Verzii și popularii europeni în alianță pentru o majoritate în PE?!

O informație foarte, dar foarte interesantă. Verzii europeni își doresc să formeze împreună cu popularii europeni o majoritate parlamentară pentru ca și popularii dar și verzii europeni să își poată aplica obiectivele politice exprimate în campania pentru europarlamentare.

De la bun început remarc faptul că Verzii au avut discuții și cu celelalte grupuri existente în Parlamentul european cu excepția grupurilor de extremă dreapta sau de extremă stânga. Au discutat și cu grupul Macron, al progresiștilor, pe care Macron vrea să îl formeze alături de ALDE eu. Concluzia lor este destul de lămuritoare:

Keller a descris proiectul opus a lui Macron (opus față de propunerea popularilor europeni!) pentru o renaștere europeană  ca fiind "interesant", dar a menționat că unele dintre propunerile sale sunt deja în vigoare. "Când ne uităm la conținut", a spus ea, "avem semne de întrebare".

Au cântărit, au evaluat, au comparat cu programul lor politic european (manifestul lor în 12 puncte este aici) și au ajuns la concluzia că popularii europeni sunt mai aproape de proiectul lor politic decât mesajul politic al progresiștilor lui Macron. Trebuie subliniat și faptul că social-democrații,  până mai de curând aliații naturali ai verzilor nu sunt luați în calcul. Mai ales pentru faptul că acolo unde mai sunt social-democrați destul de vizibili, fie verzii nu au filiale, fie filialele lor sunt slabe.

Cât privește discuțiile pe care le doresc cu popularii europeni ele vor fi axate pe poziția pe care o va adopta Manfred Weber, candidatul PPE pentru ocuparea funcției de președinte al Comisiei Europene.

"Dacă Manfred Weber, este dispus să treacă de politica sa trecută și să se mute în această direcție, putem vorbi, putem forma o majoritate", a spus el. "Dacă dorește să continue să meargă la dreapta, așa cum face PPE în mai multe țări, atunci nu va mai fi majoritatea pentru el" - Bas Eickhout, din Țările de Jos

Declarația este directă, cu adresă la activitatea viitoare a lui Manfred Weber ca președinte al Comisiei Europene. Verzii nu pot împiedica politicile naționale de dreapta, dar pot cere ca executivul european, Comisia Europeană, să nu practice politici de dreapta radicale, conservatoare. Temerea lor, în special a lui Ska Keller (liderul verzilor din Germania), are ca fundament faptul că Manfred Weber este membru al Uniunii creștin-sociale (CSU), din Bavaria (aliatul CDU condus de Annegret Kramp-Karrenbauer care a preluat de la Angela Merkel conducerea partidului), formațiune situată mai la dreapta decât aliatul său CDU. Bavarezii creștin sociali sunt mai radicali cu privire la imigrație decât colegii lor din CDU, în plus sunt cei care au o relație specială cu Viktor Orban al Ungariei (pălăria lui Orban pentru vremuri grele!) iar atenționarea verzilor chiar către aceste probleme se îndreaptă. Dar, nu putem trece cu vederea că Manfred Weber a făcut pasul în față pentru a soluționa aceste „probleme sensibile”. Cu privire la Viktor Orban și atitudinea lui față de liberalismul european, mai ales după campaniile lui finanțate de stat împotriva instituțiilor europene dar și asupra lui Jean Claude-Juncker, Manfred Weber a adoptat o poziție tranșantă și a impus condiții lui Viktor Orban pentru a putea rămâne cu FIDESZ în Partidul Popularilor Europeni. Condiții pe care Viktor Orban deja le-a refuzat, din moment ce a declarat că va continua campania împotriva lui Juncker pe care îl acuză că a trădat interesele maghiarilor ... Cât privește imigrația, Manfred Weber va aplica ceea ce Consiliul European al șefilor de stat și de guvern și Parlamentul European vor stabili ca politică comună a Uniunii Europene. După părerea mea, se pare că există spațiu pentru ca Manfred Weber să aducă alături de popularii europeni Verzii. Da, Verzii sunt destul de mici față de alte formațiuni politice dar există și pot aduce PPE aproape 50 de voturi în PE!

Cei de la Politică observă că viitorul Parlament European va fi mai fragmentat decât actualul. Politicieni cu oarecare notorietate au făcut și desfăcut partidele țărilor lor pentru a forma noi formațiuni politice. Emmanuel Macron „și-a înjunghiat” partidul în care s-a dezvoltat sau care l-a sprijinit să evolueze politic (socialiștii francezi) pentru a forma un alt partid, La Republique En Marche,  pe care l-a plasat în zona progresiștilor, de fapt, este fostul partid socialist francez mai aplecat către naționalism și afaceri. Macron are o viitoare proiecție în PE de 22 de europarlamentari. De aceea a avut ideea să se alieze cu ALDE eu. care va avea cam 72 de europarlamentari. În calculele lui Macron intră aliații partidului său, Partidul Cetățenilor din Spania (Cuidadanos, de orientare liberală dar care este mai stânga decât liberalii din ALDE) și Partidul Democrat din Italia, la care se adaugă Dacian Cioloș care a promis „pielea ursului din pădure” cu formațiunea politică pe care o va înființa în România și aliații pe care îi va avea (a reușit doar Alianța 2020 care nu are, încă europarlamentari), formațiuni care nu vor aduce suficiente voturi pentru a avea pretenții de supremație. De aceea LREM al lui Macron a promis ALDE-iștilor europeni că vor aduce alături de ei alți social-democrați, socialiști și pe verzi ( cu cele aproape 50 de voturi ale lor). Se pare că socoteala de acasă nu se va potrivi cu cea din târg.

Pentru că obiectivul major, convenit între LREM și ALDE eu la congresul ALDE de la Madrid din noiembrie 2018, este acela de a învinge popularii europeni și a prelua conducerea Parlamentului European probabil că vor căuta aliați și între partidele membre S&D (a socialiștilor). După cum se pare, grupul partidelor extremiste în PE va crește numeric. De aceea este foarte important pentru popularii europeni să aibă relații consensuale cu mai multe curente politice europene decise să combată anti-europenismul și politicile partidelor extremiste. Clarificarea poziției Uniunii Europene cu privire la imigrație, stabilirea unui echilibru benefic pentru statele membre ale UE privind imigrația va lăsa partidele extremiste fără muniția pe care o folosesc acum.

Ca să fiu sincer, m-a surprins alegerea verzilor! Înseamnă, pe de o parte, că partidele membre ale PPE au capacitatea de a atrage prin seriozitatea (unii îi spun austeritate) cu care tratează problemele politice ale țărilor lor dar și de a contracara politicile de natură extremistă, mai ales a extremei drepte.

Sper ca PPE și Verzii să ajungă la consens. Au această capacitate. Au și interese comune.

Germania a ajuns la ora adevărului. Germanii sunt chemați să își aleagă viitorul

Imagine de la Le Monde

Privirile sunt asupra Germaniei. Au loc alegeri. Pe listele electorale sunt 61,5 milioane de germani vor hotărî dacă merg mai departe cu CDU/CSU și Angela Merkel sau nu. Pentru prima dată, mai mult de 50% din electorat are peste 52 de ani ! Scena politică germană s-a fragmentat. Au apărut AfD - extrema dreaptă (o clasifică așa mai mulți analiști, antiimigrație, „Germania este a germanilor”), s-a dezvoltat extrema stângă, Die Linke, a crescut FDP-ul liberalilor (dar nu foarte mult, dar abia după ce și-a conturat orientarea politică către dreapta, cu unele tendințe de izolaționism naționalist), verzii se țin din ce în ce mai bine și formează cu CDU/CSU și FDP alianțe la guvernare în landurile nordice.

Am luat la rând presa. Le Monde are mai multe articole. Esența este că există foarte multe variante ale finalului electoral. Nu sunt excluse variantele posibile. Die Welt are mai multe griji, legate în primul rând de prezența la vot. Solicitare expresă și a Angelei Merkel dar și a socialiștilor lui Schulz. Sunt foarte îngrijorați. Merkel și CDU/CSU au un 36% care nu le asigură puterea decât cu o alianță în 3 (cu FDP și verzii), iar Schulz și SDU au în jur de 22% și pentru a fi la putere au nevoie de o alianță cu CDU ! Președintele federal Steinmeier arată că exercitarea dreptului de vot este o obligație față de ceilalți cetățeni și că nu trebuie lăsat la latitudinea altora să impună asupra viitorului lor (aici).

Agerpres face și el o analiză, corectă spun eu, a situației acestor alegeri. Este luat la „puricat” fiecare partid și se încearcă o prezentare corectă a aspirațiilor acestora.

„Independent” din UK are un articol de analiză a alegerilor din Germania și pune această poză cu „elemente” din campania AfD (aici). Iar tot articolul este centrat pe AfD și pe ce va putea face el.

Partidele care ar putea forma un cabinet federal cu CDU/CSU sunt cotate, din datele pe care le prelucrează „Independent”, la câte 8%. În alte sondaje și analize acestea sunt la 9% sau chiar mai mult. Hm, lucrul cu datele de prognoză diferă de interesul editorului jurnalului.

Am preluat și o prognoză de final al alegerilor. Nu este un „rezultat”, este o părere. Nici nu știu dacă este o sumă a mai multor prognoze, pentru a avea o mai mare încredere în rezultatul prezentat.

La „Sunday Express” există o analiză (aici). Tot AfD și viitorul lor este în centrul atenției. Pentru briți este evident că au o „plăcere” în a trata problemele „imigrației”. Este motivul pentru care au făcut un referendum de ieșire din Uniunea Europeană.

Să așteptăm finalul alegerilor și, evident, rezultatele. Opinia generală este că Angela Merkel va forma un nou guvern. Întrebarea pe buzele tuturor este: cu cine ?

Din prognoza de mai sus și din declarațiile foarte dure de până acum ale liderilor politici germani, AfD și Die Linke nu sunt abordabile. Rămân pe scenă 4 partide: CDU/CSU, SPD, FDP și Verzii. Iar SPD ar avea doar Verzii ceva de cochetat. Insuficient. Să fie iar o mare alianță germană, stânga-dreapta ?