mării considerat în hârtiile partidului teren arabil (?!) -, recolte de porumb, grâu și orz în limitele minime la nivel național iar la legume aveam sarcină să obțin necesarul pentru cel puțin 6 luni pentru întreg efectivul - am făcut foame la greu cu toți militarii, mâncam scoici din baltă și ce primeam de la pescari), unităților din MAI, instanțelor de judecată și unităților de parchet etc. O aberație care era susținută, doct, de Andreea Paul (printre alții), pe atunci consilier economic al celebrului Emil Boc. Nu o pot acuza doar pe ea, cred că încerca să justifice cumva măsurile luate de Guvern. Toți băsiștii acelor timpuri au comis una din cele mai mari crime: au schimbat scopul instituțiilor publice. În loc de eficiență socială - normală când vorbești de sănătate, învățământ, Justiție, ordine publică, apărare, securitate etc. -, au introdus „eficiența economică” care a transformat oamenii în cifre. Un om mort din cauza lipsei de medicamente era un simplu „- 1”. O gură mai puțin de hrănit, un individ mai puțin la asistența socială, cheltuieli mai mici cu învățământul - acel „- 1” putea fi un elev sau o elevă -, o pensie mai puțin ... Ce mai ! Eficiență economică în toată puterea cuvântului. Ba, apăruse Băsescu și cu celebrele lui ziceri copiate aiurea de pe la Orban al Ungariei sau Erdogan al Turciei, cu dispariția liberalismului clasic, cu lipsa de obligație a statului față de proprii cetățeni, cu posibilitatea românilor de a pleca sorcova în lume dacă nu le convine în România etc.

În alte țări se vorbea despre „cheltuirea cu chibzuință a fondurilor de la buget”, germanii fiind foarte severi în acest sens. Își planificau precis toate cheltuielile și încercau să nu se abată de la planificare. Pentru situații deosebite, când apăreau cheltuieli neplanificate, aveau o procedură de decontare la nivelul guvernului. La francezi era cam la fel. La spanioli la fel. Ungurii au preluat modelul german. Nu aveau planificată o activitate, nu participau la ea. La noi este ca la balamuc. Degeaba planificam. Primeam cu 20-30% mai puțin, anual (pe timpul lui Năstase !). Până și activitățile prevăzute în tratatele cu statele vecine erau sărite de la finanțare. Se aprobau cu mare larghețe acțiuni de imagine. Se cheltuia aiurea. Am înțeles că și pe timpul lui Tăriceanu a fost la fel. Pe timpul lui Boc, a fost doar gura de ei. Este inadmisibil să planifici și să ai apoi „rectificări bugetare” ! Ce dracu ai planificat ?! Înțeleg că și acum, în guvernarea Ponta este la fel.

Așa a fost și nu mai vreau să revenim la acele timpuri. Să fie clar.

Eugen Teodorovici o ține langa-balanga. Codul fiscal va reapare așa cum a fost aprobat în Parlament, fără nici o modificare. O moderare a intrării în vigoare a măsurilor nu împlinește scopul urmărit de el și PSD. Măi să fie ?! Dar care este scopul ? Cât din scop este susținut economic, fiscal și cât este pur politic - imaginea de „făuritori de țară” ?! Dacă este să iau în considerare mai toate intervențiile pe cod, intervențiile cu suport de specialitate (nu cele ale unor „specialiști”, ci ale unor instituții recunoscute, interne sau străine), atunci ajung la o singură concluzie: scopul este doar politic. PSD vrea să rămână în memoria publică ca partidul care a scăzut taxele și impozitele introduse de Băsescu. Partidul care a lansat „liberalismul economic” în România. Ca la balamuc.

Agerpres (aici).

„„Ieri (luni — n. r.) ne-am văzut cu ministrul Finanțelor. Întâlnirea este instituțională, trebuie să spun că nu este nimic nou. Aceste întâlniri fac parte din întâlnirile instituționale și din conlucrarea celor două instituții. (...) Schimbul de informații a fost foarte bun, nu ne-am spus lucruri noi, pentru că ne știm pozițiile. Noi am reiterat riscurile (aplicării unor măsuri din noul Cod Fiscal — n. r.) la adresa stabilității, dânsul a subliniat și contextul politic în care are loc această dezbatere despre Codul Fiscal. Noi am subliniat încă o dată că poziția noastră nu se referă la Codul Fiscal, că sunt multe elemente bune, se referă la acest pachet de măsuri, de reducere de taxe și impozite, aglomerate într-o perioadă foarte scurtă de timp. Nu e vorba nici de alb-negru, da sau împotriva Codului Fiscal, nu este nici alb-negru da sau nu împotriva măsurilor fiscale, este vorba de dozaj, de măsuri. Sunt foarte multe reduceri de impozite, la toate proporțiile sunt mari, cifra de deficit este de 2,2% — 2,3% din PIB. Ea pare mică, dar este o cifră foarte mare. Ea poate să schimbe traiectoria economiei românești pentru că este prinsă într-o perioadă foarte scurtă și, chiar dacă am vrea, nu putem să compensăm dintr-odată. De aceea, dozajul este cheia problemei", a subliniat șeful BNR””.

Am ajuns la o competiție cine este mai liberal în economie ? Așa se pare. Este modelul lui Tăriceanu din 2007-2008. PSD este încântat de „reputația” păstrată de Tăriceanu de atunci și până acum cu privire la „guvernarea bună” pe care a avut-o. Populația nu a acceptat criticile la adresa lui Tăriceanu, era deja „o victimă” a maleficului Băsescu. Abia azi, când problemele fiscalității și ale politicilor fiscale au ajuns să fie dezbătute vehement în media vedem (nu mă exclud !) că am avut „pata pe ochi”.

Susțin, fără nici o reținere, poziția Guvernatorului Isărescu. Este și cea a Consiliului Fiscal. Este poziția FMI - culmea, este de acord cu reglementările noului Cod fiscal însă trage semnalul de alarmă privind „dozajul” susținut și de Isărescu. Ba, ca să fie mai clar, FMI (aici) vine și semnalează că prin aplicarea aiurea a Codului fiscal va trebui să renunțăm la multe. La foarte multe. Inclusiv la creșterea bugetului apărării la 2% așa cum este el necesar în aceste momente foarte încordate pe plan internațional.

În România s-a guvernat haotic mai tot timpul. Nici un guvern de până acum nu merită „o bilă albă”. Nici măcar mai albită. Toate au vrut să demonstreze, prin salturi acrobatice, că au făcut ceva. Au făcut de la prost la foarte prost. Este timpul să punem mintea la contribuție și să devenim ce trebui. Un stat cu guverne responsabile.

„"Mai există oare şi o a treia alternativă care să permită României să îşi reducă treptat datoria publică, să relaxeze povara fiscală şi să finanţeze noi proiecte? Noi credem că există, dacă amploarea şi viteza de implementare a măsurilor de politică fiscală, precum şi noile planuri de cheltuieli sunt mai temperate", notează reprezentanţii FMI”.

Au dreptate.

Ar cam fi timpul să nu mai interpretăm rolul „vacii nebune” care lovește găleata în care se mulge laptele. Iar pe politicienii iresponsabili care susțin idei tâmpite ar trebui să îi trimitem acasă. Nu cred că în afacerile lor (cei care fac afaceri serioase) ar admite idei ca cele susținute azi de PSD și aliații lor de toate culorile privind fiscalitatea. Ar însemna să ajungă la sapă de lemn.

De la politică la politici.

Un foarte interesant interviu cu Vosganian pe blogul lui. Oful lui Vosganian apare din titlu: „Alegerea președintelui prin vot popular, este o piedică în calea normalizării vieții noastre politice”. De acord cu el. Și Ion Iliescu și Traian Băsescu pot fi dați ca exemple în acest sens. Primul ne-a ținut în loc 10 ani, al doilea ne prăbușește de 2 ani. Bașca tâmpeniile făcute de Băsescu pe timpul Guvernului Tăriceanu. Ultimii doi ani sunt „măsura” primitivismului băsescian. Însă, aici trebuie să fac o mică precizare, nu este singurul vinovat. El este doar vârful aisbergului. Imediat sub sunt cei din PD-L cu un puternic suport din partea lui Mugur Isărescu și gașca de șa BNR.

Pentru că nu pot să nu las plăcerea lecturii postării lui Vosganian acasă la el, pe blog, aduc în față, ca momeală doar ultima „bunătate” din interviu:

„- Spuneti-ne un banc nou cu premierul Boc

- Premierul viziteaza o gradinita. Intreaba pe un copilas: “Ce vrei tu sa te faci cand o sa fii mare?” Iar copilasul raspunde: “Dar dumneata?”.

Lectură plăcută.

Cine minte ?

Citesc pe Mediafax o informare de la Ministerul Mediului care confirmă alocările de fonduri din 2008 ale Guvernului Tăriceanu și care afirmă că lucrările au fost executate. La Săucești și în restul locațiilor. Au și scuza, pe care o accept, personal, că debitul apei a fost peste estimările specialiștilor. Nu accept însă scuza sub aspectul efectelor diluviului la Săucești și în alte părți. Pentru justificarea diluviului ar fi trebuit ca digurile să cadă complet, ceea ce nu este cazul. Peste dig a trecut un surplus de apă nu întreaga cantitate. Eu așa înțeleg.

Deci, Guvernul Băsescu-Boc-Udrea-Isărescu declară ferm că toți banii repartizați de Guvernul Tăriceanu au fost folosiți cu destinația prevăzută.

Lumea a reclamat lui Băsescu că banii nu au fost folosiți unde trebuie ci au luat alte căi. Iar Băsescu a constatat că se minte. Că este mințit și de oamenii care și-au pierdut averile și rudele.

Normal, presa este de vină ... că informează de la fața locului. Zilele astea „s-au confirmat” riscurile din Strategia Națională de Apărare cu privire la campaniile antiguvernamentale ale presei „ticăloase”.

Cineva minte. Băsescu, Președintele sau tandemul Băsescu-Boc, Guvernul ?

Dezastrul a fost „planificat”

Traian Băsescu și gașca lui de borfași și-au propus, la finele lui 2008 când au pus mâna pe putere, să distrugă tot ce s-a realizat până atunci și să așeze țara pe alte valori, multe din ele copiate de pe la alții, în cele mai multe cazuri proprii sistemelor unde respectivele valori s-au format, fără nici o legătură cu românii și țara locuită de ei. Iar aiuriți care să îi susure la ureche lui Băsescu tot felul de bazaconii sunt. Consilieri, pedeliști, analiști, economiști - admiratori ai FMI -, ziariști, chiar politicieni de pe la alte partide.

Dezastrul economiei a început cu declararea ca infractori a tuturor celor care având firme mici nu aveau venituri constante. Au adoptat forfetarul care a distrus investiția mică și mijlocie. Cei rămași au primit comenzi de stat probând că sunt contributori la pușculița de partid sau au carnet de pedelist. Acum pun economia pe chituci, atât cât a mai rămas din ea și se mândresc cu „aprecierile” distrugătorilor de economii pe plan mondial, FMI. Organizație a terorismului economic mondial care a majorat ținta de inflație a României la 7,9% în acest an. O să trăim bine !

Dezastrul social a început tot la finele lui 2008 și începutul lui 2009. În urma inundațiilor din 2008 s-au luat măsuri de Guvernul Tăriceanu pentru prevenirea distrugerilor și a pierderilor de vieți omenești în zonele inundabile din luncile Siretului și Prutului prin alocarea unor sume de bani, în echivalentul a 8,5 mil. euro, pentru lucrări de indiguire și amenajare a albiilor unor râuri. Au venit portocalezii și au luat banii pentru sălile de sport. Crimă. Dezastrele din aceste zile sunt consecințele acțiunilor Guvernului Băsescu-Boc-Udrea-Isărescu de atunci. Morții, casele distruse, bunurile distruse, viața distrusă a sinistraților sunt pierderile colaterale ale „programului PD-L+PSD o sală de sport pentru tot poporul”.



Dezastrul a fost planificat. Mare lucru dacă nu cumva acest sinistru nu va fi folosit de portocalezi pentru a putea arăta că ei fac ceva ! De exemplu, să dea o lege prin care asiguratorii să fie obligați să asigure casele de chirpici din satele românești.

Mă gândesc la cei care acum suferă din cauza inconștienței guvernului portocaliu, la cei care sunt victime ale sinistrului, la cei care din bruma de venituri ce o aveau până mai ieri vor scade 25% (dacă erau salariați bugetari) și încă pe atât la ceilalți din cauza TVA de 24% bașca inflația de peste 7%. Nu mă gândesc la cei care au. Mă gândesc la cei care nu au. Mă gândesc în special la cei care au dat votul acestui partid al dezastrului național - PD-L - și lui Traian Băsescu. Cei care nu le-am dat votul eram, cumva, pregătiți pentru răul ce urma să vină însă ceilalți ?

Cruntă pedeapsă omenească pentru cei care înșelați de promisiunile lui Traian Băsescu, Gheorghe Flutur și PD-L au dat votul acestora pentru o viață mai bună. Traian Băsescu i-a dus la o viață mai bună. Să te „aia” în ea de viață !

Actualizare !

La Lilick este o postare lămuritoare. Leșinul femeii dat la televizor și intervenția lui Boc au fost regizate de portocalezi ! Ăștia sunt în stare de orice !