CEDO și constituțiile apără pensiile !

Azi am citit două postări bune. Foarte bune. Referitoare la drepturile noastre, ale pensionarilor. Dar, nu doar ale noastre acum, ci ale tuturor celor care mâine, poimâine vor deveni pensionari. Statul de drept apără pensionarul împotriva abuzului administrativ, dictatorial, așa cum este el practicat de Guvernul Băsescu-Boc-Udrea, tipul de stat promovat de Partidul Democrat-Liberal.

Judecătorul Cristi Danileț revine, pe blogul său, asupra intenției Guvernului de adunătură PD-L+UDMR+UNPR+deputații minorităților naționale de a tăia pensiile cu 15%. De fapt asupra aspectului de scădere a cuantumului pensiei stabilit prin legi ale statului român prin act normativ. Concluzia este clară. Acțiunea Guvernului Băsescu-Boc-Udrea-Oprea-Marko Bela este neconstituțională. Iar țara la care făcea referire ”repetentul” la drept constituțional Emil Boc ne dă exemplul de democrație. Pentru că judecătorul Danileț tocmai de acolo ne aduce informația. Letonia.

Intitulat „Scăderea pensiilor - contrară CEDO și constituției”, articolul postat de Cristi Danileț ne dă posibilitatea să vedem cum a fost tratată problema într-o altă țară membră a UE. La noi urmează ca în urma acțiunilor noastre, luați ca indivizi ce își apără un drept, în urma acțiunilor PNL - ca partid ce apără identitatea persoanei, drepturile și libertățile acesteia -, în urma acțiunilor sindicatelor pensionarilor să aflăm cum tratează problema și ce soluție dă Curtea Constituțională a României. De remarcat la Cristi Danileț este convingerea acestuia că argumentele Curții Constituționale a Letoniei își vor găsi aplicarea și în România: „Reiau pasajele cele mai importante, cu observatia ca aplicarea acestora in cazul Romaniei este mai mult decat evidenta”.


A doua postare care îmi dă satisfacție am găsit-o la Lilick. Este vorba despre o invitație a Fundației Horia Rusu la o dezbatere despre criză, falimentul statului și calitatea democrației în România. Dezbaterea are titlul „Criza nu poate fi un pretext pentru restrângerea drepturilor individuale”.

Cele două postări au multe lucruri în comun deși se referă la țări diferite. Să vedem argumentele Curții Constituționale a Letoniei:

„Scaderea pensiilor trebuie examinata prin raportare la principiile fundamentale din art. 1 al Constitutiei si la art. 1 Protocolul 1 la Conventia EDO. Cu privire la pensiile speciale de serviciu, Curtea a stabilit ca situatia acestora este similara pana la identitate cu cea a pensiilor pentru limita de varsta, intrucat scopul pensiei de serviciu este acelasi cu al pensiei pentru limita de varsta: de a compensa pierderea capacitatii de munca, pensiile de serviciu urmarind sa asigure mijloace de subzistenta persoanelor care au indeplinit functii specifice in interesul statului, in conditii speciale.

Angajamentele internationale asumate de Guvern fata de creditorii externi pentru limitarea efectelor crizei economice nu pot constitui, prin ele insele, temeiuri pentru limitarea unor drepturi fundamentale. Faptul ca documentele adresate creditorilor internationali contin promisiunea guvernului de a adopta prevederile legale in discutie nu inseamna ca acei creditori au stabilit unilateral aceste conditii, ei limitandu-se la a indica obiectivele ce urmeaza a fi atinse (ex. reducerea cheltuielilor bugetare), insa alegerea celor mai adecvate masuri ramane la discretia Statului.

Curtea a ajuns la concluzia ca dezechlibrul actual a fost cauzat de „decizii pripite si nefundamentate” ale statului in aceasta materie, precum cresterea ajutorului parental, mecanismul de indexare neadecvat, scaderea contributiilor la acest fond.

Principiul sperantei legitime este indisolubil legat de statul de drept. In virtutea acestui principiu, organele statului sunt obligate sa actioneze in conformitate cu dispozitiile legase si sa respecte sperantele legitime intemeiate pe prevederile legale in vigoare, indivizii putand conta pe previzibilitatea normelor legal adoptate si fiind astfel in masura sa isi planifice viitorul in contextul drepturilor conferite de aceste dispozitii. Desigur, acest principiu nu impiedica statul sa faca schimbari legislative, insa ii impune obligatia ca, ori de cate ori o face, sa mentina o balanta rezonabila intre increderea indivizilor in prevederile legale existente si interesele pentru a caror satisfacere opereaza modificarea cadrului legal. In aplicarea jurisprudentei CEDO, Curtea Constitutionala a statuat ca, pentru respectarea proportionalitatii unei astfel de masuri de reducere a pensiilor, se impunea fie asigurarea unei perioade de tranzitie corespunzatoare, fie stabilirea unei compensatii ulterioare perioadei de reducere, ca o compensatie echitabila, ceea ce nu s-a intamplat”.

In cuprinsul invitației Fundației Horia Rus am găsit observații asemănătoare cu argumentele Curții Constituționale a Letoniei:

- Criza economică este obiect de activitate al Guvernului şi nu o scuză pentru adoptarea unor măsuri represive sau acumularea de puteri excesive. Asimilând criza cu un dezastru natural, Guvernul îşi declină orice responsabilitate faţă de starea economică a ţării şi se declară nepuntincios să adopte soluţii.

- Mai grav pare răspunsul la întrebarea: de ce mai avem nevoie de Guvern, dacă el nu poate rezolva o criză decât prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor? Este acesta falimentul statului ?

Pentru că în argumentație Curții Constituționale a Letoniei s-a combătut motivarea cu angajamentele internaționale cu creditorii externi precum și acțiunile economice ale Guvernului leton - cu concluzia că dezechilibrul economic a fost cauzat de decizii pripite și nefundamentate ale statului -, mai pe românește „proasta guvernare”, pun mai jos, unele motivări ale Guvernului Băsescu-Boc-Udrea-Oprea-Marko din expunerea de motive la proiectul legii:

„Aceste date de natură financiară, precum şi prognozele efectuate de autorităţile abilitate în domeniu conturează imaginea unei crize economice profunde, care poate pune în pericol stabilitatea economică a României şi, prin aceasta, ordinea publică şi siguranţa naţională.

De asemenea, din misiunea de evaluare efectuată de Serviciile Comisiei împreună cu experţii FMI şi ai Băncii Mondiale în perioada 26 aprilie – 10 mai 2010, pentru a analiza progresele înregistrate în ceea ce priveşte condiţiile specifice ataşate tranşei a treia în valoare de 1,15 miliarde de Euro în cadrul programului de asistenţă financiară, a rezultat faptul că, în condiţiile politicilor curente, ţinta de deficit fiscal pentru 2010, de 6,4% din PIB nu va putea fi îndeplinită, din cauza unor deteriorări a condiţiilor economice, a unor dificultăţi în colectarea veniturilor şi derapajelor pe partea de cheltuieli. Guvernul României şi-a asumat angajamentul de a lua măsuri compensatorii suplimentare ce trebuie adoptate şi implementate înainte de eliberarea de către Comisie a celei de-a treia tranşe din împrumutul UE.

De asemenea, se precizează faptul că, în cazul în care aceste acţiuni nu sunt implementate până în iunie 2010 sau nu conduc la consolidarea anticipată, vor fi implementate acţiuni suplimentare de majorare a veniturilor la buget, inclusiv măsuri de majorare a cotelor de impunere, pentru a se elimina orice diferenţă bugetară anticipată”.

Sunt multe similitudini. Nu cumva Guvernul incompetenților portocalii au preluat pachetul de măsuri de la letonieni, l-au prelucrat, așa cum și-a compilat Boc lucrările academice, inclusiv teza de doctorat și au ieșit pe piață cu speranța că ne vor rupe gura ?! Eu așa cred. Între timp însă, Curtea Constituțională a Letoniei a dat cu legea guvernanților letoni de pământ.