In "Cotidianul" s-a lansat un proiect jurnalistic in care politicienii sunt invitati sa isi dea cu parerea. Cornel Nistorescu isi propune sa vada daca ceea ce cred cei de la "Cotidianul" despre prioritatile Romaniei cu ce spun politicienii se pupa. Nistorescu vrea sa puna accent pe problemele care se vor dezbate in campania prezidentiala. Articolul "Prioritati sau mofturi" stabileste o linie de urmarit. Fata de postarea mea la articolul respectiv, trebuie sa vin cu precizarea ca prioritatile economice si cele sociale care se prefigureaza a fi abordate de "Cotidianul" sunt apanajul unei guvernari si nu ale unui Presedinte al tarii. Chiar daca Presedintele isi poate exprima preferinta pentru unele masuri economice sau de alta natura (cum ar fi problemele legate de sistemele de invatamant, sanatate, cultura, administratie s.a.), el nu poate impune propria viziune pentru ca, prin organizarea statului stabilita in Constitutie nu are acest rol. Ideea are insemnatatea ei insa eu cred ca cei care candideaza la presedintie trebuie sa arate ce idei au ei despre rolul si locul Presedintelui Romaniei si sa se refere cu precadere asupra celor doua atribute principale ale Presedintelui: functia de reprezentare si functia de mediere intre puterile statului, intre stat si societatea civila.La Antena 3 am gasit un material care prezinta, pe scurt, interesele candidatilor despre aplicarea politicilor economice. Au rolul lor si le arata intentiile ca persoane si politicieni ai anumitor partide, cu exceptia lui Basescu care exprima propria orientare care a impus-o deja Guvernului Boc, orientare care ne-a dus la dezastru.
Accentul pus pe politicile economice ale eventualului Presedinte este un mijloc prin care se dezinformeaza despre rolul si functiile Presedintelui.
MIRCEA GEOANĂ
Politici economice:
- cotă unică de impozitare de 20% pentru veniturile ce depăşesc 3.000 de lei lunar şi suprataxarea profiturilor excepţionale până la depăşirea crizei
- TVA diferenţiat pentru bunurile şi serviciile esenţiale
- neimpozitarea profitului reinvestit şi după 2010
- reducerea contribuţiilor fiscale
Sursa: Program Mircea Geoană
CRIN ANTONESCU
Politici economice:
- cotă unică de impozitare de 10%
- scăderea TVA la 15%
- scăderea contribuţiilor sociale cu până la 50%
Sursa: Program Crin Antonescu
TRAIAN BĂSESCU
Politici economice:
- Menţinerea cotei unice de impozitare de 16%
- Eventuala creştere a TVA, dacă bugetul de stat nu rezistă crizei în 2010
Sursa: Program Traian Băsescu
Chiar daca o discutie pe tema politicilor economice ale candidatilor este utila, in sensul ca avem poisibilatea de a vedea cu cine avem de a face, nu cred ca este benefica scopului alegerilor. Pentru ca este putin probabil ca Presedintele sa isi puna in aplicare viziunea politica fara sprijinul Parlamentului. Exceptia o constituie situatia nascuta la finele anului 2008 cand Traian Basescu a avut la dispozitie un Guvern marioneta si un Parlament dedicat "proiectelor" prezidentiale haotice care ne-a adus in situatia de acum. Mai mult, dupa ce a pus tara pe chituci prin politici economice dezastruoase, Traian Basescu a iesit in media cu afirmatia halucinanta ca Guvernul nu are treaba cu iesirea tarii din criza ! Da, dar a avut treaba cu adancirea artificiala a crizei prin masurile economice luate si, mai ales, prin cheltuielile absolut aiuritoare ale Guvernului Boc.
In contrapondere pun in evidenta articolul "Doina Cornea a fost arestată după Revoluţie", din "Adevarul", unde Emil Constantinescu arata si unele dintre preocuparile care ar trebui sa fie pe agenda unui sef de stat. Sunt preocupari legate de politicile globale, de interes general, preocupari care trebuie sa defineasca pozitia Romaniei in domenii diverse, cu influenta asupra vietii noastre nu azi-maine, ci poimaine. Cineva trebuie sa se ocupe de viitor, iar Presedintele tarii tocmai acest atribut il are. Functia acestia de reprezentare are valoare in relatiile cu alte state, fie directa, fie in cadrul organismelor internationale, acolo unde se discuta si se stabileste agenda omenirii pentru urmatorii zeci daca nu sute de ani. Pentru asta avem un Presedinte de tara, nu pentru treburile marunte, pentru orgolii personale si razbunari partizane.
Exemplele pot fi multe. Aduc aici doar unul, care se refera la o preocupare comuna pentru toate Statele Membre ale Uniunii Europene: Tratatul de la Lisabona si schimbarile pe care acesta le va aduce daca intra in vigoare. Momentul este aproape si ar trebui sa ne preocupe, la nivelul Presedintelui in mod special, pentru ca vor avea loc unele schimbari care duc la cresterea importantei rolului si functiei Parlamentului European in randul institutiilor UE. Consiliul, din care face parte Presedintele/prim-ministrul Statului Membru, preda, in mare parte, atributul de decizie Parlamentului, Consiliul si Parlamentul UE devenind egale. Tinand cont ca la nivelul UE se iau decizii pentru intreaga Uniune Europeana si nu pentru un stat anume, rolul de reprezentare al Presedintelui si al parlamentarilor romani creste in mod deosebit. Iar temele sunt de mare interes pentru ca romanii, ca cetateni europeni, din 01.01.2010 au toate drepturile prevazute in actele constitutive ale UE. Stiu, mai este problema Schengen insa aceasta va fi solutionata odata cu indeplinirea conditiilor tehnice de aderare la Acord, posibil a se infaptui in 2012. Mai este problema monedei unice europene, iar o problema de tehnica. Ambele probleme sunt de competenta Guvernului iar a monedei euro are si la BNR niste responsabili.
Pun mai jos informatia preluata de la Parlamentul European.
Eu cred ca tema preocuparilor Presedintelui Romaniei ar trebui axata pe problemele importante ale agendei europene si a altor relatii internationale si mai putin pe probleme economice sau de organizare a statului roman care trebuie sa ramana in sarcina exclusiva a Parlamentului si a Guvernului. Nu mai spun ingerintele lui Traian Basescu in sistemul Judiciar si de rolul lui de procuror stalinist sun indrumarea sinistrei Monica Macovei.
Tratatul de la Lisabona, care aşteaptă aprobarea preşedintelui Republicii Cehe pentru a intra în vigoare, este un document lung de 300 de pagini. Acesta va aduce schimbări atât pentru cetăţeni, cât şi pentru instituţiile europene şi va consolida democraţia Uniunii.
1. În procesul legislativ, Parlamentul European va fi egalul Consiliului (cu anumite excepţii); deputaţii europeni aleşi de dumneavoastră vor avea mai multă putere.
2. Puterea Parlamentului European va creşte în deciziile privind bugetul UE, politica agricolă, justiţia, afacerile interne etc.
3. Numărul deputaţilor europeni va fi de 751.
4. Preşedintele Comisiei Europene va fi ales de Parlamentul European, pe baza unei propuneri a Consiliului European, care va trebui să ia în considerare rezultatele alegerilor europene.
5. Cetăţenii vor avea putere de iniţiativă legislativă: un milion de cetăţeni provenind din statele membre UE vor putea cere Comisiei să ia în considerare noi propuneri de lege.
6. Două noi posturi vor fi create la nivel înalt în Uniunea Europeană: preşedintele UE (care va înlocui preşedinţia rotativă) şi Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate.
7. Pentru prima dată, un stat membru se poate retrage din Uniune.
8. Carta drepturilor fundamentale, semnată în 2000, are forţă juridică obligatorie (dar nu se va aplica în totalitate în Regatul Unit şi Polonia).
9. Parlamentele naţionale vor avea mai multă putere; acestea vor avea la dispoziţie opt săptămâni pentru a semnala faptul că UE îşi depăşeşte autoritatea într-o propunere de lege europeană.
10. Consiliul va vota mai mult prin sistemul de majoritate calificată, în locul unanimităţii (majoritate de 55% din statele membre şi 65% din populaţia europeană). Unanimitatea rămâne pentru domenii mai sensibile, precum fiscalitatea şi apărarea.
Tratatul de la Lisabona
* a fost semnat de cele 27 de state membre pe 13 decembrie 2007
* Irlanda este singura ţară care a supus aprobarea Tratatului unui referendum: în 2008, irlandezii au respins Tratatul, dar pe 2 octombrie 2009 „da“-ul a fost majoritar
* Tratatul mai trebuie ratificat în Republica cehă; preşedintele Vaclav Klaus refuză să îl semneze, deşi parlamentul l-a aprobat deja
* dacă este ratificat, Tratatul intră în vigoare în prima zi a lunii ce urmează ratificarea în ultimul stat membru.
Traian Basescu nu si-a inteles rolul si nu a priceput locul pe care l-a ocupat timp de 5 ani de zile. Este putin probabil sa inteleaga ce trebuie sa faca in urmatorii 5 ani. Mai mult, din ceea ce face in aceste zile se observa ca face o confuzie intre functia de Presedinte al Romaniei cu cea de sef al unei structuri suprastatale de supraveghere si sanctiune a dizidentilor unei orientari politice. Traian Basescu este un politician depasit istoric. Pe vremea lui Hitler, Stalin, Mao, Mussolini ar fi fost "o valoare", azi este un esec.
