Premierul calității actului de guvernare.

Citind diferitele intervenții ale prim-ministrului Dacian Cioloș în ultimul timp, la diferitele evenimente care s-au succedat ca o avalanșă, în multe domenii de interes, am sesizat o diferență absolută de abordare a problemelor față de precedenții prim-miniștri. Calitatea abordării și nu volumul acțiunilor. Precedenții au excelat prin numărul mai mare sau mai mic de participări cu tăiat de panglici, acolo unde acestea erau prezente pentru a confirma prezența politicianului și importanța acțiunii care însă nu au avut un viitor „luminos”. De aceea îi vedem astăzi pe Victor Viorel Ponta sau Călin Popescu Tăriceanu clamând cu suficiență că ei, pe timpul lor, au făcut xxx. Un „făcut” dar fără urme. Un făcut care are rolul menținerii unei iluzii.

În mai puțin de un an, Guvernul condus de Dacian Cioloș are realizări care au fost, până la apariția acestor miniștri, dorințe. Are abordări care, anterior, pe timpul altor guvernări, au fost analizate doar în cadrul restrâns al discuțiilor „de informare” în cadrul ministerelor sau la guvern fără a fi susținute în afara lui. Unele, au fost prezentate publicului sub forma unor acțiuni de bravadă, că noi vom face și vom drege iar astăzi vedem că toate angajamentele asumate public sunt în alt stadiu decât cel promis sau, pur și simplu, nu mai sunt de actualitate.

Pragmaticul Dacian Cioloș și pragmaticii lui miniștri au o altă abordare. Nu au stat mereu pe la Tv (nici nu sunt cunoscuți de public !), aflăm despre ei doar când apare câte un comunicat oficial dat de guvern sau minister cu finalizarea unei acțiuni sau când un ministru îndrăznește să spună că s-au realizat asta și asta. Așa am aflat că România a ieșit definitiv din carantina privind comercializarea cărnii de porc, că a fost inclusă în Anexa 1 ceea ce permite României să exporte carnea de porc în spațiul UE.  Iar de aici apar acele oportunități de care tot vorbim că ar trebui să le exploatăm: maternitățile de porcine se pot dezvolta în România, putem selecta specii de porci autohtone cu care să cucerim alte piețe, trebuie să creem mai multe crescătorii pentru a ajunge măcar într-o perioadă rezonabilă de timp să acoperim necesarul de carne de por pentru consumul populației - astăzi avem în creștere cam 4,6 mil porci iar necesarul de consum anual este de 11 mil. porci, exportul devenind un vis frumos, putem dar nu avem cu ce etc. La fel este situația la carnea de vită, unde acest Guvern a obținut o piață externă mai mare (Turcia vrea să importe carne de vită de la noi după o pauză de peste 20 de ani !) însă nu avem suficiente vite pentru a acoperi cererea etc. La economie, ministrul abia a început să vorbească și așa am aflat că s-au deschis noi unități de producție cu investiții străine sau românești în domeniul industriei auto, că sunt pași importanți făcuți în domeniul investițiilor în dezvoltarea energetică și consolidarea independenței energetice, că sectorul IT crește și are nevoie ca de aer de personal etc.

Este mult de scris despre ce a făcut bine și foarte bine acest guvern de tehnocrați comparativ cu guvernul politic al PSD condus de Victor Viorel Ponta. Nu avem cum compara cu alte guverne, anterioare, pentru că modelul românesc de guvernare nu permite acest lucru. Guvernele politice de până acum s-au ocupat cu preponderență cu distrugerea realizărilor guvernului anterior și reînceperea, aproape de la zero, a unor obiective. Rezultatul ? Pasul pe loc.

Acest Guvern (tehnocrat) a preluat programele în curs, le-a ajustat pentru a obține un rezultat palpabil (și a avut de ajustat în mod serios, ca să folosesc cuvinte cât de cât frumoase), le-a finanțat și a reușit ca pe unele dintre ele să le finalizeze.

Dacian Cioloș este în Letonia la reuniunea șefilor de guverne din statele Europei Centrale și de Est și China, în format 16+1. A avut întâlniri bilaterale cu alți prim-miniștri participanți dar și cu prim-ministrul chinez Li Keqiang. Sunt și elemente de amănunt ale acestei întâlniri însă cadrul general al colaborării româno-chineze este dat de intențiile și nivelul de ambiție al celor doi prim-miniștri privind relațiile comerciale dintre cele două state.

Agerpres. Premierii Cioloș și Li discută continuarea cooperării între China și România în domeniul energetic

Dacian Cioloș a punctat că România are proiecte majore cu China în domeniile energiei nucleare și termice. Dorește o dezvoltare a colaborării în domeniile infrastructurii, cum ar fi cea portuară, și turismului. Referitor la infrastructura portuară, Dacian Cioloș a prezentat la reuniune și o proiecție a dezvoltării având ca reper Dunărea. Agerpres.

Prim-ministrul Li Keqiang a arătat că sunt interesați de o integrare a strategiilor de dezvoltare ale celor două țări în domeniul energetic și al procesării avansate a produselor agricole. China își dorește o creștere echilibrată a comerțului bilateral.

Având în vedere interesul Chinei pentru produsele alimentare și procesarea lor avansată, prim-ministrul Cioloș a avut o intervenție în cadrul reuniunii cu accent pe acest domeniu.

Așteptăm semnale concrete din partea autorităților chineze pentru accesul produselor agro-alimentare românești pe piața chineză. Mă gândesc în primul rând la carne și la produsele din carne. Există deja acces pentru un operator pentru carne de porc, dar ne așteptăm și la alți operatori, (...) și în alte domenii în producția de carne

Dacă vrem să vedem pozitiv, așa cum am încercat să vedem pozitiv și ce a făcut Victor Viorel Ponta la timpul lui când s-a întâlnit cu prim-ministrul Li Keqiang, vedem o abordare echilibrată din partea lui Dacian Cioloș. Știe ce este China în economia mondială și își propune ce se poate realiza în relația cu China. O țară care are obiective majore în Europa însă noi nu îi putem oferi ceea ce ei doresc. Know-how în domeniile de vârf pe care caută să îl „cumpere” din Germania sau Olanda,  prin preluarea companiilor care produc la un nivel tehnologic foarte ridicat. Achiziții ale Chinei care „au îngrozit” occidentul și care pun presiune mare pe modul în care Europa va accepta ca proprietarul marilor companii avansate în domeniul tehnologiilor înalte să fie companii chineze controlate de statul Chinez. La noi, China este invitată să construiască, să aducă know-how nu să preia. Este o diferență iar interesul Chinei este ponderat. A băgat 25 de miliarde euro cumpărând companiile germane doar în anul 2015 și mai vrea. Gândind pozitiv, relația cu China a României va fi una ponderată dar, bine condusă, va avea rezultate care să întărească și să dezvolte cooperarea. Ca să dezvolți însă, trebuie să ai cu ce. Noi avem, deocamdată, terenul și resursele. Avem proiectele guvernamentale și avem o mulțime de reguli europene care trebuiesc introduse în contractele cu China. Iar China le acceptă. Înclin să cred că vine și le și întărește. Firmele lor din Europa au astfel o mai mare protecție internațională.

Participarea lui Dacian Cioloș la această reuniune a reprezentat încă o dovadă a calității omului în funcția pe care o deține. Este evident că nu se poate compara cu predecesorii. Este o diferență ca de la cer la pământ. Până acum.

CEDO și constituțiile apără pensiile !

Azi am citit două postări bune. Foarte bune. Referitoare la drepturile noastre, ale pensionarilor. Dar, nu doar ale noastre acum, ci ale tuturor celor care mâine, poimâine vor deveni pensionari. Statul de drept apără pensionarul împotriva abuzului administrativ, dictatorial, așa cum este el practicat de Guvernul Băsescu-Boc-Udrea, tipul de stat promovat de Partidul Democrat-Liberal.

Judecătorul Cristi Danileț revine, pe blogul său, asupra intenției Guvernului de adunătură PD-L+UDMR+UNPR+deputații minorităților naționale de a tăia pensiile cu 15%. De fapt asupra aspectului de scădere a cuantumului pensiei stabilit prin legi ale statului român prin act normativ. Concluzia este clară. Acțiunea Guvernului Băsescu-Boc-Udrea-Oprea-Marko Bela este neconstituțională. Iar țara la care făcea referire ”repetentul” la drept constituțional Emil Boc ne dă exemplul de democrație. Pentru că judecătorul Danileț tocmai de acolo ne aduce informația. Letonia.

Intitulat „Scăderea pensiilor - contrară CEDO și constituției”, articolul postat de Cristi Danileț ne dă posibilitatea să vedem cum a fost tratată problema într-o altă țară membră a UE. La noi urmează ca în urma acțiunilor noastre, luați ca indivizi ce își apără un drept, în urma acțiunilor PNL - ca partid ce apără identitatea persoanei, drepturile și libertățile acesteia -, în urma acțiunilor sindicatelor pensionarilor să aflăm cum tratează problema și ce soluție dă Curtea Constituțională a României. De remarcat la Cristi Danileț este convingerea acestuia că argumentele Curții Constituționale a Letoniei își vor găsi aplicarea și în România: „Reiau pasajele cele mai importante, cu observatia ca aplicarea acestora in cazul Romaniei este mai mult decat evidenta”.


A doua postare care îmi dă satisfacție am găsit-o la Lilick. Este vorba despre o invitație a Fundației Horia Rusu la o dezbatere despre criză, falimentul statului și calitatea democrației în România. Dezbaterea are titlul „Criza nu poate fi un pretext pentru restrângerea drepturilor individuale”.

Cele două postări au multe lucruri în comun deși se referă la țări diferite. Să vedem argumentele Curții Constituționale a Letoniei:

„Scaderea pensiilor trebuie examinata prin raportare la principiile fundamentale din art. 1 al Constitutiei si la art. 1 Protocolul 1 la Conventia EDO. Cu privire la pensiile speciale de serviciu, Curtea a stabilit ca situatia acestora este similara pana la identitate cu cea a pensiilor pentru limita de varsta, intrucat scopul pensiei de serviciu este acelasi cu al pensiei pentru limita de varsta: de a compensa pierderea capacitatii de munca, pensiile de serviciu urmarind sa asigure mijloace de subzistenta persoanelor care au indeplinit functii specifice in interesul statului, in conditii speciale.

Angajamentele internationale asumate de Guvern fata de creditorii externi pentru limitarea efectelor crizei economice nu pot constitui, prin ele insele, temeiuri pentru limitarea unor drepturi fundamentale. Faptul ca documentele adresate creditorilor internationali contin promisiunea guvernului de a adopta prevederile legale in discutie nu inseamna ca acei creditori au stabilit unilateral aceste conditii, ei limitandu-se la a indica obiectivele ce urmeaza a fi atinse (ex. reducerea cheltuielilor bugetare), insa alegerea celor mai adecvate masuri ramane la discretia Statului.

Curtea a ajuns la concluzia ca dezechlibrul actual a fost cauzat de „decizii pripite si nefundamentate” ale statului in aceasta materie, precum cresterea ajutorului parental, mecanismul de indexare neadecvat, scaderea contributiilor la acest fond.

Principiul sperantei legitime este indisolubil legat de statul de drept. In virtutea acestui principiu, organele statului sunt obligate sa actioneze in conformitate cu dispozitiile legase si sa respecte sperantele legitime intemeiate pe prevederile legale in vigoare, indivizii putand conta pe previzibilitatea normelor legal adoptate si fiind astfel in masura sa isi planifice viitorul in contextul drepturilor conferite de aceste dispozitii. Desigur, acest principiu nu impiedica statul sa faca schimbari legislative, insa ii impune obligatia ca, ori de cate ori o face, sa mentina o balanta rezonabila intre increderea indivizilor in prevederile legale existente si interesele pentru a caror satisfacere opereaza modificarea cadrului legal. In aplicarea jurisprudentei CEDO, Curtea Constitutionala a statuat ca, pentru respectarea proportionalitatii unei astfel de masuri de reducere a pensiilor, se impunea fie asigurarea unei perioade de tranzitie corespunzatoare, fie stabilirea unei compensatii ulterioare perioadei de reducere, ca o compensatie echitabila, ceea ce nu s-a intamplat”.

In cuprinsul invitației Fundației Horia Rus am găsit observații asemănătoare cu argumentele Curții Constituționale a Letoniei:

- Criza economică este obiect de activitate al Guvernului şi nu o scuză pentru adoptarea unor măsuri represive sau acumularea de puteri excesive. Asimilând criza cu un dezastru natural, Guvernul îşi declină orice responsabilitate faţă de starea economică a ţării şi se declară nepuntincios să adopte soluţii.

- Mai grav pare răspunsul la întrebarea: de ce mai avem nevoie de Guvern, dacă el nu poate rezolva o criză decât prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor? Este acesta falimentul statului ?

Pentru că în argumentație Curții Constituționale a Letoniei s-a combătut motivarea cu angajamentele internaționale cu creditorii externi precum și acțiunile economice ale Guvernului leton - cu concluzia că dezechilibrul economic a fost cauzat de decizii pripite și nefundamentate ale statului -, mai pe românește „proasta guvernare”, pun mai jos, unele motivări ale Guvernului Băsescu-Boc-Udrea-Oprea-Marko din expunerea de motive la proiectul legii:

„Aceste date de natură financiară, precum şi prognozele efectuate de autorităţile abilitate în domeniu conturează imaginea unei crize economice profunde, care poate pune în pericol stabilitatea economică a României şi, prin aceasta, ordinea publică şi siguranţa naţională.

De asemenea, din misiunea de evaluare efectuată de Serviciile Comisiei împreună cu experţii FMI şi ai Băncii Mondiale în perioada 26 aprilie – 10 mai 2010, pentru a analiza progresele înregistrate în ceea ce priveşte condiţiile specifice ataşate tranşei a treia în valoare de 1,15 miliarde de Euro în cadrul programului de asistenţă financiară, a rezultat faptul că, în condiţiile politicilor curente, ţinta de deficit fiscal pentru 2010, de 6,4% din PIB nu va putea fi îndeplinită, din cauza unor deteriorări a condiţiilor economice, a unor dificultăţi în colectarea veniturilor şi derapajelor pe partea de cheltuieli. Guvernul României şi-a asumat angajamentul de a lua măsuri compensatorii suplimentare ce trebuie adoptate şi implementate înainte de eliberarea de către Comisie a celei de-a treia tranşe din împrumutul UE.

De asemenea, se precizează faptul că, în cazul în care aceste acţiuni nu sunt implementate până în iunie 2010 sau nu conduc la consolidarea anticipată, vor fi implementate acţiuni suplimentare de majorare a veniturilor la buget, inclusiv măsuri de majorare a cotelor de impunere, pentru a se elimina orice diferenţă bugetară anticipată”.

Sunt multe similitudini. Nu cumva Guvernul incompetenților portocalii au preluat pachetul de măsuri de la letonieni, l-au prelucrat, așa cum și-a compilat Boc lucrările academice, inclusiv teza de doctorat și au ieșit pe piață cu speranța că ne vor rupe gura ?! Eu așa cred. Între timp însă, Curtea Constituțională a Letoniei a dat cu legea guvernanților letoni de pământ.