Interviul luat lui Lazăr Comănescu de Europa Liberă oferă detalii.

Am văzut că sunt discuții aprinse cu privire la rezultatele summit-ului NATO de la Varșovia. Pe lângă cei mulțumiți, sunt și cei care caută nod în papură ba chiar și susținătorii înfocați ai Rusiei care vor să trimită în derizoriu înțelegerile care au fost consemnate în documentele finale.

Am găsit la „deschide.md” interviul luat lui Lazăr Comănescu de „europaliberă.org”. Foarte bun ! Sunt clarificări ale rezultatelor summit-ului NATO. Ajută tuturor. Cât de diplomatic s-a dorit Comănescu să fie, tot răzbate din el mândria obținerii unor rezultate care au o altă perspectivă decât aceea de până acum. Atât pentru România cât și pentru R. Moldova cât și pentru Ucraina.

Să acceptăm ideea că România, alături de Polonia, ca furnizori de securitate alături de marile puteri ale NATO, au un interes major în Ucraina și R. Moldova iar NATO, pe lângă UE, sunt marile instituții internaționale care pot, prin forța lor, să schimbe aceste țări în viitor în state capabile să adere la cele două organizații. Iar noi, normal, să avem frontiere mai sigure și mai mulți parteneri de încredere. Puternici, competitivi.

Nu mai intervin pe text. Nu are rost. Este explicit.

„Începând de astăzi, zona Mării Negre devine regiune de interes strategic pentru Alianţa Nord-Atlantică", declară Europa Libere ministrul român al afacerilor externe, Lazăr Comănescu, la sfârşitul reuniunii NATO de la Varşovia.

Europa Liberă: Pleacă România mai apărată de la acest summit terestru, aerian şi, ce e foarte important, maritim?

Lazăr Comănescu: Ceea ce aş dori să subliniez din start este că, prin deciziile care s-au luat la summitul de ieri şi de astăzi al Alianţei Nord-Atlantice, se creează condiţiile pentru o consolidare sensibilă a capacităţii Alianţei Nord-Atlantice de a face faţă provocărilor de securitate din vecinătatea noastră estică şi nu numai estică. Pentru că, aşa cum aţi văzut şi dumneavoastră şi cum ştiţi, s-a discutat intens la summit despre provocările de securitate cărora Alianţa Nord-Atlantică trebuie să le facă faţă în vecinătatea sa estică, dar şi sudică şi dincolo de aceste vecinătăţi. Pentru că într-o lume globalizată riscurile de securitate se manifestă pe areale mult mai extinse. Şi, încă o dată, din această perspectivă vorbind, clar că deciziile care s-au luat sunt decizii care se vor repercuta în termeni pozitivi pentru ţările aliate din această parte şi pentru ansamblul Alianţei Nord-Atlantice. Pentru că securitatea în spaţiul nostru euroatlantic este una indivizibilă şi consolidarea, mai ales dacă ne gândim de unde vin, de unde originează principalele riscuri şi provocări la adresa securităţii în acest spaţiu. Deciziile de astăzi sunt nu doar binevenite, ci, cu siguranţă, marchează un moment cu adevărat de mare semnificaţie în capacitatea Alianţei de a face faţă la aceste provocări.

Europa Liberă: Domnul Poroşenko la un briefing cu ceva vreme în urmă a fost întrebat ce mesaj crede dumnealui că transmit declaraţii precum cea făcut de domnul Steinmeier recent, precum cea făcută de François Hollande. Şi întrebarea mea ar fi dacă dumneavoastră, din interior, din discuţii, consideraţi că sunt totuşi disonante vocile Germaniei şi Franţei în acest moment, voci care la un moment dat, în 2008, de exemplu, au jucat un rol în faptul că nu s-a dat „MAP"-ul [foaia de parcurs] pentru Georgia, pentru Ucraina?

Lazăr Comănescu: Sigur, ceea ce s-a întâmplat în reuniuni anterioare, la summituri anterioare sau între ele trebuie luat în considerare. Dar ceea ce mie mi se pare foarte important, şi acest lucru vreau să-l subliniez, seria de reuniuni, în cadrul summitului, ale şefilor de stat şi de guvern din statele aliate s-a încheiat cu o reuniune a Comisiei NATO-Ucraina, unde a fost prezent preşedintele Poroşenko. Şi acest lucru mi se pare foarte important, toţi cei 28 de lideri şefi de stat, guvern ai Alianţei au fost în unanimitate în privinţa nevoii şi determinării de a se susţine în continuare cu putere Ucraina, de a se susţine suveranitatea, integritatea teritorială a Ucrainei.

Reuniunea s-a soldat cu un mesaj foarte clar transmis asupra necesităţii ca Federaţia Rusă să pună în aplicare Acordul de la Minsk. Prin urmare, indiferent de părerile exprimate la un moment dat sau altul, faptul că toţi, repet, toţi aliaţii, inclusiv şefii de stat, de guvern din ţările la care v-aţi referit au fost în această reuniune şi au intervenit în dezbateri, subliniind această importanţă de continuare şi de consolidare a sprijinului acordat Ucrainei, pe de o parte, pentru realizarea obiectivelor de care v-am spus, pentru apărarea integrităţii teritoriale, dar, în acelaşi timp, şi pentru realizarea în Ucraina a reformelor necesare, astfel încât Ucraina să se poată, inclusiv în planul societăţii, apropia cât mai mult de comunitatea euroatlantică.

Europa Liberă: Una din propunerile României, înainte de acest summit, era legată de reasigurarea la Marea Neagră şi chestiunea nu a fost tranşată la acest summit, dar va fi, probabil, la o ministerială ulterioară. Întrebarea mea ar fi dacă, în situaţia în care Bulgaria parcă se opune acestei idei, credeţi că ar putea exista dificultăţi şi ar putea să se ajungă în toamnă fără un rezultat?

Lazăr Comănescu: Aşa cum spuneam, de-a lungul timpului în procesele acestea de pregătire a unor reuniuni, de discuţii fie în plan bilateral, fie în cadrul multilateral la diverse nivele, se exprimă opinii, se avansează idei, iniţiative. La urma urmei, contează ce decizii se iau. Or, privind la deciziile care s-au luat astăzi, inclusiv cu privire la zona Mării Negre, vom constata că la nivelul întregii Alianţe nu doar că s-a reiterat importanţa pentru Alianţă a zonei Mării Negre, dar dacă până acum în documentele NATO zona Mării Negre era calificată ca o zonă care prezintă importanţă din punctul de vedere al securităţii pentru Alianţă, începând de astăzi, se vorbeşte despre zona Mării Negre ca şi despre zona Mării Baltice sau Atlanticul de Nord, ca regiuni de importanţă, de interes strategic pentru Alianţă. Şi aceasta spune foarte mult.

Mai mult decât atât, şefii de stat şi de guvern aliaţi au decis ca instituţiile NATO de la Bruxelles, şi pe bază de propuneri avansate de ţările membre NATO riverane Mării Negre, dar şi a altor propuneri care se vor contura la Bruxelles, în toamnă, miniştrii Apărării din statele aliate să poată să andoseze decizii cu privire la modul în care trebuie consolidată prezenţa aliată în zona Mării Negre. Și din acest punct de vedere, cred că putem să vorbim despre un nou pas important în privinţa atenţiei, şi nu numai atenţiei, ci acţiunii pe care Alianţa Nord-Atlantică o are în vedere în privinţa asigurării unui spaţiu de securitate şi stabilitate în zona Mării Negre care, repet, este definită ca zonă de interes strategic pentru Alianţă. Şi aceasta spune foarte mult.

Europa Liberă: Ministrul Apărării al Republicii Moldova, domnul Şalaru, care a asistat la acest summit, ne spunea nu demult că ar trebui NATO să oprească acţiunile agresive ale Rusiei, să oprească acţiunile de destabilizare în Republica Moldova, în alte state din regiune. Dumneavoastră cum credeţi, face suficient NATO? Vorbea dumnealui de ameninţările hibrid. Se poate face mai mult?

Lazăr Comănescu: Cred că tot la acest summit este important de subliniat că şi în privinţa relaţiilor cu partenerii şi în mod expres în privinţa relaţiilor cu Republica Moldova, Alianţa a făcut astăzi un pas important în sensul, pe de o parte, de a sprijini Republica Moldova în consolidarea propriilor capacităţi de apărare, în al doilea rând, de a sprijini Moldova în consolidarea reformelor pe plan intern, astfel încât parcursul democratic prin care se apropie tot mai mult Republica Moldova de comunitatea europeană, euroatlantică să poate să fie realizat într-un ritm mai susţinut. Şi foarte important, de asemenea, semnificativ este că, până acum, în comunicatele Alianţei, relaţia cu partenerii şi în mod deosebit cu partenerii din Est, din vecinătatea estică, era abordată, practic, într-un singur paragraf, de data aceasta Republicii Moldova îi este alocat, prin deschiderea direcţiilor de acţiune despre care am vorbit, un paragraf special, individual Republicii Moldova. Şi cred că şi acest lucru spune foarte-foarte mult.

Europa Liberă: Vă mulţumesc.

Lazăr Comănescu: Pentru puţin. Mă bucur că v-am întâlnit. Toate cele bune şi succes în continuare Europei Libere.

Rezultatele summit-ului trebuie întărite. Diplomația română a trecut la treabă.

Ministrul nostru de externe, Lazăr Comănescu a avut mai multe întâlniri oficiale în timpul summit-ului NATO la Varșovia. Una dintre ele a fost cu omologul său francez Jean-Marc Ayrault.

• În contextul participării la Summit-ul de la Varșovia, ministrul român al afacerilor externe a avut o întrevedere cu omologul său francez, Jean-Marc Ayrault. Cu acest prilej, cei doi miniștri au evocat evoluția substanțială a relației bilaterale și au trecut în revistă calendarul contactelor politice la  nivel înalt preconizat pentru perioada următoare. Totodată, cei doi miniștri au avut un schimb de opinii asupra principalelor subiecte aflate pe agenda europeană, cu accent pe BREXIT, şi relansarea proiectului european, având drept obiectiv o Uniune solidară şi adaptată, mai aproape de cetățeni. În contextul strategic actual, a fost evidențiată importanța deciziilor NATO de consolidare a flancului estic, precum și atenția sporită acordată de Alianţă regiunii Mării Negre - ne informează MAE pe site-ul său. Informația este și la Agerpres, de unde am preluat și imaginea.

Se poate lesne observa că, în afara unor subiecte strict ancorate în domeniul relațiilor dintre cele două țări au fost subiecte care privesc cele două țări, au influență asupra celor două țări fiind subiecte proprii Uniunii Europene și NATO.

În primul rând este poziționarea celor două țări față de Brexit. Este evident că Franța, care este mai afectată de Brexit decât România, are unele proiecții și vrea să convină cu România un sprijin pentru propriile proiecte, legate de acest eveniment. Și România a declarat că are unele interese legate de materializarea Brexit-ului. Este evident că dialogul dintre cei doi miniștri de externe a cuprins un schimb de informații privind dorințele, doleanțele, așteptările fiecăruia dintre ei cu privire la rezultatul Brexit-ului.

Relansarea proiectului european a fost un alt subiect al discuțiilor. Întoarcerea către cetățenii europeni a politicii UE este un deziderat reclamat și de București și de Paris. Cum se va realiza acest deziderat vor stabili conducătorii statelor în perioada imediat următoare. Cei doi miniștri au tatonat terenul și au văzut dacă ideile fiecărei țări în parte se poate sprijini pe ideile din cealaltă țară, dacă există posibilitatea ca abordarea să fie comună prin rafinarea pretențiilor fiecăreia în așa fel încât toată lumea să fie mulțumită. Este evident că întâlnirea celor doi miniștri este doar exploratorie, azi și mâine Președintele Klaus Iohannis având discuții cu Președintele Duda al Poloniei și, este evident, subiectele discutate de ministrul Lazăr Comănescu cu partenerul francez, Jean-Marc Ayrault, vor fi discutate și de cei doi președinți.

Înclin să cred că întâlnirea româno-franceză la nivelul miniștrilor de externe a fost și una prin care Franța vrea să știe cum vede România problematica europeană tocmai în ideea vizitei oficiale a lui Klaus Iohannis în Polonia. Să ne amintim că polonezii s-au exprimat în sensul reducerii influenței Franței și Germaniei în luarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene.

Este evident că România nu a scăpat ocazia să arate că vrea o mai mare implicare a Franței în problematica securității României la Marea Neagră. În fine, după negocieri de culise intense, Franța a acceptat (după ce a primit garanții politice în scris) trecerea sistemului de la Deveselu de sub comanda SUA sub comanda NATO. România vrea ca Franța fie să participe la securitatea la Marea Neagră, cu nave și aeronave de luptă, fie să nu se opună ideilor pe care România le are cu privire la întărirea securității sale și a celorlalte state membre NATO la Marea Neagră.

O altă informație are importanța sa, chiar dacă nu cunoaștem mai multe lucruri.

• În marja Summit-ului, şeful diplomaţiei române a mai avut scurte întrevederi cu omologii din Turcia, Slovacia, Canada şi Iordania, precum şi cu Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini. 

Întâlnirea cu Federica Mogherini este absolut normală, este în ideea susținerii de către România a Declarației Comune NATO-UE. Este evident că Federica Mogherini a încercat să aibă întâlniri scurte cu toți colegii ei europeni pe timpul summit-ului.

Celelalte întâlniri sunt însă cu „schepsis”. Cu omologul din Turcia privește poziția comună dar și, nu este exclus, alte subiecte de interes.

Apare întâlnirea cu omologul din Canada. Ei bine, aici sunt unele probleme care privesc și Acordul economic și comercial al UE cu Canada unde România poate opune un veto dacă nu este eliminat regimul de vize canadian pentru cetățenii români. Este evident că ministrul canadian a avut o întâlnire și cu omologul bulgar. Din punctul de vedere al colaborării militare sun umbrela NATO, Canada s-a orientat către statele baltice însă are un vot care poate fi util României când se pune problema întăririi securității și apărării la Marea Neagră.

Apare întâlnirea cu omologul din Iordania. Iordania este unul din statele în care NATO va veni în sprijin pentru combaterea terorismului și a imigrației cauzate de conflictele militare din zonă. Să înțeleg că Iordania are o propunere concretă pentru România ?

Întâlnirea cu omologul slovac este iar foarte normală. Slovacia deține președinția rotativă a UE. Slovacia și-a anunțat obiectivul de politică internă care, pe lângă administrarea primelor măsuri ale Brexit-ului să inițieze și să impună discuții privind integrarea financiară la nivelul UE. Slovacia este adepta disciplinei financiare riguroase. Are prevedere constituțională care interzice depășirea deficitului bugetar de 3% din PIB. România, prin semnalele date de Președintele Klaus Iohannis dar și de Guvernul Cioloș se apropie de acest concept al disciplinei financiare și excluderii aventurilor bugetare pe motive de oportunitate.

Mie îmi plac astfel de vești. Este o altfel de politică externă. Nu ne mai „căciulim”, convenim, nu ne mai rugăm, proiectăm și propunem, negociem susținerea, ajungem la consens. Este un sentiment ceva mai înalt. Suntem o țară care contează. O țară care are un nivel de ambiție mai înalt decât l-a avut pe timpul celorlalți președinți.

Asistență pentru dezvoltare, memorandum România-SUA (USAID).

O știre care se pare că nu interesează jurnaliștii din România. Este citită, este „rumegată”, cred eu, de structurile Guvernului, de conducerile centrale ale partidelor politice cu vocația guvernării, de liderii partidelor politice cu vocația „băgării în seamă”, de unele ONG-uri însă nu de presa vizibilă. Există și o presă aproape invizibilă, este presa serioasă.

Ministrul de externe, Lazăr Comănescu a semnat împreună cu administratorul asistent al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Eric G. Postel, Memorandumul de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul SUA în domeniul asistenței pentru dezvoltare.

Iau știrea de la Agerpres. Ce ne spune agenția de presă este suficient. Vorbesc despre faptul că ne permite să înțelegem, măcar, faptul că România nu doar că își securizează orientarea politică către SUA ci a propus și a fost acceptată ca partener în proiecte care depășesc granițele țării. Cei care vor să își amintească, vor observa că este linia de politică externă și internă pe care o promovează Președintele Klaus Iohannis. O linie politică care confirmă teza liberală prin noi înșine. Ca să poți oferi securitate și dezvoltare trebuie să fii capabil să le realizezi la tine în țară. Ei bine, efortul de a deveni „exportator” de securitate și dezvoltare presupune să devii performant la tine în țară. Uite un obiectiv de țară, un obiectiv extraordinar de ambițios, un obiectiv care te obligă să te dezvolți.

„Apreciem că Memorandumul va oferi mai multe oportunități de proiecte comune în domenii de interes reciproc, precum buna guvernare, creștere economică și societate civilă, de care să beneficieze statele în curs de dezvoltare din vecinătate. România va aduce în primul rând expertiza proprie în transformări instituționale care au avut loc în ultimii 25 de ani prin procesele de aderare la UE și NATO, iar Statele Unite vor contribui la rândul lor cu resurse și expertiza specifică în domenii precum sectorul privat, creștere economică și energie”, a declarat Comănescu după semnarea Memorandumului.

USAID are o istorie în România. Ministerul Afacerilor Externe are o pagină despre această istorie. Prin acest Memorandum, SUA confirmă România ca partener în programele USAID pentru statele din vecinătatea României care vor să se dezvolte, care vor să evolueze prin adoptarea modelelor oferite de statele dezvoltate ale lumii. Parteneriatul României cu SUA obligă România la performanță continuă.

În particular, observ că se cam termină epoca „România nu este pregătită încă pentru a ...”. Vă amintiți ? Ion Iliescu, Adrian Năstase, Tăriceanu, Băsescu și „găștile” intelectualilor de largă „respirație internațională”.

O altă observație. Memorandumul semnat confirmă României vocația de „lider zonal” în sud-estul Europei.

De fapt, întreaga vizită a lui Cioloș în SUA a avut ca obiectiv acest deziderat. Prin acest Memorandum dar și prin alte acorduri încheiate (înțelegeri), Cioloș și-a realizat obiectivele vizitei iar România a făcut un pas înainte. Vorbim despre percepția asupra României din punctul de vedere al autorităților SUA, nu despre percepția unor jurnaliști sau așa-zis analiști. Este vorba despre o percepție guvernamentală.

Urmărind această vizită în știrile date de Agerpres am observat că domeniul IT scutit, inteligent, cu niște ani în urmă de anumite taxe (cu consecințe spectaculoase privind dezvoltarea economică a țării) va fi urmat de domeniul cercetării științifice și tehnologice. Înțelegerile încheiate de Cioloș și angajamentele luate că în România se va introduce o altă politică fiscală cu privire la cercetare reprezintă o promisiune. Investitorii americani sunt încurajați să participe la cercetare pe teritoriul României, astfel că România va avea mai multe beneficii. Vor avea beneficii directe și investitorii americani. Având producția legată de cercetarea de la fața locului, transferul de informație va fi rapid și eficient. Cercetătorii români (creierele !) vor rămâne în țară, cercetarea va beneficia de fonduri și de comenzi private, rezultatele cercetării se vor duce către învățământ mult mai repede decât în prezent, formarea viitorilor contributori la economia națională va fi mai ieftină etc.

Nu pot părăsi subiectul fără a constata că așa arată modelul de gândire liberal. Așa se produce dezvoltarea, așa se produce bunăstarea, așa arată progresul.

România are o poziție clară. Fără echivoc. Rușii și politrucii lor din România spun baliverne.

Ministerul Afacerilor Externe (aici). Agerpres (aici).

Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu a participat la mai multe întâlniri la Bruxelles axate pe problematica NATO. Cu această ocazie, s-a semnat acordul și a fost lansată invitația NATO către Muntenegru de a fi parte a NATO, s-a semnat Acordul suplimentar la Protocolul de la Paris din 1952 privind statutul comandamentelor militare internaționale - pentru a permite funcționarea în România a comandamentelor NATO -, ministrul român s-a întâlnit cu parteneri din alte state membre NATO în special cu John Kerry - care a acceptat invitația de a vizita România -, dar și cu partenerul strategic din Polonia după care s-a întâlnit cu partenerii din Georgia și Estonia.

La dineul ministerialilor s-au purtat discuții și s-au conturat poziții. Ei bine, Rusia este în prim plan alături de terorismul internațional. De fapt, Rusia practică o formă de terorism internațional, sunt suficiente exemple în zona Caucazului - Georgia -, Crimeea, sud-estul Ucrainei, statele baltice ba chiar și Suedia, Marea Britanie sau SUA.

Discursul elegant al diplomaților nu lasă loc de întors:

„Discuţiile s-au concentrat asupra evoluţiilor din vecinătatea estică a Alianţei Nord-Atlantice, cu accent pe viitorul raporturilor dintre NATO şi Rusia, pe reducerea riscurilor de incidente militare  (n.m. avem un exemplu în Turcia, cu provocarea rușilor sancționată de turci prin doborârea avionului rusesc), şi pe situaţia de securitate în Marea Neagră şi în Marea Baltică.

Şeful diplomaţiei române a subliniat necesitatea unei abordări strategice ample cu prilejul Summit-ului de la Varşovia din iulie 2016, pentru a asigura stabilitate şi securitate în vecinătatea estică. Această abordare strategică ar angaja mai multe paliere de acţiune:

- măsuri consolidate de apărare şi descurajare prin implementarea deplină a Planului de Acţiune al Alianţei pentru creşterea capacităţii operaţionale (Readiness Action Plan/RAP) şi o prezenţă Aliată robustă, credibilă şi predictibilă în flancul estic, inclusiv pentru creșterea securității la Marea Neagră. În context, a anunţat activarea Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est (MND-SE HQ) din România;

- măsuri de reducere a riscurilor de incidente militare (n.m. cazul din Turcia), pentru a preveni escaladarea tensiunilor în contextul intensificării activităţilor militare ale Federaţiei Ruse - măsuri care să fie analizate, în cadrul OSCE, în discuţiile pe tema modernizării Documentului Viena;

- o abordare strategică, mai coerentă şi mai eficientă în relaţiile de parteneriat, care să permită atât creşterea capacităţii partenerilor de a face faţă provocărilor din mediul de securitate, cât şi o cooperare substanţială a acestora cu NATO în domenii de interes crescut, precum: contracararea terorismului şi a ameninţărilor hibride (n.m. iar avem Rusia ca stat ce se folosește de astfel de amenințări, la fel ca organizațiile teroriste internaționale !), securitatea cibernetică (Rusia este, deja, cap de afiș !).

Şeful diplomaţiei române a mai subliniat că parametrii raporturilor pe termen lung cu Rusia - stabiliţi cu prilejul Summit-ului NATO din Ţara Galilor - rămân valabili, natura relațiilor cu Rusia fiind condiţionată de schimbări clare şi constructive în comportamentul autorităţilor de la Moscova, în conformitate cu dreptul internaţional”.

Într-un alt articol semnalam faptul că Rusia pune sub semnul întrebării tratatele internaționale. Diplomații au mai multe surse și mult mai multe informații decât are presa, fie ea și „de stat”, astfel că propoziția care cuprinde monitarizarea autorităților din Rusia cu privire la respectarea dreptului internațional vine să completeze imaginea unei Rusii care nu vrea să îl mai respecte, care se folosește de forță pentru a schimba apartenența unor teritorii, a unor zone de interes strategic etc. În urma invitației Muntenegrului la NATO, Rusia deja a trecut la amenințări la adresa NATO dar și a statului Muntenegru.

O mică privire asupra Balcanilor și a apartenenței la NATO ne arată că Rusia a rămas doar cu un singur aliat: Serbia.

Ca cetățean, am un sentiment de siguranță când văd că autoritățile statului român sunt clare în opțiunile de asigurare a protecției țării în fața unei eventuale agresiuni din partea oricărui vecin.