PNL după 140 de ani. A redevenit cel mai puternic partid din România.

Au avut loc festivitățile la împlinirea a 140 de ani de la formarea PNL la 24 mai 1875, partidul care s-a născut ca proiect de țară pentru România. Atunci, la 24 mai, în casa lui Mazar Pașa (născut Stephen Bartlett Lakeman, nobil englez, fost guvernator al Bucureștiului pe timpul războiului Crimeii), s-au adunat doisprezece bărbați politici (cei care au reușit să intre în Cameră, în ciuda opoziției conservatorilor care au falsificat alegerile) care au semnat o înțelegere sub forma unui program de acțiune, cunoscut în epocă sub denumirea de programul de la Mazar Pașa (Lucrețiu Tudoroiu - „24 mai 1875. Înființarea Partidului Național Liberal”. Studiu publicat sub egida Institutului pentru Memorie Vizuală).

Nu intru în mai multe amănunte. Pentru cei curioși, studiul arătat mai sus este cuprinzător. Este acolo și programul de la Mazar Pașa. Chiar dacă voi comite o impietate, afirm că am avut senzația ciudată că urmașii conservatorilor vremii, cei care au falsificat și falsificau alegerile, cei care au dus în derizoriu Constituția, cei care „interpretau” după bunul plac legile seamănă nepermis de mult cu PSD, în toate formele în care acesta a existat din 1990 și până azi. Am auzit ieri, la simpozionul organizat de PNL București, o afirmație care mi-a plăcut: PSD este copilul nedeclarat al PCR. Bag seamă că aici se cuvine a preciza faptul că PSD s-a născut ucigându-și părintele, mama. Cine să îl mai declare ?!

Evenimentul de duminică a fost reușit. Anul acesta au fost mai mulți participanți ca anii anteriori. Și, o observație, au fost împreună liberali din toate formațiunile care au participat la formarea Noului PNL.

Din partea Președintelui Klaus Iohannis a fost Dan Mihalache. O prezență cu profunde semnificații politice.

Să trec mai departe.

Am preluat poza aceasta de la evenimentul omagial când am avut împreună trei președinți ai PNL. Mircea Ionescu Quinuts, Klaus Iohannis și Alina Gorghiu. În sală era și Crin Antonescu, la fel și Vasile Blaga, co-președinte al PNL ca urmare a fuziunii PNL cu PDL.

Sâmbătă a avut loc CN al PNL. La Pitești. Acolo, după niște sincope generate de orgolii și vanități tembele, s-a adoptat programul de guvernare al PNL, construit prin dezvoltarea programului politic al Președintelui Klaus Iohannis. A fost prezentat de Cătălin Predoiu, candidatul de premier desemnat de PNL. L-am luat și eu. Îl voi studia. A fost aprobat în unanimitate. Asta înseamnă că toate acțiunile viitoare ale PNL se vor axa pe prevederile acestui program chiar dacă PNL nu va fi la guvernare. Tot la CN a fost aprobată și tema moțiunii de cenzură, votul prin corespondență (PSD încearcă să îi împiedice nașterea legislativă !).

Sunt probleme importante. Foarte importantă este însă poziția fermă a conducerii PNL privind finalizarea procesului fuziunii și unitatea partidului.

Înainte de CN, Vasile Blaga a afirmat/avertizat:

„Am pornit un mare proiect și nu mai există cale de întors. Să înțeleagă toți, indiferent de orgoliile fiecăruia. Nu mai există "fost PNL" și "fost PDL". Niciunul nu e mai prejos decât celălalt, niciunul nu deține monopolul integrității. Cine crede că poate juca personal în detrimentul celorlalți va sfârși așa cum spunea și Alina (Alina Gorghiu, n.r.) în irelevanță și ratare politică”.

La CN, Alina Gorghiu a făcut următoarea declarație:

„Votul din noiembrie a fost un vot de încredere și de validare parțială pentru noua formațiune. A fost un îndemn la schimbare în clasa politică românească. Știu că nu vom mai face din nou greșeala de a ne raporta dual la PNL. Începutul de an a însemnat un nou mare partid. Cine nu se va adapta și cine nu va putea să înțeleagă această nouă realitate va fi respins”.

Ei bine, sunt de acord cu ei. Știu că există orgolii, vanități, teama că la următorul exercițiu parlamentar unii dintre actualii deputați și senatori ai PNL nu vor mai fi candidați. Unii vor părăsi partidul, alții vor încerca să facă presiuni ca să își urmeze cariera parlamentară (se pare că a devenit atrăgătoare, din punctul de vedere al carierei profesionale !). Toți cei de mai sus vor continua să se refere dual la PNL, sprijiniți de presa ostilă partidului. Eu văd în acest comportament o lipsă de onestitate. Cei care vor proceda astfel nu se vor deosebi de tăriceniști sau alte specimene politice care au pus interesul personal peste interesul general.

PNL are un puternic sprijin de mase. A reușit acest lucru după fuziunea cu PDL și FC însă nu trebuie neglijat aportul deosebit al Președintelui Klaus Iohannis care îi aduce enorm de multă notorietate și încredere a populației. Este partidul Președintelui. Este o zestre pe care PNL trebuie să o gestioneze cu multă înțelepciune și determinare.

Mă aștept ca declarațiile de mai sus ale Alinei Gorghiu și Vasile Blaga să fie urmate de acțiuni concrete pentru a fi întărite, pentru a suda partidul și mai mult, pentru a putea guverna. Fără onestitatea membrilor de partid, în special a celor care îndeplinesc funcții de demnitate publică în partid dar și în administrația publică (lideri, parlamentari, președinți de consilii județene, primari, consilieri), partidul nu își va putea îndeplini proiectele politice. Cei care au alte opțiuni pot alege să plece. Politica PNL nu se poate face în afara partidului. Cât privește liberalismul ( sub forma teoriei, a conceptelor) se poate dezvolta și în cadrul societății civile fără însă a fi obligatorie preluarea ideilor ong-iștilor de către partid fără o foarte severă cercetare. Mai ales a acelor idei pe care partidul în interiorul organizației nu le-a tratat.

PNL are ocazia să guverneze. Această primă guvernare liberală va fi testul de încercare al PNL în actuala formulă. Dacă este să creditez programul prezentat de Cătălin Predoiu, va fi un test cu mari șanse de reușită dacă și numai dacă obiectivele vor fi îndeplinite fără abatere.

Un interviu interesant.

Lucrețiu Tudoroiu a dat un interviu AdLittera pe care l-am urmărit cu mare interes. „Cartea, între Om și Simbol”. Ca să fiu sincer, m-am regăsit în comentariile lui despre cititorul de carte, copilul, și mai apoi tânărul fascinat de aventurile eroilor din romanele lui Joules Verne, ale lui Mihail Sadoveanu sau din broșurile cu minunatele aventuri SF apărute pe piața de carte a anilor copilăriei. Da, cartea te duce la cunoaștere, te face mai puternic și îți dă formația care te caracterizează, mai apoi, în viață. Are dreptate când spune că nu orice cunoaștere este benefică. Nu mai intru în amănunte, exemplele sunt înșirate în lungul secolelor, oameni care au ajuns la cunoaștere și au folosit-o altfel decât spre satisfacerea nevoilor comunităților din care au provenit.

Cred că urmează o discuție cu Lucrețiu pe marginea interviului dar și în spre „a scoate” din el „eroul” ce se refuză cunoașterii. De fapt, mulți dintre noi au această reținere, au această dorință ascunsă de a fi eroi însă fug de recunoașterea celor din jur. O temă de dezbatere ce se cere abordată cu prima ocazie. Eroul din noi, din fiecare dintre noi.

Eveniment aniversar liberal

Lucrețiu ne aduce aminte că azi, 4 mai, se împlinesc 120 de ani de la moartea lui Ion C. Brătianu. Este un moment aniversar, pur liberal, dedicat celui care a întemeiat România modernă.

Sâmbătă, la Conferința de alegeri a TNL voi fi alături de el la lansarea lucrării „La moartea lui Ion C. Brătianu. Articole de presă, telegrame, scrisori”.

Iau, de la el, una din imaginile marelui întemeietor de țară și o pun mai jos, cu speranța că cei care vor trece pe aici vor avea un gând pios față de marele nostru înaintaș.

Apără Bucureștiul

Campania este în derulare. Ieri am fost la întâlnirea seniorilor liberali din Sectorul 3 unde am discutat despre campanie și nu numai.

Normal că voi participa, atât cât mă pricep, la campanie. Mi-am luat un formular pe care îl voi multiplica. 10 - 20 de copii. Voi da celor care doresc să fie voluntari câte un exemplar pentru a aduna semnături de la membrii de familie, în principal, apoi de la rude, cunoscuți, prieteni, colegi ... Familia mea va semna pe tabelul meu. Eu am semnat pe tabelul lui Tudoroiu Lucrețiu, ieri, alături de liberalii prezenți la întâlnire.

Campania pentru București are doar rolul de a semnala Primăriei Generale care este părerea bucureștenilor despre intențiile matracuței portocalii Elena Udrea. Este posibil ca scorpia portocalie să nu țină cont de faptul că bucureștenii nu sunt de acord să se întoarcă în evul mediu și să continue acțiunea legislativă în Guvern și mai apoi în Parlament unde are majoritate. Părerea bucureștenilor acum va fi un motiv suficient de puternic pentru ca imediat ce portocalii vor da colțul de la guvernare, o altă majoritate parlamentară să readucă capitala la starea de normalitate.

Starea de normalitate este descentralizarea administrativă. Descentralizare la care s-a ajuns, pentru prima oară, în anul 1925, 14 iunie, sub guvernarea liberală, prin Legea pentru unificarea administrativă. Informațiile pe care le pun aici au ca sursă, imediată, studiul lui Lucrețiu Tudoroiu iar pentru doritori blogul acestuia unde au aceleași informații.

Prin legea amintită mai sus s-au pus bazele, pentru prima dată în România, principiilor descentralizării administrative așa cum au fost formulate de Ion I.C. Brătianu, primul ministru al țării, cu ocazia dării de seamă în parlament intitulată „Activitatea corpurilor legiuitoare și a guvernului, de la ianuarie 1922 până la 27 martie 1926”. Cu referire strict la legea în discuție, este o expunere de motive modernă, modernă și pentru zilele noastre:

„La alcătuirea legii de unificare administrativă s-a ținut seama de principiile cele mai democratice. În acest scop s-a căutat să se asigure:

a) libertatea dezvoltării vieții locale, singura capabilă să contribuie la armonizarea completă a sforțărilor tuturor factorilor administrativi, dintr-un oraș sau județ;

b) o descentralizare cuminte, sănătoasă, care să nu slăbească unitatea statului;

c) participarea la administrarea locală, a unui număr cât mai mare de cetățeni, reprezentanți autorizați ai tuturor ramurilor principale de activitate: învățământ, muncă, agricultură, comerț, industrie etc.;

d) executarea unui riguros control cetățenesc în aplicarea legilor;

e) alegerea consiliilor comunale și județene pe un termen mai lung, care să garanteze desăvârșirea unui program serios de muncă, întocmit de gospodarii cu adevărat pricepuți;

f) independența consiliilor comunale și județene, sustrăgându-le de la orice influență politică;

g) asigurarea resurselor financiare, prin modificarea sistemului de impozite în favoarea organizațiilor județene și comunale.”

După aproape 100 de ani suntem încă departe de a împlini principiile expuse mai sus. Fiecare dintre cei care citesc poate să vadă, fără nici o greutate, că acestea nu sunt realizabile azi, mai ales sub guvernarea portocalie băsesciană.

Legea lui Udrea vrea să desființeze, pentru București, democrația locală. Democrație care a fost stabilită prin Legea pentru Organizarea Administrației comunale a orașului București, din 7 februarie 1926. Pe atunci, Bucureștiul avea o populație peste 300.000 locuitori (!). Împărțirea pe sectoare cu personalitate juridică, cu buget propriu, care percepeau taxe, impozite și contribuții locale în beneficiul sectorului și care rezolvau problemele cu care comunitatea locală se confruntau. Ce face Udrea ? La un București de peste 7 ori mai mare duce decizia la nivel central, desființează bugetele locale și lasă la latitudinea unui consiliu municipal politizat până în prăsele dreptul de a hotărî, de exemplu, dacă cei din marginile Bucureștiului au nevoie de drumuri, canalizare, gaze, apă potabilă, infrastructură de telefonie și informatică etc.

Să apărăm Bucureștiul de cea mai cumplită „reformă” portocalie. Pentru că apărând capitala apărăm, în fapt, toate comunitățile locale. Pentru că nevoia descentralizării administrative se impune nu doar în București, ci în toate orașele mari din țară care au populație crescută și care vor mai crește datorită condițiilor naturale de dezvoltare. Constanța, Timișoara, Brașov, Cluj, Iași ... vor trebui descentralizate și ele, împărțirea lor pe sectoare sau cum se vor numi descentralizările respective fiind imeprative. Dau ca exemplu Constanța. Ce treabă are Poarta 6 sau Km 5 cu investițiile imense făcute doar în Mamaia ? Sau Palas, Brătianu, Anadalchioi etc. Sunt zone în Constanța pe care le știu de aproape 40 de ani fără să văd vreo schimbare. Nici la stradă, nici la trotuare, nici la utilități. Iar cei care cunosc bine alte orașe mari din țară pot aduce exemple concrete din acele localități.

Eu cred că acțiunea pentru apărarea Bucureștiului ar trebui să aibă ca susținători, măcar on-line, și pe cei din alte localități care gândesc modern la starea țării. Distrugerea administrației descentralizate a Bucureștiului este, probabil, cireașa de pe „tortul” distrugerii naționale făcută de cel mai incompetent președinte român, Traian Băsescu, și cele mai aservite formațiuni politice intereselor clientelei politice reprezentate de guverne și investitori străini. PD-L și UDMR. La care se adaugă „patrioții” din UNPR !