Sănătatea, prioritate națională. O problemă de securitate națională. Ședința CSAT la final.

S-a terminat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. S-a discutat și despre sistemul de sănătate. În ansamblul său, după cum reiese din declarația Președintelui Iohannis de mai jos. O abordare integrală. O abordare care obligă la reformă, care impune reformă, care va duce la schimbare.

Foarte importantă este și avizarea Strategiei Militare a României. Este foarte important scopul pe care România și-l propune prin această strategie: „Pornind de la potenţialele riscuri şi ameninţări identificate la adresa securităţii României, Strategia stabileşte misiunile Armatei României şi nivelul militar de ambiţie, pentru a căror îndeplinire trebuie constituite, dezvoltate şi menţinute capabilităţi credibile, dar şi sustenabile”.

Conceptele folosite vor fi urmate de programe guvernamentale care vor antrena toate domeniile vieții sociale, economice și politice. Nu mai spun de alocarea bugetară care va trebui să permită conceptelor să prindă viață. O Armată puternice va permite României să ofere securitate în spațiul Europei de sud-est, cu o atenție deosebită la R. Moldova și la vecinul nostru Ucraina.

15:00 | 27 mai 2016

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut vineri, 27 mai a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă, la finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei de presă:

„În cadrul şedinţei de astăzi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-au luat decizii importante privind securitatea naţională.

Temele incluse pe agendă şi analizate de către membrii Consiliului au vizat atât proiecte prevăzute în Programul de activitate a Consiliului pe anul în curs, cât şi unele problematici de actualitate, în concordanţă cu dinamica şi realităţile interne şi internaţionale, cum a fost, de exemplu, tema sănătății, pe care am inclus-o suplimentar.

A fost un moment important, dat fiind faptul că o parte dintre deciziile Consiliului au urmărit consolidarea prevederilor Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, document de orientare strategică în baza căruia Consiliul Suprem de Apărare a Ţării asigură organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă, în conformitate cu Constituția României.

O primă temă dezbătută de către Consiliu a reprezentat-o analiza şi avizarea Strategiei Militare a României. Documentul transpune în practică politica de apărare şi securitate naţională, definind cadrul de dezvoltare a organismului militar pentru apărarea armată a ţării în context aliat, având la bază prevederile Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, ale Cartei Albe a Apărării şi ale documentelor NATO şi ale Uniunii Europene.

Pornind de la potenţialele riscuri şi ameninţări identificate la adresa securităţii României, Strategia stabileşte misiunile Armatei României şi nivelul militar de ambiţie, pentru a căror îndeplinire trebuie constituite, dezvoltate şi menţinute capabilităţi credibile, dar şi sustenabile.

O altă decizie pe care am luat-o astăzi în şedinţa Consiliului a fost aprobarea Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă.
Scopul Programului este de a asigura capabilităţile necesare Armatei României pentru promovarea intereselor naţionale şi protejarea acestora în faţa riscurilor şi ameninţărilor curente, în dezvoltare şi în perspectivă, precum şi îndeplinirea angajamentelor internaţionale în planul securităţii şi al apărării.
S-a concluzionat că demersurile viitoare ale Ministerului Apărării Naţionale pentru implementarea măsurilor stabilite în Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 impun respectarea Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare la 2% din PIB.

În aceeaşi ordine de idei, Consiliul a aprobat forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, conduse de NATO, Uniunea Europeană, ONU şi OSCE în 2017. Armata României va putea participa cu 1.401 militari şi civili. Iar în ceea ce priveşte Ministerul Afacerilor Interne, forţele puse la dispoziţie pentru misiuni în afara teritoriului naţional în anul 2017 sunt în număr de 783 militari și polițiști, care vor putea fi dislocaţi în teatrele de operaţii.

Tot în şedinţa de astăzi, Consiliul a aprobat liniile generale de mandat ale României la Summitul NATO de la Varşovia, care va avea loc pe 8 și 9 iulie 2016, cu menţiunea ca acestea să fie actualizate şi adaptate, în funcţie de negocierile din Alianţă şi, evident, de evoluţiile situaţiei internaţionale.

În cadrul şedinţei Consiliului am analizat şi aprobat Raportul Ministrului Energiei privind stadiul şi evoluţia Proiectului Unităţile 3 şi 4 de la Centrala Cernavodă, stabilind că acesta reprezintă un proiect prioritar de investiţii pentru România, care va asigura creşterea cotei energiei nucleare la 30 sau chiar 32% din totalul producţiei naţionale de energie electrică şi va contribui substanţial la creşterea economică, menţinerea, dar şi crearea de noi locuri de muncă.

Am analizat în şedinţa Consiliului situația din sănătate. Nu este vorba doar despre un aspect singular, ci despre siguranța vieții oamenilor și despre sănătatea publică. Aici putem include subiectul dezinfectanților, dar și chestiuni care țin, spre exemplu, de medicamente sau de siguranța alimentară.

Am discutat și convenit un plan de acţiune, concretizat printr-o hotărâre a Consiliului, care stabileşte, în câteva puncte, măsuri referitoare la: norme, proceduri, control, laboratoare.

În ceea ce privește normele, avem nevoie de norme, norme aliniate la cerinţele standardelor europene referitoare la antiseptice şi dezinfectante chimice, norme mai exigente, mai aplicate, inclusiv cu sancțiuni mai severe. S-a convenit ca un asemenea pachet de norme să fie elaborat la nivel de guvern până la sfârşitul lunii iulie.

În acest scop, la Guvern se va constitui un grup de experți, unde participă medici, biologi, chimiști, specialiști în siguranță alimentară și alte categorii de specialiști, care să lucreze la acest pachet de norme.

Acestea privesc modul în care se pun pe piață produsele biocide, dar și curățenia, dezinfecția și sterilizarea în spitale, conformitatea cu standardele europene referitoare la antiseptice și dezinfectante chimice, activitatea de control și inspecție sanitară de stat, precum și întărirea capacității de control a Ministerului Sănătății.

De asemenea, va trebui reglementat modul de coordonare a activității între domeniile sănătăţii umane, veterinare, alimentaţiei publice şi creşterii animalelor, pentru stabilirea unor măsuri în vederea utilizării eficiente a antibioticelor.

Guvernul României va urmări implementarea tuturor obiectivelor stabilite în Planul strategic de prevenire și combatere a infecțiilor nosocomiale 2016-2018, prin care sunt dispuse măsuri privind prevenția, reducerea incidenței, monitorizarea și creșterea capacității de diagnostic a infecțiilor intraspitalicești.

În ceea ce privește procedurile și controlul, am convenit crearea unui mecanism de raportare, informare și control. În mod evident, este nevoie nu doar de norme mai exigente, ci și de un control mult mai riguros.

Trimestrial, așa s-a stabilit, Guvernul României va prezenta Consiliului Suprem de Apărare a Ţării informări cu privire la sistemul de sănătate publică şi starea de sănătate a cetăţenilor.

S-a hotărât, de asemenea, ca Guvernul să inițieze programe de instruire și perfecționare a pregătirii personalului medical pentru identificarea, prevenirea și combaterea infecțiilor intraspitalicești, precum și legate de responsabilitatea pentru asigurarea unor servicii medicale de calitate.

În ceea ce privește laboratoarele, România va dezvolta o rețea de laboratoare acreditate, care pot analiza inclusiv soluțiile dezinfectante. Am discutat despre condițiile necesare creării unei asemenea rețele, care să asigure controlul oficial conform cerințelor Uniunii Europene.

S-a luat decizia ca Guvernul României să elaboreze un program de investiții pe termen lung. Acesta urmărește, pe de-o parte, crearea la nivel național de laboratoare acreditate pentru efectuarea testelor de evaluare a eficienței biocidelor, iar, pe de altă parte, reorganizarea și dotarea corespunzătoare a autorităților de control în domeniul sănătății publice, la nivel central, cât și teritorial, cu respectarea regulamentelor și a standardelor europene în domeniu.

Vă mulțumesc!”

Am chef de scenarii. Încălzirea globală cu efectul inundării uscatului

Harta este un sprijin pentru compararea situației din prezent cu cea probabilă atunci când ghețarii vor fi topiți. Posibil nu toți însă în cea mai mare parte a lor. Harta este aproape, cred eu, de actuala situație. Marea s-a ridicat în secolul trecut cu aproape 20 cm. De la anul 1980, efectele încălzirii globale au crescut în intensitate. Sunt insule pe glob care sunt inundate iar populația este obligată să emigreze. Statele insulare dispar.

National geografic a simulat topirea ghețarilor și au ajuns la un rezultat. Pentru foarte multe țări, rezultatul este catastrofal.

M-am uitat, cu mai multă atenție, la teritoriul României. Bazinul Dunării va deveni, până la Porțile de Fier, o parte a Mării Negre. Delta Dunării va dispare, vor dispare terenuri locuite acum, cum ar fi parte din Galați, Brăila, Călărași, Oltenița, Giurgiu ... nu mai spun de comune și sate. Siretul și Prutul se vor vărsa direct în mare. Buzăul va deveni port la Marea neagră. Bucureștiul va deveni, la rândul lui, un oraș înconjurat de mare.

Este un scenariu care poate apare în viitor și are toate șansele să se împlinească. O creștere a nivelului mărilor de 60 cm până la sfârșitul secolului (după unele date aflate în circulație), va provoca inundații majore chiar în Bărăgan. Delta Dunării avea o înălțime medie între 25-50 cm față de nivelul mării, în anii când hălăduiam prin zonă. Acum peste 30 de ani. Încălzirea sfârșitului de secol era vizibilă pe grindul Chituc, unde apa ajunsese lângă pichetul de grăniceri, aflat, anterior, la peste 100 m de mare. Plaja de la Sulina înainta în mare lângă canal însă se retrăgea pe măsură ce înaintam către Sfântul Gheorghe. Din imaginea rezultată în urma simulării, vedem că Județul Tulcea va rămâne doar cu Munții Măcin și zona spre Babadag. Constanța va suferi, la rândul ei, ajustări majore. Mamaia va dispare. La fel ca majoritatea stațiunilor de pe litoral. Toate aflate în zona inundabilă.

Nu ar strica, spun eu, ca politicienii să înceapă încropirea unei strategii pentru viitor luând în calcul aceste consecințe. Evenimentele nefaste par îndepărtate, azi, însă la nivel local ele sunt foarte prezente și accentuate. Oamenii din zonele care vor suferi inundări marine, în special cei din zona Deltei Dunării, vor dori să plece. Unde vor fi duși ? Creșterea nivelului mării cu încă 10-20-30 de centimetri va forța Dunărea să se reverse în zonele ei inundabile. Zone agricole care își vor înceta producția, populații care vor fi strămutate către zone mai ridicate pentru un număr de ani pe măsură ce apele cresc.

Nu mai spun de alte consecințe ale încălzirii globale. Până la sfârșitul secolului se prevede o ridicare a temperaturii medii cu 1,5-2,5 grade. Puțin câte puțin în fiecare an. Vor apare fenomene meteorologice de care nu am mai avut parte, cu care nu suntem obișnuiți, cărora nu știm să le facem față. Nu poți despăgubi la nesfârșit. Asigurările nu vor face față ba, mai mult, asiguratorii nu vor mai face asigurări atunci când analizele de risc spun că fenomenele distrugătoare devin constante.

Planeta trăiește, nu ține cont de ce vrem noi. Fiecare secol are particularitățile lui. A evita să privești viitorul când ai suficiente informații că se schimbă, este un comportament prostesc.

Modificările teritoriului ca urmare a consecințelor încălzirii globale obligă la evaluarea pragmatică a politicilor privind dezvoltarea și folosirea resurselor la care ai acces. Cine știe, poate Terra se va speria de protestatarii de azi și nu își va mai „schimba hainele” și va rămâne imobilă, păstrând astfel la dispoziția noastră, pentru turism, artefacte și imobile „încărcate” de istorie.