Am chef de scenarii. Încălzirea globală cu efectul inundării uscatului

Harta este un sprijin pentru compararea situației din prezent cu cea probabilă atunci când ghețarii vor fi topiți. Posibil nu toți însă în cea mai mare parte a lor. Harta este aproape, cred eu, de actuala situație. Marea s-a ridicat în secolul trecut cu aproape 20 cm. De la anul 1980, efectele încălzirii globale au crescut în intensitate. Sunt insule pe glob care sunt inundate iar populația este obligată să emigreze. Statele insulare dispar.

National geografic a simulat topirea ghețarilor și au ajuns la un rezultat. Pentru foarte multe țări, rezultatul este catastrofal.

M-am uitat, cu mai multă atenție, la teritoriul României. Bazinul Dunării va deveni, până la Porțile de Fier, o parte a Mării Negre. Delta Dunării va dispare, vor dispare terenuri locuite acum, cum ar fi parte din Galați, Brăila, Călărași, Oltenița, Giurgiu ... nu mai spun de comune și sate. Siretul și Prutul se vor vărsa direct în mare. Buzăul va deveni port la Marea neagră. Bucureștiul va deveni, la rândul lui, un oraș înconjurat de mare.

Este un scenariu care poate apare în viitor și are toate șansele să se împlinească. O creștere a nivelului mărilor de 60 cm până la sfârșitul secolului (după unele date aflate în circulație), va provoca inundații majore chiar în Bărăgan. Delta Dunării avea o înălțime medie între 25-50 cm față de nivelul mării, în anii când hălăduiam prin zonă. Acum peste 30 de ani. Încălzirea sfârșitului de secol era vizibilă pe grindul Chituc, unde apa ajunsese lângă pichetul de grăniceri, aflat, anterior, la peste 100 m de mare. Plaja de la Sulina înainta în mare lângă canal însă se retrăgea pe măsură ce înaintam către Sfântul Gheorghe. Din imaginea rezultată în urma simulării, vedem că Județul Tulcea va rămâne doar cu Munții Măcin și zona spre Babadag. Constanța va suferi, la rândul ei, ajustări majore. Mamaia va dispare. La fel ca majoritatea stațiunilor de pe litoral. Toate aflate în zona inundabilă.

Nu ar strica, spun eu, ca politicienii să înceapă încropirea unei strategii pentru viitor luând în calcul aceste consecințe. Evenimentele nefaste par îndepărtate, azi, însă la nivel local ele sunt foarte prezente și accentuate. Oamenii din zonele care vor suferi inundări marine, în special cei din zona Deltei Dunării, vor dori să plece. Unde vor fi duși ? Creșterea nivelului mării cu încă 10-20-30 de centimetri va forța Dunărea să se reverse în zonele ei inundabile. Zone agricole care își vor înceta producția, populații care vor fi strămutate către zone mai ridicate pentru un număr de ani pe măsură ce apele cresc.

Nu mai spun de alte consecințe ale încălzirii globale. Până la sfârșitul secolului se prevede o ridicare a temperaturii medii cu 1,5-2,5 grade. Puțin câte puțin în fiecare an. Vor apare fenomene meteorologice de care nu am mai avut parte, cu care nu suntem obișnuiți, cărora nu știm să le facem față. Nu poți despăgubi la nesfârșit. Asigurările nu vor face față ba, mai mult, asiguratorii nu vor mai face asigurări atunci când analizele de risc spun că fenomenele distrugătoare devin constante.

Planeta trăiește, nu ține cont de ce vrem noi. Fiecare secol are particularitățile lui. A evita să privești viitorul când ai suficiente informații că se schimbă, este un comportament prostesc.

Modificările teritoriului ca urmare a consecințelor încălzirii globale obligă la evaluarea pragmatică a politicilor privind dezvoltarea și folosirea resurselor la care ai acces. Cine știe, poate Terra se va speria de protestatarii de azi și nu își va mai „schimba hainele” și va rămâne imobilă, păstrând astfel la dispoziția noastră, pentru turism, artefacte și imobile „încărcate” de istorie.