Agenția Europeană pentru paza granițelor și a zonelor de coastă (EBCG)

Întâi FRONTEX iar acum EBCG. S-a mai făcut un pas înainte.

Parlamentul European a aprobat înființarea Agenției Europene pentru paza granițelor și a zonelor de coastă.

Noile reguli au fost adoptate cu 483 de voturi pentru, 181 împotrivă și 48 de abțineri.

Echipe rapide de intervenție în situații de criză (18)

În cazul în care un stat membru se confruntă cu presiuni tot mai mari la granițele sale externe, cum ar fi presiune a migranților sau criminalitate transfrontalieră, pot fi desfășurate echipe rapide de intervenție fie la cererea unui stat membru UE, fie prin decizia Consiliului:

• ca urmare a cererii unui stat membru, un plan operațional va fi agreat cu EBCG care va desfășura în termen de cinci zile lucrătoare personalul necesar și va oferi echipamentul tehnic;
• în cazul în care un stat membru nu ia măsurile propuse de EBCG sau dacă presiunea migranților afectează funcționarea zonei libere de circulație Schengen, Comisia Europeană poate prezenta Consiliului o propunere de acțiune. Consiliul va decide atunci asupra nevoii de a trimite echipe de intervenție la graniță. Planul operațional va trebui agreat de statul membru respectiv și de EBCG înainte ca desfășurarea să poată avea loc
• dacă un stat membru se opune unei decizii a Consiliului de a oferi asistența, alte state UE pot temporar reintroduce controale la granițele interne.

Agenția va avea 1500 de polițiști de frontieră din toate statele membre, mereu la dispoziție, cu echipamentul complet. România va da un număr de 75 de polițiști de frontieră cu tehnica din dotare.

Dacă avem în vedere participarea României la misiunile de supraveghere a frontierelor Greciei și acum în Italia, este evident că este vorba despre nave ale Gărzii de Coastă din Poliția de Frontieră Română, în primul rând.

Pentru a mă bucura mai mult, aștept și știrea privind primii pași pentru o armată a Uniunii Europene. Cumva, bănuiesc eu, nu este știre, brigada aia internațională pe care România o primește la summit-ul de la Varșovia este posibil să intre în Forța de Intervenție Rapidă a Uniunii Europene (există una în Franța, dar este cam izolată).

Planul Strategic General prezentat de Comisarul Mogherini începe să prindă viață. Îmi place.

Vecina noastră, Rusia. Frontiera comună este la platoul continental al Mării Negre.

Evenimentul politic internațional petrecut în aceste zile, ne aduce noi probleme nouă, României, chiar dacă lumea nu vorbește despre aceste lucruri.

Prin trecerea Crimeii la Federația Rusă au loc schimbări majore de frontiere, nu doar pe uscat între Rusia și Ucraina ci și la mare. Pentru noi, avem o schimbare de „vecin” la limita platoului continental al Mării Negre.

Este evident că la est, vecinul va fi Federația Rusă. La nord vom avea Ucraina. Nu știm cum va fi stabilită frontiera ruso-ucraineană la Marea Neagră pornind de la intersecția frontierei de uscat cu țărmul mării.

M-am uitat pe harta cu soluția CIJ privind delimitarea platoului continental la Marea Neagră între România și Ucraina. Partea de nord a zonei în litigiu marcată cu roșu la nord și violet la sud a fost atribuită Ucrainei pe considerentul deschiderii Ucrainei la Marea Neagră unde peninsula Crimeea a avut un rol determinant. Prin schimbarea regimului juridic internațional al peninsulei, Ucraina nu mai are cum beneficia de acea porțiune de mare fără a exista o inechitate pentru România.

Rusia va negocia cu Ucraina frontiera la Marea Neagră. Rusia va vrea mult, Ucraina va încerca să nu rămână prea săracă.

Pe o hartă, cu niște ani în urmă, am văzut că prospecțiunile marine au relevat existența unor rezerve submarine de hidrocarburi în golful care separă partea continentală de peninsulă și mai apoi mergeau de-a lungul peninsulei. Am citit că firme străine ar fi avut contracte de explorare și exploatare a resurselor de hidrocarburi la sudul peninsulei, dincolo de Sevastopol. Toate acestea vor trece în proprietatea Rusiei.

Când este vorba despre alte state nu îmi permit să fiu sentimental. Sincer, nu sunt de acord cu acțiunea Rusiei. Nu pot însă să nu observ că Rusia și-a jucat bine cartea. Europa și SUA a permis să existe precedentul Kosovo. Un precedent care „doare” cumplit pe sârbi. Un precedent folosit de toți revizioniștii Europei pentru a rupe statele actuale în bucăți. Un precedent care permite politicienilor din Ungaria și celor din UDMR să justifice că „autonomiile teritoriale pe criterii etnice” sunt forme moderne ale democrației Europene. Pot constata doar că populația din Crimeea, cel puțin sub aspectul istoriei recente, are motive mai solide pentru apartenența la Rusia decât au kosovarii cu aparteneța la Albania.

Eu mă gândesc acum la vecinul Rusia de la limita platoului continental și a zonei economice exclusive. Mă bucur că avem o soluție la CIJ care a delimitat o frontieră economică maritimă clară pe care Rusia va trebui să o respecte. Peninsula Crimeea nu îi conferă un drept anume pentru a cere modificarea acestor frontiere în relația cu România. Ucraina însă, va pierde enorm. Pierde rezervele de hidrocarburi exploatabile din Marea Neagră, pierde libertatea de mișcare în Marea Neagră și devine prizonieră la Marea de Azov.