Aseara, la Realitatea Tv, a fost o ora despre democratie.

Am urmarit intalnirea, pentru ca nu ii pot spune confruntare, de la Realitatea TV intre Crin Antonescu, Sorin Oprescu si Kelemen Hunor. Cred ca toata intalnirea ar putea fi catalogata ca un dialog civilizat. Cei trei candidati se respecta si chiar de nu au viziuni comune despre functia de Presedinte al Romaniei, nu au apelat la forme extreme de promovare.

Probabil de aceea realizatorii au retinut si publicat doar informatia ca cei trei nu au aranjamente pentru turul II. Cam putin, desi discutia a fost relativ interesanta.


REALITATEA.NET - Kelemen Hunor, Sorin Oprescu şi Crin Antonescu au negat că ar avea înţelegeri post-electorale

Am impresia ca parerile despre functia de Presedinte ale lui Oprescu si Hunor nu intereseaza ziaristii. Ei doreau "sange" iar cei trei au oferit un colocviu. Fiecare a retinut ce a vrut. Eu retin faptul ca Antonescu isi mentine pozitia de a nu sprijini pe Basescu in turul II si ca transmite acest lucru tuturor celor care il asculta.

Eu cred ca intalnirea celor trei a avut un avantaj direct, prin aceea ca a adus in fata televizorului pentru a urmari emisiunea votantii celor trei candidati. Mai cred ca, la fel ca mine, votantii lui Oprescu si ai lui Hunor au putut sa isi faca o imagine mai buna despre Crin Antonescu. Avand in vedere respectul aratat de cei trei fiecaruia dintre cocompetitorii prezenti in platou, daca nu pentru turul I, atunci pentru turul II, cel care va intra in competitie va avea niste votanti in plus fata de votantii sai obisnuiti.

Stiu ca unii vor gandi superficial si vor considera ca intalnirea de ieri seara de la Realitatea Tv este inutila, pe considerentul ca nici Oprescu si nici Hunor nu au sansa de a influenta rezultatul votului in primul tur. Acestia vor considera voturile date lui Oprescu si Hunor, ba chiar si lui Crin, ca fiind o pierdere. Eu consider ca este un castig. Pentru ca ma gandesc la faptul ca diversitatea punctelor de vedere, sustinuta de personalitati ale vietii politice, intareste viata politica nationala si ne permite sa gandim cu curaj la un model democratic in care libertatea individului este suprema ratiune a statului. Merg chiar mai departe si spun ca aseara am avut dovada vie a modelului de democratie catre care trebuie sa mergem.

Nu pot sa trec mai departe fara a consemna si alte subiecte.

Observ si semnalez abundenta de mesaje catre ostilizare a confruntarii intre cocompetitori a oamenilor din presa. Mai mult, sunt ziaristi care promoveaza, total aiurea, subiecte care nu au rostul in aceasta confruntare pentru functia de Presedinte. Si cei de la Realitatea Tv, si cei de la Evenimentul Zilei si unii de pe la Antene. Subiecte privind economia, agricultura, comertul, invatamantul etc. Total aiurea si, constat eu, in sprijinul evident al lui Traian Basescu si Mircea Geoana care si-au manifestat dorinta de a practica modelul "presedintelui jucator". Adica si Presedinte si "seful" primului-ministru (?!) si, daca este posibil, "seful" Parlamentului, "seful" Justitiei, "seful" Serviciilor etc. Nu mai spun de ideile promovate pe "voxpublica" de retrasii ziaristi de la Cotidianul, un cuibusor de nebunii in sprijinul lui Traian Basescu. Trag concluzia ca aici, la voxpublica, se colporteaza "stirile" care ajung pe piata sub forma barfelor.

Tot aseara, la emisiunea lui Gadea, Mugur Ciuvica a dat replica lui Victor Ponta referitor la subiectul dezbaterii cerute de Geoana pentru vineri: problemele economice. Pe buna dreptate Ciuvica a observat ca un candidat care vine cu un program economic nu va avea cum sa il puna in aplicare daca in Parlament se va constitui o majoritate ostila Presedintelui ales ! Intrebat daca Geoana ajuns Presedinte va respecta majoritatea parlamentara, Ponta a raspuns ca da. Eu nu cred. De ce ? Pentru ca Geoana se vrea "presedinte jucator", dupa modelul lui Basescu.

Preocupari de Presedinte.

In "Cotidianul" s-a lansat un proiect jurnalistic in care politicienii sunt invitati sa isi dea cu parerea. Cornel Nistorescu isi propune sa vada daca ceea ce cred cei de la "Cotidianul" despre prioritatile Romaniei cu ce spun politicienii se pupa. Nistorescu vrea sa puna accent pe problemele care se vor dezbate in campania prezidentiala. Articolul "Prioritati sau mofturi" stabileste o linie de urmarit. Fata de postarea mea la articolul respectiv, trebuie sa vin cu precizarea ca prioritatile economice si cele sociale care se prefigureaza a fi abordate de "Cotidianul" sunt apanajul unei guvernari si nu ale unui Presedinte al tarii. Chiar daca Presedintele isi poate exprima preferinta pentru unele masuri economice sau de alta natura (cum ar fi problemele legate de sistemele de invatamant, sanatate, cultura, administratie s.a.), el nu poate impune propria viziune pentru ca, prin organizarea statului stabilita in Constitutie nu are acest rol. Ideea are insemnatatea ei insa eu cred ca cei care candideaza la presedintie trebuie sa arate ce idei au ei despre rolul si locul Presedintelui Romaniei si sa se refere cu precadere asupra celor doua atribute principale ale Presedintelui: functia de reprezentare si functia de mediere intre puterile statului, intre stat si societatea civila.

La Antena 3 am gasit un material care prezinta, pe scurt, interesele candidatilor despre aplicarea politicilor economice. Au rolul lor si le arata intentiile ca persoane si politicieni ai anumitor partide, cu exceptia lui Basescu care exprima propria orientare care a impus-o deja Guvernului Boc, orientare care ne-a dus la dezastru.

Accentul pus pe politicile economice ale eventualului Presedinte este un mijloc prin care se dezinformeaza despre rolul si functiile Presedintelui.

MIRCEA GEOANĂ

Politici economice:

- cotă unică de impozitare de 20% pentru veniturile ce depăşesc 3.000 de lei lunar şi suprataxarea profiturilor excepţionale până la depăşirea crizei

- TVA diferenţiat pentru bunurile şi serviciile esenţiale

- neimpozitarea profitului reinvestit şi după 2010

- reducerea contribuţiilor fiscale

Sursa: Program Mircea Geoană


CRIN ANTONESCU

Politici economice:

- cotă unică de impozitare de 10%

- scăderea TVA la 15%

- scăderea contribuţiilor sociale cu până la 50%

Sursa: Program Crin Antonescu


TRAIAN BĂSESCU

Politici economice:

- Menţinerea cotei unice de impozitare de 16%

- Eventuala creştere a TVA, dacă bugetul de stat nu rezistă crizei în 2010

Sursa: Program Traian Băsescu

Chiar daca o discutie pe tema politicilor economice ale candidatilor este utila, in sensul ca avem poisibilatea de a vedea cu cine avem de a face, nu cred ca este benefica scopului alegerilor. Pentru ca este putin probabil ca Presedintele sa isi puna in aplicare viziunea politica fara sprijinul Parlamentului. Exceptia o constituie situatia nascuta la finele anului 2008 cand Traian Basescu a avut la dispozitie un Guvern marioneta si un Parlament dedicat "proiectelor" prezidentiale haotice care ne-a adus in situatia de acum. Mai mult, dupa ce a pus tara pe chituci prin politici economice dezastruoase, Traian Basescu a iesit in media cu afirmatia halucinanta ca Guvernul nu are treaba cu iesirea tarii din criza ! Da, dar a avut treaba cu adancirea artificiala a crizei prin masurile economice luate si, mai ales, prin cheltuielile absolut aiuritoare ale Guvernului Boc.

In contrapondere pun in evidenta articolul "Doina Cornea a fost arestată după Revoluţie", din "Adevarul", unde Emil Constantinescu arata si unele dintre preocuparile care ar trebui sa fie pe agenda unui sef de stat. Sunt preocupari legate de politicile globale, de interes general, preocupari care trebuie sa defineasca pozitia Romaniei in domenii diverse, cu influenta asupra vietii noastre nu azi-maine, ci poimaine. Cineva trebuie sa se ocupe de viitor, iar Presedintele tarii tocmai acest atribut il are. Functia acestia de reprezentare are valoare in relatiile cu alte state, fie directa, fie in cadrul organismelor internationale, acolo unde se discuta si se stabileste agenda omenirii pentru urmatorii zeci daca nu sute de ani. Pentru asta avem un Presedinte de tara, nu pentru treburile marunte, pentru orgolii personale si razbunari partizane.

Exemplele pot fi multe. Aduc aici doar unul, care se refera la o preocupare comuna pentru toate Statele Membre ale Uniunii Europene: Tratatul de la Lisabona si schimbarile pe care acesta le va aduce daca intra in vigoare. Momentul este aproape si ar trebui sa ne preocupe, la nivelul Presedintelui in mod special, pentru ca vor avea loc unele schimbari care duc la cresterea importantei rolului si functiei Parlamentului European in randul institutiilor UE. Consiliul, din care face parte Presedintele/prim-ministrul Statului Membru, preda, in mare parte, atributul de decizie Parlamentului, Consiliul si Parlamentul UE devenind egale. Tinand cont ca la nivelul UE se iau decizii pentru intreaga Uniune Europeana si nu pentru un stat anume, rolul de reprezentare al Presedintelui si al parlamentarilor romani creste in mod deosebit. Iar temele sunt de mare interes pentru ca romanii, ca cetateni europeni, din 01.01.2010 au toate drepturile prevazute in actele constitutive ale UE. Stiu, mai este problema Schengen insa aceasta va fi solutionata odata cu indeplinirea conditiilor tehnice de aderare la Acord, posibil a se infaptui in 2012. Mai este problema monedei unice europene, iar o problema de tehnica. Ambele probleme sunt de competenta Guvernului iar a monedei euro are si la BNR niste responsabili.

Pun mai jos informatia preluata de la Parlamentul European.

Tratatul de la Lisabona, care aşteaptă aprobarea preşedintelui Republicii Cehe pentru a intra în vigoare, este un document lung de 300 de pagini. Acesta va aduce schimbări atât pentru cetăţeni, cât şi pentru instituţiile europene şi va consolida democraţia Uniunii.

1. În procesul legislativ, Parlamentul European va fi egalul Consiliului (cu anumite excepţii); deputaţii europeni aleşi de dumneavoastră vor avea mai multă putere.

2. Puterea Parlamentului European va creşte în deciziile privind bugetul UE, politica agricolă, justiţia, afacerile interne etc.

3. Numărul deputaţilor europeni va fi de 751.

4. Preşedintele Comisiei Europene va fi ales de Parlamentul European, pe baza unei propuneri a Consiliului European, care va trebui să ia în considerare rezultatele alegerilor europene.

5. Cetăţenii vor avea putere de iniţiativă legislativă: un milion de cetăţeni provenind din statele membre UE vor putea cere Comisiei să ia în considerare noi propuneri de lege.

6. Două noi posturi vor fi create la nivel înalt în Uniunea Europeană: preşedintele UE (care va înlocui preşedinţia rotativă) şi Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate.

7. Pentru prima dată, un stat membru se poate retrage din Uniune.

8. Carta drepturilor fundamentale, semnată în 2000, are forţă juridică obligatorie (dar nu se va aplica în totalitate în Regatul Unit şi Polonia).

9. Parlamentele naţionale vor avea mai multă putere; acestea vor avea la dispoziţie opt săptămâni pentru a semnala faptul că UE îşi depăşeşte autoritatea într-o propunere de lege europeană.

10. Consiliul va vota mai mult prin sistemul de majoritate calificată, în locul unanimităţii (majoritate de 55% din statele membre şi 65% din populaţia europeană). Unanimitatea rămâne pentru domenii mai sensibile, precum fiscalitatea şi apărarea.

Tratatul de la Lisabona

* a fost semnat de cele 27 de state membre pe 13 decembrie 2007
* Irlanda este singura ţară care a supus aprobarea Tratatului unui referendum: în 2008, irlandezii au respins Tratatul, dar pe 2 octombrie 2009 „da“-ul a fost majoritar
* Tratatul mai trebuie ratificat în Republica cehă; preşedintele Vaclav Klaus refuză să îl semneze, deşi parlamentul l-a aprobat deja
* dacă este ratificat, Tratatul intră în vigoare în prima zi a lunii ce urmează ratificarea în ultimul stat membru.

Eu cred ca tema preocuparilor Presedintelui Romaniei ar trebui axata pe problemele importante ale agendei europene si a altor relatii internationale si mai putin pe probleme economice sau de organizare a statului roman care trebuie sa ramana in sarcina exclusiva a Parlamentului si a Guvernului. Nu mai spun ingerintele lui Traian Basescu in sistemul Judiciar si de rolul lui de procuror stalinist sun indrumarea sinistrei Monica Macovei.

Traian Basescu nu si-a inteles rolul si nu a priceput locul pe care l-a ocupat timp de 5 ani de zile. Este putin probabil sa inteleaga ce trebuie sa faca in urmatorii 5 ani. Mai mult, din ceea ce face in aceste zile se observa ca face o confuzie intre functia de Presedinte al Romaniei cu cea de sef al unei structuri suprastatale de supraveghere si sanctiune a dizidentilor unei orientari politice. Traian Basescu este un politician depasit istoric. Pe vremea lui Hitler, Stalin, Mao, Mussolini ar fi fost "o valoare", azi este un esec.

Serbia merita felicitari.

Scriu cu amaraciune. Nu am avut speranta victoriei echipei reprezentative a Romaniei in meciul cu Serbia la Belgrad. Istoria nu imi permitea o astfel de abordare chiar daca "specialistii" in baloane rasuflate din jurul lui Ioanitoaia de la GSP "marcau" cu nerusinare in fituica aia a lor numita "Gazeta Sporturilor" tot felul de tampenii.

Am sperat la un joc bun. Chiar la o infrangere dar o infrangere in fata unei echipe mai bune si a unor suporteri care isi iubeau echipa. Sarbii si-au respectat blazonul. Merita felicitari. Merita insa felicitati si pentru faptul ca au scos gunoiul din fotbalul romanesc la iveala. Noi avem putini jucatori care sa aiba capacitatea sa ne reprezinte. In loc sa ii aducem pe aceia la nationala se fac tot felul de jocuri necurate in interesul unor grupuri mafiote care macina fotbalul romanesc.

Ce au cautat pe teren Adrian Mutu, Marica, Ghioane, Maftei, Rat si altii ? Grupul de interese din jurul lui Lucescu a castigat in fata grupului de interese a fratilor Becali. A aduce la nationala fantome fotbalistice ca Mutu si Marica, Ghioane, Rat si Maftei este o crima asupra romanilor.

Nu am sperante ca se vor limpezi apele in fotbalul romanesc. Cat timp este Mircea Sandu in varf la brat cu dinamovistii cooperativei blaturilor condusi de Lupescu , nu exista nici o speranta.

Sarbii au fost si ca medie de inaltime peste noi. Saracul Chivu alaturi de Radoi au dus lupte inegale. Dar cu doi jucatori in aparare ca sa apere pe Coman de atacurile directe ale plavilor nu poti face mare lucru. De la catastrofele Mutu si Marica (nu pentru prima oara !) au venit majoritatea "retururilor" care au adus puncte pentru sarbi !

Ceva, ceva, au mai jucat Apostol si Varga. Am avut pe teren doat cinci jucatori din 11. Este cam putin.

100 de personalitati alaturi de Crin Antonescu

La initiativa Presedintelui Emil Constantinescu, 100 de personalitati din tara si din strainatate si-au manifestat sprijinul pentru Crin Antonescu in vederea alegerii acestuia in functia de Presedinte al Romaniei. De fapt sunt mai mult de 100 si vor mai fi.

Iau stirea si lista de sustinere de la Cotidianul, ziar care publica despre demersul Presedintelui Emil Constantinescu.

Pun mai jos lista. Sunt personalitati importante, intelectuali de mare valoare, adevarate modele.

- conf.dr. Emilian Alexandrescu, de la Universitatea din Bucureşti,
- conf. dr. Doru Anastasiu, decanul Facultăţii de Medicină Generală, Universitatea “Victor Babeş“, Timişoara,
- prof. dr. Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei Române, preşedintele Societăţii Geologice a României (2000-2006),

- Prof. dr. Anton Anton, prorector al Universităţii Tehnice de Construcţii, preşedintele Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică (2005 - 2008),
- prof. dr. Alexandru Avram, de la Universitatea Le Mans, Franţa,
- Constantin Avramescu, de la Fundaţia pentru Societate Civilă,
- prof. dr. Alexandru Barnea, decanul Facultăţii de Istorie (1996-2004), Universitatea din Bucureşti,
- prof. dr. Rodica Bărănescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Inginerilor în Construcţii de Maşini, SUA,
- Ducu Bertzi, cantautor,
- Radu Boroianu, regizor, ambasador în Elveţia (1997-2001),
- dr. Tudor Berza, de la Institutul de Geologie al României, director executiv al Fundaţiei Române pentru Democraţie (1997-2000),
- prof. dr. Lucian Boia, de la Universitatea din Bucureşti,
- prof. dr. Monica Bottez, de la Universitatea din Bucureşti,
-prof. dr. Paul Botez, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie “G.T. Popa”, Iaşi,
- prof. dr. Ion Bruckner, decanul Facultăţii de Medicină, U.M.F. “Carol Davila” (1990-1992),
-dr. George Calalb, preşedintele Convenţiei Medicilor Democraţi din România (1994-2006),
- Anca Calangiu, traducător, membru Uniunea Scriitorilor,
- Gabriela Carp, critic de artă, membru fondator Fundaţia Academia Civică şi reprezentant al "Alianţei Civice" la Munchen, membru fondator şi fost vicepreşedinte “Alianţa Civică”, München,
- Mircea Carp, jurnalist, director Vocea Americii şi Europa Liberă,
- conf. dr. Matei Cazacu, cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique Paris, membru al mişcării Goma şi al Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului din 1977,
- dr. Marcel Cazacu, director ştiinţific al Institutului de Cercetări Viticole al Academiei Române Valea Călugărească (1997-2007),
- prof. dr. Ştefan Câlţia, pictor, profesor la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti,
- Daniela Crâsnaru, scriitoare, director de programe Academia di România din Roma (2001 - mai 2009),
- dr. c.p. I Constantin Crăciun, şef Departament Institutul Naţional Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului,
- Radu Călin Cristea, scriitor, jurnalist Europa liberă (1990-2003),
- prof. dr. ing. Mihail Chircor, de la Universitatea “Ovidius” Constanţa,
- Alexandru Cistelecan, critic literar,
- Eleonora Cofas, director la Muzeul Cotroceni (1997 - 2000),
- Aferăriţei Constantin, copreşedinte Consiliul Moral al Revoluţiei,
- prof. dr. Petre Constantin (dr. Barbi), Academia de Ştiinţe Economice, autor al Imnului Golanilor în Piaţa Universităţii, ambasador (1997-2000),
- prof. dr. Mugura Constantinescu, de la Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava,
- prof. dr. Sorin Dimitriu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Institutului Naţional de Cercetări Aerospaţiale,
- Mircea Diaconu, directorul Teatrului Nottara Bucureşti,
- Gabriel Dimisianu, scriitor, director adjunct “România literară”,
- Georgeta Dimisianu, editor, redactor-şef al revistei “Istorie a civilizaţiei”,
- dr. Neagu Djuvara, istoric şi diplomat,
- prof. dr. Octavian Duliu, preşedintele Solidarităţii Universitare, Facultatea de Fizică, Universitatea din Bucureşti,
- Adrian Dumitrescu, preşedinte Fundaţia Română pentru Cooperare Europeană,
- Caius Dobrescu, scriitor,
- Catrinel Dumitrescu, actriţă Teatrul Nottara Bucureşti,
- Smaranda Enache, copreşedinte Liga Pro Europa, ambasador în Finlanda şi Estonia (1998-2001), membru fondator Alianţa Civică,
- dr. Georgeta Filitti, cercetător ştiinţific,
- prof. dr. Lucian Gavrilă, preşedintele Asociaţiei Geneticienilor din România,
- Ion Gâtlan, preşedintele Forumului Antitotalitar Creştin al Luptei Anticomuniste, părintele primului tânăr ucis în Revoluţie,
- Mihai Gheorghiu, vicepreşedintele Ligii Studenţilor, Universitatea din Bucureşti (1990), organizator al manifestaţiei din Piaţa Universităţii,
- Prof. dr. Mihaela Grancea, şef de catedră, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu,
- Gen. divizie veteran Constantin Emil Grădinescu, cavaler al Ordinului Mihai Viteazu,
- Manuela Golescu, preşedinta Fundaţiei Golescu,
- prof. dr. Dan Grigore, pianist, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti,
- Emil Hossu, actor Teatrul Nottara Bucureşti,
- Valentin Hurduc, creatorul ziarului anticeauşist “Luneta”, incendiatorul statuii lui Lenin,
- prof. dr. Sorin Ilfoveanu, pictor, rectorul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti (2000-2005),
- prof. dr. Alexandru Ionescu, preşedinte Ecomondia, membru al Academiilor de Ştiinţe din Illinois şi New York,
- prof. dr. Adrian Iorgulescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR - ADA),
- Filip-Lucian Iorga, vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Erbiceanu,
- conf. dr. Marinel Kovacs, Universitatea de Nord Baia-Mare,
- Cornel Leu, scriitor, preşedinte Mişcarea pentru Progresul Statului Românesc,
- dr. Aurora Liiceanu, psiholog,
- conf. dr. Ecaterina Lung, prodecan al Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti,
- Diana Lupescu, actriţă Teatrul Nottara Bucureşti,
- Ştefan Niculescu Maier, disident anticomunist (SUA),
- prof. dr. Andrei Marga, rectorul Universităţii “Babeş Bolyai”, Cluj,
- prof. dr. Tudor Marian, Universitatea Bucureşti, preşedintele Solidarităţii Universitare (1992-1998),
- prof. dr. Dumitru Marin, etnolog, Vaslui,
- Tudor Mărăscu, regizor,
- conf. dr. Rodica Mihulecea, prodecan Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu,
- prof. dr. Dumitru Mnerie, rectorul Universităţii “Ioan Slavici”, Timişoara,
- prof. dr. Ioana Moisil, Facultatea “Herman Oberth”, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu,
- prof. dr. Alexandru Moisuc, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului,
- Alexandru Muşina, scriitor,
- prof. dr. Victor Neumann, Universitatea de Vest Timişoara,
- dr. Marius Oprea, istoric, dr. Theodor Orăşanu, membru fondator (1988) al Asociaţiei Villages Roumaines-Suisse,
- prof. dr. Călin Oros, prorector Universitatea Valahia, Târgovişte,
- acad. Ion Păun Otiman, secretar general al Academiei Române,
- prof. dr. Zoe Petre, Universitatea din Bucureşti,
- Dan Petrescu, director British Petroleum,
- prof. dr. ing. Virgil Petrescu, Universitatea Tehnică Bucureşti,
- Dan Piţa, regizor,
- Anamaria Pop, traducător,
- conf. dr. ing. Virgil Popescu, Universitatea din Craiova,
- Antonie Popescu, avocat, Clubul Seniorilor Ligii Studenţilor,
- prof. dr. Alexandru Popovici, preşedintele Fundaţiei pentru Societatea Civilă,
- Radu Portocală, publicist anticomunist, Franţa; membru fondator al Ligii pentru Drepturile Omului (Paris, 1984),
- conf. dr. Florian Purghel, UMF, şef secţie Chirurgie Ortopedică-Traumatologie Spitalul Clinic de Urgenţă “Dr. Bagdasar-Arseni”,
- Dr. Lidia Purghel, cercetător ştiinţific la IFIN-HH, laureată a Premiului pentru Fizică “Horia Hulubei”,
- prof. dr. ing. Dumitru Rădăuceanu, Facultatea de Mecanică, Universitatea Tehnică Iaşi,
- dr. Sorin Rădulescu, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale Resurse Minerale,
- prof. dr. Nicolae Robu, rectorul Universităţii Politehnice Timişoara, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor,
- Dorina Rusu, preşedinta Fundaţiei “Horia Rusu”,
- prof. dr. Cornel Sigmirean, cancelarul Universităţii “Petru Maior” din Târgu-Mureş,
- prof. dr. Marius Smigelschi, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”,
- Septimiu Stoica, avocat, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti 2006-2007,
- Iolanda Strănescu-Costide, arhitect, preşedinte al Asociaţiei Culturale a Românilor din Anglia (ACRA), fondator Ion Raţiu,
- prof. dr. Radu Surdulescu, Universitatea din Bucureşti,
- Alex. Ştefănescu, scriitor, redactor-şef revista “România Literară”,
- prof. dr. Nicolae Şerban Tanasoca, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române,
- prof. dr. Antoaneta Tănăsescu, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti,
- conf. dr. Marian Tiplic, şeful catedrei Antică şi Medie, Facultatea de Istorie, Sibiu,
- Liviu Tofan, director la Institutul Român de Istorie Recentă, fost director adjunct Radio Europa Liberă,
- prof. dr. Cătălin Turliuc, Academia Română, filiala Iaşi,
- prof. univ. Maria Nicoleta Turliuc, Universitatea “Al.I. Cuza”, Iaşi,
- prof. dr. Mihai Aristotel Ungureanu, prorector Universitatea Româno-Americană, secretar general al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS),
- Doina Uricariu, scriitoare, director al grupului editorial Universalia,
- prof. dr. Dragoş Vaida, Facultatea de Matematică, Universitatea din Bucureşti,
- conf. dr. Varujan Vosganian, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor,
- prof. dr. Constantin Vlaicu, Facultatea de Electrotehnică, Universitatea Politehnică Bucureşti,
- prof. dr. Laurenţiu Vlad, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti,
- dr. Renate Weber, preşedinta Fundaţiei pentru o Societate Deschisă România (1998–2007),
- Dinu Zamfirescu, preşedintele Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc.