Suveranitatea. Cate ceva despre ea si despre ziua de azi.

De cateva zile am sentimentul ca aici, la noi, in Romania, Traian Basescu si PD-L fac tot ce este posibil pentru a exercita suveranitatea nationala in nume propriu. Chiar daca Constitutia Romaniei defineste clar cine are suveranitatea si modul in care o exercita.


Articolul 2 din Constitutie spune ca:

(1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.

(2): Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.

Pentru a clarifica demersul meu, iau din wikipedia.org definitia suveranitatii pe care o voi folosi in explicatiile mele.

Suveranitatea este dreptul exclusiv de a exercita autoritatea supremă politică (legislativă, judiciară sau/şi executivă) asupra unei regiuni geografice, unui grup de oameni sau asupra lor înşişi.

În DEX, apar următorele definiţii:

• Suveranitate = calitatea de a fi suveran, de a dispune liber de soarta sa; independenţă; putere supremă.
• Suveranitate naţională = independenţa unui stat faţă de alte state.
• Suveranitate de stat = supremaţie a puterii de stat în interiorul ţării şi independenţă faţă de puterea altor state.

Organele reprezentative si autoritati publice

Potrivit Constitutiei, organele reprezentative sunt institutiile si organizatiile de stat cu atributii constitutionale, care au obligatia de a reprezenta intreaga populatie sau o parte din aceasta in relatiile cu alte institutiii si organizatii interne sau in relatiile cu alte state. Autoritatile publice cu atribute constitutionale de reprezentare care nu sunt alese potrivit art. 2 alin. (1), exercita functia de reprezentare potrivit Constitutiei si mandatului dat de Parlament (unde este cazul) - Avocatul Poporului, Guvernul, Curtea de Conturi, Curtea Constitutionala si Autoritatea Judecatoreasca.

Incerc sa le prezint pe rand, asa cum sunt ele prevazute in Constitutie si, mai apoi, sa le punem intr-o ordine a importantei.

1. Avocatul Poporului

Art. 58 si urmatoarele din Constitutie ne aduce primul organ reprezentativ: Avocatul Poporului. Acesta are rolul de aparare a drepturilor si libertatilor persoanelor fizice, la cererea acestora, atunci cand sunt lezate in drepturile si libertatile lor, in limitele stabilite prin lege.

Prin Constitutie, Avocatul Poporului este investit cu suveranitate (putere) in domeniul de activitate. De aceea, in Constitutie se prevede ca autoritatile publice sunt obligate sa asigure sprijinul necesar Avocatului Poporului.

Bine, carcotasii portocalii pot veni cu ideea ca in Constitutie nu exista sanctiune. Ei bine, gresesc. Sanctiunea exista. Si este foarte severa. Fiecare persoana care indeplineste o functie de autoritate publica depune, la investire sau angajare, un juramant. Iar juramantul, prevazut la art. 82 are urmatorul continut:

"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român,

să respect Constituţia şi legile ţării,

să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor,

suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Obligatia de asigura sprijinul necesar Avocatului Poporului este o obligatie de serviciu. Ca atare, ajungem usor la mai multe infractiuni sanctionate de Codul penal si legile care prevad sanctiuni penale referitoare la neindeplinirea sau indeplinirea cu rea credinta a indatoririlor de serviciu de catre persoana care indeplineste o functie publica fie el demnitar sau simplu functionar public (mai special sau mai putin special).

2. Parlamentul

Al doilea organ reprezentativ prevazut in Constitutie este Parlamentul. Art. 61 prevede:

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.

(2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.

Alin. (1) al art. 61 din Constitutie ne spune ca Parlamentul este cea mai inalta autoritate publica din Romania. Toate celelalte autoritati/organe reprezentative se subordoneaza Parlamentului. Fata de toate celelalte organe reprezentative, Parlamentul este singurul care reprezinta poporul. De aceea exista o multime de prevederi constitutionale care impun celorlalte autoritati/organe reprezentative sa prezinte rapoarte Parlamentului, sa depuna juramantul in fata Parlamentului, sa fie aprobate de Parlament.

Incalcarea vointei Parlamentului, exprimata prin legi, hotarari ale Camerelor sau ale Camerelor reunite au consecinte prevazute in Constitutie: demiterea Guvernului, demiterea conducerilor autoritatilor independente prin retragerea increderii, suspendarea Presedintelui Romaniei din functie pentru fapte "grave" prevazute de Constitutie sau legile tarii etc. Daca faptele comise de demnitarii carora Parlamentul le retrage increderea au si caracter penal, respectivele persoane suporta si sanctiunile penale corespunzatoare.

3. Presedintele Romaniei

Potrivit art. 80 alin. (1), Presedintele Romaniei reprezinta statul roman. Reprezentarea cu care este investit Presedintele Romaniei nu are functii de autoritate in interiorul tarii. Are funtii doar in exteriorul tarii in relatiile cu alte state sau organizatii internationale. Pe plan intern, Presedintele Romaniei nu este o autoritate independenta ci subordonata, la fel ca celelalte autoritati, Parlamentului. Are insa o functie de mediere intre puterile statului: legislativa - Parlamentul, executiva - Guvernul si judecatoreasca - Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Nici unul dintre actele Presedintelui Romaniei nu se poate savarsi daca nu sunt indeplinite formalitatile prevazute de Constitutie: consultarea Parlamentului, cererea primului-ministru, propunerea sefului autoritatii de stat sau institutiei publice independente. Se constata cu usurinta ca actiunile Presedintelui Romaniei sunt conditionate de prevederi constitutionale ceea ce inseamna ca actiunile lui nu sunt drepturi ale functiei publice de Presedinte al Romaniei ci consecinte ale conditionarilor constitutionale.

4. Guvernul

Guvernul nu este organ ales insa este investit cu functia de reprezentare de catre Parlamentul Romaniei prin aprobarea programului de guvernare si a componentei Guvernului. In art. 102 din Constitutie, Guvernul are definit cadrul de functionare: asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament.

5. Administratia publica

Aceasta este impartita in Administratia publica centrala de specialitate care cuprinde ministerele si alte organe de specialitate aflate in subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autoritati administrative autonome (art. 116 - 119) si Administratia publica locala (art. 120 - 122) care cuprinde autoritatile comunale si orasenesti - consiliile locale si primarii. Prefectul, ca reprezentant al Guvernului in teritoriu, este prevazut la art. 123.

6. Autoritatea judecatoreasca

Capitolul VI din Constitutie este dedicat acesteia. Autoritatea judecatoreasca se exprima prin actul de justitie. Potrivit art. 126 alin. (1), Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege.

Coroborand prevederile art. 126 alin. (1) cu prevederile art. 1 alin. (4) - "Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale", avem astfel a treia putere in stat clar definita iar ICCJ este reprezentantul autoritatii judecatoresti.

"In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor", art. 131 alin. (1) din Constitutie. Parte a autoritatii judecatoresti, Ministerul Public are atributul reprezentarii societatii, a cetatenilor luati ca atare, nu a autoritatilor publice. Actele judiciare ale procurorilor sunt supuse controlului instantelor de judecata pe langa care functioneaza unitatile Ministerului Public.

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei Justitiei, art. 133 alin. (1). Face parte din autoritatea judecatoreasca si indeplineste o parte din functiile administrative necesare bunei functionari a Justitiei.

7. Curtea de Conturi

Potrivit art. 140 alin. (1) din Constitutie, "Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public".

8. Curtea Constitutionala

"Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei", art. 142 alin. (1). Potrivit atributiilor stabilite in art. 146 din Constitutie, Curtea Constitutionala este suverana in aprecierea respectarii prevederilor constitutionale de catre toate celelalte organe reprezentative ale statului.

Suveranitate si autoritate

Aplicand definitia "suveranitatii" prevederilor art. 2 alin. (1) din Constitutie si coroborand atributul "suveran" cu celelalte prevederi constitutionale aratate mai sus se deosebeste, cu usurinta, rolul si locul fiecarei structuri administrative in parte.

Astfel, dreptul exclusiv de a exercita autoritatea suprema politica apartine Parlamentului. El este singurul organ reprezentativ suprem ales prin alegeri libere, periodice si corecte.

Celelalte organe reprezentative alese sunt Presedintele Romaniei care are autoritatea de reprezentare a statului in relatiile externe si organele administratiei publice locale - consiliile locale si primarii -, care au autoritate in regiunile geografice in care isi desfasoara activitatea (judete si localitati) potrivit competentelor conferite si limitelor stabilite prin legile in vigoare.

Este clar ca dreptul suveran de reprezentare este legat de autoritatea pe care o institutie o are potrivit prevederilor cosntitutionale. Tot de la wikipedia am luat textul de mai jos:

Autoritatea ca relaţie socială între cel puţin doi actori, bazată pe un principiu de legitimitate, în care unul dintre actori acceptă să-şi modifice comportamentul, recunoscând voinţa activă a celuilalt în virtutea principiului de legitimitate. Altfel spus, autoritatea este o relaţie socială între un agent activ şi unul pasiv, în care agentul activ are dreptul de a comanda iar agentul pasiv recunoaşte acest drept în virtutea unui principiu de legitimitate, pentru atingerea unei finalităţi comune. Întotdeauna autoritatea presupune o legitimitate şi o responsabilitate (care asigură legătura cu o legalitate).

Ce observ eu de un timp incoace ? Observ ca PD-L prin reprezentantii sai care evolueaza pe sticla si Traian Basescu folosesc formulari aiurea.

Traian Basescu nu recunoaste o hotarare a Parlamentului si nici o majoritate parlamentara declarata. Desi el nu are nici un drept de reprezentare pe plan intern ! Neavand drepturi de reprezentare, el nu poate emite acte de autoritate in relatia cu Parlamentul. El nu poate emite acte de autoritate nici in relatia cu Guvernul sau alte institutii de autoritate ale statului. Numirile in functie prevazute de constitutie sunt acte formale, precedate de cereri si propuneri ale autoritatilor respective: Guvern, CSM etc. Conditia de baza pentru emiterea decretului de numire o constituie alegerea facuta de primul-ministru sau de catre CSM (ca sa dau doar aceste exemple) precum si calitatea persoanei propuse. Presedintele poate, cel mult, sa atraga atentia asupra unei incompatibilitati intre persoana propusa si functia pentru care a fost desemnata, dar daca primul-ministru sau CSM nu isi schimba decizia de a o numi, Presedintele nu poate schimba alegerea lor. Mai mult, acolo unde el, Presedintele desemneaza un candidat pentru o functie de conducere a unei autoritati publice, cel care aproba este Parlamentu. Desemnarea nu este act de autoritate, actul de autoritate este numirea. Exista o diferenta severa si intre situatia in care Presedintele Romaniei desemneaza o persoana pentru a forma Guvernul si propunerea primului-ministru sau CSM pentru numirea unui ministru sau a unui Judecator in functie de conducere. Parlamentul nu este obligat sa aprobe premierul propus de Presedintele tarii pe cand acesta este obligat sa numeasca propunerile premierului sau ale CSM.

Reactiile de pana acum ale Parlamentului sunt potrivit dreptului suveran dat de Constitutie acestuia. Propunerile de ministri facute de PD-L prin Lucian Croitoru au primit aviz negativ. Urmeaza ca Parlamentul sa nu aprobe programul de guvernare si "Cabinetul Croitoru" in plen. Actul formal va fi indeplinit. Miscarea anticonstitutionala a lui Traian Basescu isi va primi sanctiunea. Faptul ca Traian Basescu nu a respectat si nu respecta vointa majoritatii parlamentare este o incalcare flagranta, grava a Constitutiei. El neaga atributul de suveranitate al Parlamentului si subordonarea lui, ca functie publica (Presedintele Romaniei), poporului reprezentat de Parlament !

Mai mult, a declansat o procedura de atac asupra Parlamentului, in fapt, un atac asupra vointei populare reprezentata de actualul Parlament.

PD-L-istii de pe sticla au venit cu ideea ca nu se poate face un Guvern fara ca acesta sa fie condus de PD-L si fara participarea PD-L la guvernare deoarece ei au cele mai multe mandate de parlamentari ! Fara a le nega faptul ca sunt mai numerosi le neg acest drept. Ei nu sunt intr-o majoritate parlamentara. Sunt minoritari. Iar prevederile constitutionale sunt clare: majoritatea conduce, nu minoritatea.

Pedelistii au speranta ca pot incalca Constitutia pana la alegrile prezidentiale cand, spera ei, Traian Basescu va avea un nou mandat. Speranta este desarta. Basescu poate lua un nou mandat dar nu poate schimba majoritatea parlamentara daca partidele ce o compun raman unite. Se va ajunge la alegeri anticipate. Ei spera ca si la anticipate, avand din nou pe Basescu in functia de Presedinte al tarii, vor avea mai multi parlamentari si vor putea forma o majoritate cu formatiunile mai mici din Parlament, chiar cu liberalii. Dar daca Basescu nu mai iese presedinte ? Este cosmarul lor. Alegerile anticipate ii vor duce mult sub 30% din pozitiile in Parlament, partidul de portocalii inscriindu-se pe lista partidelor de opozitie cu sanse mari de desfiintare.

Joaca asta politica cu incalcarea prevederilor constitutionale este posibila datorita complicitatii celorlalte partide politice care isi fac tot felul de calcule politicianiste. Grav este faptul ca avem o Curte Constitutionala care isi joaca dubios rolul de "garant al suprematiei Constitutiei".

Situatia de acum ar fi trebuit stopata de Curtea Constitutionala iar Traian Basescu ar fi trebuit pus la locul lui. Ce se petrece acum este o incalcare grava a Constitutiei, unul din motivele pentru care Presedintele Roamniei poate fi suspendat din functie. Dar pentru asta trebuie indeplinite, formal, niste acte de catre Parlament si partidele parlamentare.

Constitutia va trebui reformulata. Pentru ca aceste situatii sa nu se mai petreaca, in Constitutie va trebui sa se faca completarile de rigoare si sa renuntam la semi-prezidentialism. O republica parlamentara este ceea ce ne trebuie.

Preocupari de Presedinte.

In "Cotidianul" s-a lansat un proiect jurnalistic in care politicienii sunt invitati sa isi dea cu parerea. Cornel Nistorescu isi propune sa vada daca ceea ce cred cei de la "Cotidianul" despre prioritatile Romaniei cu ce spun politicienii se pupa. Nistorescu vrea sa puna accent pe problemele care se vor dezbate in campania prezidentiala. Articolul "Prioritati sau mofturi" stabileste o linie de urmarit. Fata de postarea mea la articolul respectiv, trebuie sa vin cu precizarea ca prioritatile economice si cele sociale care se prefigureaza a fi abordate de "Cotidianul" sunt apanajul unei guvernari si nu ale unui Presedinte al tarii. Chiar daca Presedintele isi poate exprima preferinta pentru unele masuri economice sau de alta natura (cum ar fi problemele legate de sistemele de invatamant, sanatate, cultura, administratie s.a.), el nu poate impune propria viziune pentru ca, prin organizarea statului stabilita in Constitutie nu are acest rol. Ideea are insemnatatea ei insa eu cred ca cei care candideaza la presedintie trebuie sa arate ce idei au ei despre rolul si locul Presedintelui Romaniei si sa se refere cu precadere asupra celor doua atribute principale ale Presedintelui: functia de reprezentare si functia de mediere intre puterile statului, intre stat si societatea civila.

La Antena 3 am gasit un material care prezinta, pe scurt, interesele candidatilor despre aplicarea politicilor economice. Au rolul lor si le arata intentiile ca persoane si politicieni ai anumitor partide, cu exceptia lui Basescu care exprima propria orientare care a impus-o deja Guvernului Boc, orientare care ne-a dus la dezastru.

Accentul pus pe politicile economice ale eventualului Presedinte este un mijloc prin care se dezinformeaza despre rolul si functiile Presedintelui.

MIRCEA GEOANĂ

Politici economice:

- cotă unică de impozitare de 20% pentru veniturile ce depăşesc 3.000 de lei lunar şi suprataxarea profiturilor excepţionale până la depăşirea crizei

- TVA diferenţiat pentru bunurile şi serviciile esenţiale

- neimpozitarea profitului reinvestit şi după 2010

- reducerea contribuţiilor fiscale

Sursa: Program Mircea Geoană


CRIN ANTONESCU

Politici economice:

- cotă unică de impozitare de 10%

- scăderea TVA la 15%

- scăderea contribuţiilor sociale cu până la 50%

Sursa: Program Crin Antonescu


TRAIAN BĂSESCU

Politici economice:

- Menţinerea cotei unice de impozitare de 16%

- Eventuala creştere a TVA, dacă bugetul de stat nu rezistă crizei în 2010

Sursa: Program Traian Băsescu

Chiar daca o discutie pe tema politicilor economice ale candidatilor este utila, in sensul ca avem poisibilatea de a vedea cu cine avem de a face, nu cred ca este benefica scopului alegerilor. Pentru ca este putin probabil ca Presedintele sa isi puna in aplicare viziunea politica fara sprijinul Parlamentului. Exceptia o constituie situatia nascuta la finele anului 2008 cand Traian Basescu a avut la dispozitie un Guvern marioneta si un Parlament dedicat "proiectelor" prezidentiale haotice care ne-a adus in situatia de acum. Mai mult, dupa ce a pus tara pe chituci prin politici economice dezastruoase, Traian Basescu a iesit in media cu afirmatia halucinanta ca Guvernul nu are treaba cu iesirea tarii din criza ! Da, dar a avut treaba cu adancirea artificiala a crizei prin masurile economice luate si, mai ales, prin cheltuielile absolut aiuritoare ale Guvernului Boc.

In contrapondere pun in evidenta articolul "Doina Cornea a fost arestată după Revoluţie", din "Adevarul", unde Emil Constantinescu arata si unele dintre preocuparile care ar trebui sa fie pe agenda unui sef de stat. Sunt preocupari legate de politicile globale, de interes general, preocupari care trebuie sa defineasca pozitia Romaniei in domenii diverse, cu influenta asupra vietii noastre nu azi-maine, ci poimaine. Cineva trebuie sa se ocupe de viitor, iar Presedintele tarii tocmai acest atribut il are. Functia acestia de reprezentare are valoare in relatiile cu alte state, fie directa, fie in cadrul organismelor internationale, acolo unde se discuta si se stabileste agenda omenirii pentru urmatorii zeci daca nu sute de ani. Pentru asta avem un Presedinte de tara, nu pentru treburile marunte, pentru orgolii personale si razbunari partizane.

Exemplele pot fi multe. Aduc aici doar unul, care se refera la o preocupare comuna pentru toate Statele Membre ale Uniunii Europene: Tratatul de la Lisabona si schimbarile pe care acesta le va aduce daca intra in vigoare. Momentul este aproape si ar trebui sa ne preocupe, la nivelul Presedintelui in mod special, pentru ca vor avea loc unele schimbari care duc la cresterea importantei rolului si functiei Parlamentului European in randul institutiilor UE. Consiliul, din care face parte Presedintele/prim-ministrul Statului Membru, preda, in mare parte, atributul de decizie Parlamentului, Consiliul si Parlamentul UE devenind egale. Tinand cont ca la nivelul UE se iau decizii pentru intreaga Uniune Europeana si nu pentru un stat anume, rolul de reprezentare al Presedintelui si al parlamentarilor romani creste in mod deosebit. Iar temele sunt de mare interes pentru ca romanii, ca cetateni europeni, din 01.01.2010 au toate drepturile prevazute in actele constitutive ale UE. Stiu, mai este problema Schengen insa aceasta va fi solutionata odata cu indeplinirea conditiilor tehnice de aderare la Acord, posibil a se infaptui in 2012. Mai este problema monedei unice europene, iar o problema de tehnica. Ambele probleme sunt de competenta Guvernului iar a monedei euro are si la BNR niste responsabili.

Pun mai jos informatia preluata de la Parlamentul European.

Tratatul de la Lisabona, care aşteaptă aprobarea preşedintelui Republicii Cehe pentru a intra în vigoare, este un document lung de 300 de pagini. Acesta va aduce schimbări atât pentru cetăţeni, cât şi pentru instituţiile europene şi va consolida democraţia Uniunii.

1. În procesul legislativ, Parlamentul European va fi egalul Consiliului (cu anumite excepţii); deputaţii europeni aleşi de dumneavoastră vor avea mai multă putere.

2. Puterea Parlamentului European va creşte în deciziile privind bugetul UE, politica agricolă, justiţia, afacerile interne etc.

3. Numărul deputaţilor europeni va fi de 751.

4. Preşedintele Comisiei Europene va fi ales de Parlamentul European, pe baza unei propuneri a Consiliului European, care va trebui să ia în considerare rezultatele alegerilor europene.

5. Cetăţenii vor avea putere de iniţiativă legislativă: un milion de cetăţeni provenind din statele membre UE vor putea cere Comisiei să ia în considerare noi propuneri de lege.

6. Două noi posturi vor fi create la nivel înalt în Uniunea Europeană: preşedintele UE (care va înlocui preşedinţia rotativă) şi Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate.

7. Pentru prima dată, un stat membru se poate retrage din Uniune.

8. Carta drepturilor fundamentale, semnată în 2000, are forţă juridică obligatorie (dar nu se va aplica în totalitate în Regatul Unit şi Polonia).

9. Parlamentele naţionale vor avea mai multă putere; acestea vor avea la dispoziţie opt săptămâni pentru a semnala faptul că UE îşi depăşeşte autoritatea într-o propunere de lege europeană.

10. Consiliul va vota mai mult prin sistemul de majoritate calificată, în locul unanimităţii (majoritate de 55% din statele membre şi 65% din populaţia europeană). Unanimitatea rămâne pentru domenii mai sensibile, precum fiscalitatea şi apărarea.

Tratatul de la Lisabona

* a fost semnat de cele 27 de state membre pe 13 decembrie 2007
* Irlanda este singura ţară care a supus aprobarea Tratatului unui referendum: în 2008, irlandezii au respins Tratatul, dar pe 2 octombrie 2009 „da“-ul a fost majoritar
* Tratatul mai trebuie ratificat în Republica cehă; preşedintele Vaclav Klaus refuză să îl semneze, deşi parlamentul l-a aprobat deja
* dacă este ratificat, Tratatul intră în vigoare în prima zi a lunii ce urmează ratificarea în ultimul stat membru.

Eu cred ca tema preocuparilor Presedintelui Romaniei ar trebui axata pe problemele importante ale agendei europene si a altor relatii internationale si mai putin pe probleme economice sau de organizare a statului roman care trebuie sa ramana in sarcina exclusiva a Parlamentului si a Guvernului. Nu mai spun ingerintele lui Traian Basescu in sistemul Judiciar si de rolul lui de procuror stalinist sun indrumarea sinistrei Monica Macovei.

Traian Basescu nu si-a inteles rolul si nu a priceput locul pe care l-a ocupat timp de 5 ani de zile. Este putin probabil sa inteleaga ce trebuie sa faca in urmatorii 5 ani. Mai mult, din ceea ce face in aceste zile se observa ca face o confuzie intre functia de Presedinte al Romaniei cu cea de sef al unei structuri suprastatale de supraveghere si sanctiune a dizidentilor unei orientari politice. Traian Basescu este un politician depasit istoric. Pe vremea lui Hitler, Stalin, Mao, Mussolini ar fi fost "o valoare", azi este un esec.