Acordul cu FMI, CE și BM și bugetul în viziunea PNL

Aseară, după o lungă ședință a BPN al PNL, Crin Antonescu și Daniel Chițoiu, alături de Cristina Pocora, au prezentat jurnaliștilor prezenți poziția PNL cu privire la finalizarea acordului cu FMI, CE și BM și liniile directoare ale bugetului pentru anul 2014.

Iau textul conferinței de presă de pe blogul deputatului Radu Zlati, pentru că doar aici l-am găsit în integralitate.

„Crin Antonescu:

“Bună seara!

Vă mulţumesc mult, mult de tot pentru faptul că sunteţi aici, mereu şi pentru faptul că aţi avut atâta răbdare, a fost una dintre şedinţele cele mai lungi ale Biroului Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal şi în legătură cu conţinutul acestor discuţii şi cu hotărârile politice adoptate, împreună cu domnul vicepreşedinte al partidului, viceprim-ministru al Guvernului şi Ministru de Finanţe, Daniel Chiţoiu, şi cu doamna deputat Cristina Pocora, purtător de cuvânt al partidului, am cinstea să vă informez că cea mai mare parte a acestor discuţii s-a desfăşurat în jurul negocierilor purtate în numele Guvernului de către de către domnul ministru Chiţoiu cu Fondul Monetar Internaţional şi, oarecum implicit, în legătură cu structura,cu proiectul bugetului pentru anul 2014.

Sigur, o asemenea discuţie a durat mult, ea putea dura si foarte puţin, dar am insistat să dureze mult pentru că, în fond, ea duce la politica economică şi bugetară a acestei ţări şi mai ales la rolul pe care Partidul Naţional Liberal îl asumă în această politică, rolul şi responsabilitatea pe care le asumă în această politică.

Având în vedere că domnul ministru Chiţoiu primise un mandat politic în Partidul Naţional Liberal, la Delegaţia Permanentă de la începutul sesiunii de toamnă, mandat care, între altele, ca punct foarte important prevedea intenţia Partidului Naţional Liberal şi demersurile pentru o scădere a CAS-ului cu 3 puncte procentuale, sigur că a fost o discuţie cu atât mai plină şi am ţinut ca foarte mulţi colegi, aproape toţi, să abordeze acest subiect.

Am vrut să facem lucrurile foarte clare pentru că în asemenea situaţii evident există oameni lideri politici, miniştrii care au un mandat, cum a fost şi cazul domnului Chiţoiu, şi care cu acel mandat merg la nişte negocieri. Nu poate merge tot partidul, nu poate merge toată Uniunea, nu poate merge nici tot Guvernul şi punctul meu de vedereț ca şi al tuturor colegilor, a fost că Partidul Naţional Liberal ca partid de guvernare, ca partid care face parte din majoritate trebuie să discute foarte clar, foarte deschis, până la capăt, cu toate nuanţele, situaţia din acest moment, rezultatul acestor negocieri, acest proiect de buget şi să îl asume din punct de vedere politic sau nu.

Decizia luată în unanimitate la sfârşitul acestor discuţii a fost aceea că Partidul Naţional Liberal îşi asumă din punct de vedere politic şi negocierea făcută în numele Guvernului, împreună cu primul ministru, de către Ministrul Finanţelor, domnul Chiţoiu, şi proiectul de buget pe anul următor.

În legătură cu temele majore pe care Partidul Naţional Liberal le-a urmărit în cursul acestor pregătiri, acestor negocieri şi în construcţia bugetară, au stat două teme majore ce ţin de elementele esenţiale ale fiscalităţii din punctul nostru de vedere foarte importante pentru întreaga viaţa economică, pentru mediul de afaceri şi nu numai. Acestea sunt cota unică de 16% şi reducerea CAS-ului. Cunoaşteţi care sunt rezultatele în acest sens, cota unică a fost menţinută, ceea ce este un lucru foarte bun şi este un lucru esenţial.

În legătură cu CAS-ul avem un rezultat care nu este exact cel pe care noi l-am dorit, dar care, aşa cum spuneam în urma discuţiilor, şi printr-un vot unanim a fost apreciat ca o îndeplinire de mandat. Pentru că, într-adevăr, dacă n-am reuşit ca începând cu 1 ianuarie să scădem CAS-ul cu 3%, am reuşit, a reuşit domnul Chiţoiu şi a reuşit Guvernul României ca să avem un angajament ferm pentru al doilea trimestru al anului 2014 şi să vorbim de 5% de această dată, ceea ce, chiar dacă ne face să mai aşteptăm şi să mai aştepte toţi cei care mai aşteaptă această măsură încă câteva luni, să aibă un efect economic mai important la momentul adoptării măsuri. Aceasta fusese o discuţie de altfel şi din toamnă de la Mamaia. 3%, nu puteam pune problema de mai mult pentru 1 ianuarie, doream să dăm un semnal totuşi puternic în această direcţie, dar şi atunci s-a discutat că o cifră mai mică de 5 puncte procentuale are un impact mai puţin semnificativ în scopurile pe care le urmărim, dinamizarea, accelerarea economiei, apariţia unor locuri de muncă.

Aş vrea să subliniez importanţa acestei reuşite parţiale sau acestei reuşite amânate. Este vorba de faptul că această scădere va intra în vigoare în anul următor, dar în scrisoarea de intenţie în acest moment cu Fondul Monetar Internaţional este o realitate şi este prima reuşită de acest gen a unui guvern al României. Eu nu doresc să vorbesc acum despre Partidul Naţional Liberal despre Guvern şi cred că principala obligaţie a celor care sunt la putere, la guvernare este să explice, să acţioneze, să dea socoteală în permanenţă cetăţenilor, nu să atace opoziţia. Opoziţia are rolul ei, însă, deci nu dintr-un interes polemic vreau totuşi ca să înţelegem ce s-a întâmplat cu aceste negocieri şi cu acest subiect, vreau să comparăm să ne aducem aminte de faptul că, de pildă, guvernele domnului Boc în toate discuţiile şi în toate negocierile pe care le-au avut cu Fondul Monetar Internaţional nici nu au ajuns să pună problema unei scăderi de fiscalitate de o asemenea natură.

Am mai vorbit despre lucrurile care s-ar mai putea face şi pe care le socotim în primul rând responsabilitatea noastră în acest guvern. În primul rând că noi abordăm, cred eu într-un mod corect, tematica economică guvernamentală şi politicile guvernamentale şi anume într-un mod solidar. Nu este un guvern în care PSD-ul trebuie să se ocupe de cei cu salariul minim şi Partidul Naţional Liberal de mediul de afaceri sau de întreprinzători sau de salariaţii din mediul privat, doar de ei. Nu există o răspundere a PSD-ului doar pentru pensionari, să zicem, doar pentru pensionari şi numai a PSD-ului şi o răspundere a PNL-ului faţă de mediul privat sau de  investitori și numai faţă de ei.

Un guvern, indiferent ce compoziţie politică are, răspunde, deşi nu a fost ales de către toţi cetăţenii ţării sau de către toţi parlamentarii, răspunde faţă de toţi cetăţenii ţării pentru că actele sale guvernamentale au impact asupra tuturor. Putem avea şi avem orientări politice de stânga sau de dreapta, punem în mod diferit accente, ordonăm în mod diferit priorităţi, dar este o greşeală pe care, noi cel puţin, n-am făcut-o niciodată, aceea de a crede că fiecare partid decupează şi are ca ţintă a politicilor sale şi ca zonă de responsabilitate doar o zonă profesională, o categorie de salariaţi sau de vârstă sau de altceva. Toţi în acest moment, şi noi şi cei din PSD şi miniştrii noştri şi miniştrii din PSD, avem responsabilităţi comune faţă de toţi cetăţenii ţării asupra cărora actele noastre guvernamentale fac efecte. Şi în sensul acesta sigur suntem un partid de dreapta care a înscris priorităţi de politici de dreapta în programul de guvernare, de la cota unică la scăderea CAS-ului. Le urmărim, dar în acelaşi timp, de pildă creşterea pentru anul următor a salariului minim este o chestiune pe care şi noi am susţinut-o fără niciun fel de ezitare pentru că este o obligaţie asumată în comun.

Aşa cum PSD-ul şi primul ministru Victor Ponta nu au avut ezitări în a susţine alături de noi menţinerea cotei unice şi în a respinge variantele, posibilităţile pe care chiar delegaţia FMI de această dată le-a vehiculat privitoare la mărirea cotei unice, era normal ca şi noi să susţinem pentru că şi noi considerăm normal ca salariul minim să fie mărit într-o compensaţie la cifra foarte mică a acestui salariu. Am convenit, de asemenea, cu toţii, că avem nevoie de tot ceea ce înseamnă creşterile salariale, cât vor putea fi ele, pe anumite categorii de indexare a pensiilor, toate acestea sunt lucruri care sunt obligaţii comune şi de altfel nu întâmplător iată avem un ministru liberal şi la Ministerul Muncii şi Protecţiei Social și așa mai departe.

Deci din punctul acesta de vedere Partidul Naţional Liberal, ca să ne înţelegem odată, şi acesta a fost şi sensul dezbaterilor şi deciziei din Partidul Naţional Liberal din forul său de conducere astăzi, este un partid de dreapta este un partid care susţine politici economice de dreapta în acelaşi timp care în mod solidar cu partenerii de guvernare îşi asumă răspunderea pentru tot ceea ce este mai mult sau mai puţin reuşită într-o negociere sau într-un proiect de buget. Nu considerăm că este normal să ne asumăm doar o parte din această negociere sau doar o parte din viitorul buget. Este un lucru foarte, foarte clar. Sigur am pus, am deschis problema unor discuţii pe care unii colegi le-au făcut chiar în – şi acesta este un obicei care nu e pus în discuţie la Partidul Naţional Liberal –  despre nu ştiu ce politici de dreapta pe care ar putea să le facă, atenţie pe care ar putea să le facă Guvernul României sau ministrul Finanţelor sau mai ştiu eu cine şi nu le face şi n-am plecat în sensul acesta mai luminaţi. Am reexaminat din nou ce posibilităţi, teoretic, ar exista şi concluzia unanimă a fost că practic asta se putea şi asta se poate face în acest moment.

Aşa cum cred că de altfel colegul nostru, domnul vicepreşedinte Fenechiu, v-a informat deja, exista şi o discuţie în legătură cu sumele care din această creştere de acciză la carburanţi vor veni la buget, cu sumele care vor fi destinate construcţiei de autostrăzi şi cu interesul special al Partidului Naţional Liberal pentru a construi proiecte şi a monitoriza folosirea acestei părţi din bani în această destinaţie pentru ca programul de autostrăzi din România să se desfăşoare. Noi nu putem să ne mai permitem să mai pierdem încă nişte ani cu aşteptări, cu negocieri, avem nişte angajamente foarte clare, avem conştiinţa clară a faptului că dezvoltarea infrastructurii rutiere la acest nivel, la autostrăzi este o urgenţă şi o prioritate pentru România. Cam acestea au fost discuţiile. Sigur, s-a intrat şi în detalii privitoare la buget cu domnul ministru Chiţoiu cu parlamentarii. Biroul Politic este alcătuit din 84 de colegi, deci a fost o discuţie lungă în această privinţă.  Au mai fost după aceea şi alte subiecte de natură organizatorică, proiecte de legi, inițiative legislative ale colegilor liberali, puncte de vedere care au trecut prin Birou, dar principala discuție a fost aceasta.

Și concluzia mea cu care și închei intervenția, este aceea că Partidul Național Liberal și-a manifestat cât se poate de evident identitatea sa de partid de dreapta în același timp și-a manifestat și își manifestă și atitudinea cât se poate de serioasă de a fi solidar în interiorul unui guvern și de a urmări programul de guvernare.

Până la urmă, pentru că este normal ca în asemenea momente să comparăm realitățile, reușitele unui guvern cu programul de guvernare, până la urmă prin această negociere deloc ușoară, ca orice negociere – insist nu este nici o plăcere și un lucru facil să negociezi cu Fondul Monetar Internațional – a reușit să se mențină în coordonatele programului de guvernare, pentru că vorbim aici de această chestiune, pentru noi cea mai importantă, privitoare la stipularea pentru prima oară a deciziei politice de a reduce CAS-ul cu 5 puncte procentuale în cursul anului viitor, de menținere a cotei unice de impozitare, de creștere a salariului minim, de creșteri salariale, chiar dacă nu foarte semnificative, pentru că este imposibil, dar măcar ca semnal, ca intenție, ca efort bugetar, la categorii de salariați cum ar fi rezidenți din sistemul de sănătate, debutanții din învățământ, de asemenea sume semnificative în raport cu bugetul nostru alocate programelor de dezvoltare regională și locală. Toate aceste lucruri sunt pași pe calea îndeplinirii programului de guvernare.

S-a discutat și probabil se va discuta mult și probabil se va duce discuția către folclor. Folclorul este simpatic, este plăcut, suntem un popor care spune bancuri, dar să nu uităm realitatea. Deci când începem să vorbim de impozitări de piscine și de stâlpi, să știm că facem folclor pentru că nu orice piscină și nu orice stâlp se impozitează și viceprim-ministrul a dat explicații în sensul acesta, pesemne că este gata să vi le dea și dumneavoastră mai departe.

Mă opresc aici, îi invit pe colegii mei dacă doresc să adauge, stăm la dispoziția întrebărilor dumneavoastră. (…) Am mai discutat multe alte subiecte, s-au luat decizii, dar cred că acesta este subiectul central.”



Întrebări din partea reprezentaților mass-media



Jurnalist: Ați discutat cu reprezentanții FMI o țintă de inflație pentru anul viitor având în vedere că s-a adoptat decizia de a lega acciza de rata inflației?

Daniel Chițoiu: Vă referiți la creșterea inflației, cu cât crește inflația anul viitor din cauza indexări accizei. Toate majorările de accize, indexarea și cei 7 eurocenți, au ca impact în inflație o creștere cu 0,2 puncte procentuale.

Jurnalist: Dincolo de acest impact, s-a discutat cu reprezentanții FMI o țintă de inflație totală pentru anul viitor, adică în care trebuie să se încadreze bugetul?

Daniel Chițoiu: Da. Ținta de inflație a fost discutată cu reprezentanții Băncii Naționale a României pentru că este apanajul și gestiunea politicii monetare a Băncii Naționale a României. Este stabilit și este prevăzută în acord.

Jurnalist: Domnule vicepremier, spunea președintele Crin Antonescu puțin mai devreme că cei de la FMI au venit și au pus pe masă o variantă de creștere a cotei unice. Este vorba de o cifră pe care ne-o puteți da, o creștere diferențiată?

Daniel Chițoiu: Fondul Monetar Internațional, așa cum a recunoscut și de dimineață doamna Andrea Schaechter, a venit și a pus pe masa discuțiilor o serie de scenarii, de măsuri atât de politică fiscală cât și de politică bugetară. Pe parcursul discuțiilor care le-am avut am fost acuzați de asigurarea confidențialității discuțiilor. Păi, tocmai ăsta a fost motivul pentru care am asigurat confidențialitatea, pentru că pe masa discuțiilor au fost o multitudine de scenarii, atât de măsuri de politică fiscală cât și de măsuri de politică bugetară, și momentul când opinia publică, prin intermediul dumneavoastră, era ținută la curent cu toate negocierile în direct, atunci aveam o marjă mai restrânsă de negociere și poate eram influențați și în deciziile pe care le luam ulterior privind măsurile atât de natură fiscală cât și măsurile de creștere economică pe care am ajuns la un acord cu cele trei entități internaționale – Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană. Dar a fost pe masa discuțiilor și creșterea cotei unice, dar nu vă pot spune cu cât. Creșterea cotei,nu ca și diferențiere.

Jurnalist: Domnule ministru, ca să renunțăm la folclor, așa cum ne-a sugerat domnul președinte Crin Antonescu, la folclorul în legătură cu impozitul pe stâlpi și piscine, ne puteți lămuri despre ce este vorba?

Daniel Chițoiu: Aici este vorba de clasa de construcții, de construcții speciale. O clasă de construcții care este adoptată prin act normativ, este prevăzută ca anexă la Codul Fiscal.

Din categoria construcțiilor speciale – dau exemple, pentru că această clasă conține o multitudine de poziții – este vorba de stâlpii de rețele, rețele de electricitate, nu este vorba de orice stâlpi.

Din punct de vedere al piscinelor, la fel, această idee a reieșit înainte de negocierile și discuțiile cu instituțiile financiare internaționale, este vorba de construcțiile speciale deținute de agenții economici, de persoanele juridice, nu este vorba de construcții speciale deținute de persoane fizice. Și ca să dau câteva exemple, ca să fim mai clari ce înseamnă construcțiile speciale respective pe lângă rețelele pe care le-am precizat mai devreme, rețelele electrice, sunt depozitele, tot felul de depozite, de platforme, de construcții ușoare sau construcții metalice și care nu intră în categoria clădirilor unde acum avem sistem de impozitare prevăzut de Codul Fiscal.

Deci sunt toate exceptările și scutirile din Codul Fiscal, deci noi aici am extins baza de impozitare și pe aceste construcții speciale deținute de persoanele juridice, de firme, de agenți economici cu capital privat sau capital de stat.

Jurnalist: Considerați că este posibil, domnule ministru, ca din cauza acestor taxe pe stâlpii de electricitate, spre exemplu, să aibă loc măriri de preț?

Daniel Chițoiu: Așa cum am declarat și aseară în conferința de presă, influența în costurile de producție sau costurile de transport sau costurile de servicii care le prestează cei care dețin aceste tipuri de construcții speciale este nesemnificativă astfel încât să ducă la o majorare de preț.

Crin Antonescu: Aș vrea să mai adaug ceva pentru că acest lucru a fost subliniat în reuniunea noastră. Eu am întrebat din capul locului, cine ce are de spus, să spună acum. Sigur, după aceea mai merge și pe la televiziuni să își spună oful, dar s-o spună acum. Cum a  negociat Chițoiu, care este rezultatul, îl eliberăm din funcție, îi mulțumim, discuție deschisă. Vreau să vă spun că toți colegii, până la urmă chiar toți, mă rog, deși inițial au fost toți minus unul, au apreciat o negociere pe care domnul ministru a dus-o într-o situație complicată și în care a obținut ceva, când puțini se mai așteptau. Vă reamintesc faptul că toată dificultatea fazei finale a negocierilor a fost pusă de către primul ministru în mod explicit pe umerii vice-premierului, ministrul de Finanțe, gest absolut normal și eu în locul premierului făceam la fel. Și de asemenea domnul prim-ministru v-a și anunțat că după ce se încheie negocierea domnul Chițoiu, și numai domnul Chițoiu, va face cunoscute rezultatele acesteia într-o conferință de presă. Faptul că domnul Chițoiu a ieșit din singurătate și că la încheierea acestei ultime runde de negocieri, a avut cinstea de a îl avea alături pe primul ministru, înseamnă un lucru simplu. Unitatea guvernului asta era proverbial, cu USL este mai complicat, dar Guvernul este unit.  Înseamnă că acea negociere a avut ceva în plus, un rezultat pe care poate în dimineața zilei respective puțini îl estimau și ăsta este un lucru foarte bun și pentru care noi i-am mulțumit domnului Daniel Chițoiu.

Și încă ceva. Ca om care am parcurs mai multe legislaturi și care, cu excepția a doi trei ani, am trăit mereu cu FMI-ul, FMI-ul face parte din viața noastră, așa cum este ea. Au fost miniștri de finanțe în țara asta foarte, foarte puternici, cu adevărat personalități de la un Florin Georgescu, la un Mihai Tănăsescu, la Mircea Ciumara, Dumnezeu să-l ierte, toți oamenii ăștia au avut negocieri cu FMI-ul, miniștrii ai Finanțelor. Eu nu îmi aduc aminte, poate îmi scapă, nu sunt chiar specialist în domeniu, dar nu îmi aduc aminte ca vreunul dintre acești absolut respectabili și de necontestat miniștri ai finanțelor să fi îndrăznit, ca să zic așa, mai mult și să fi obținut mai mult raportat la situația respectivă decât a obținut în această situație, actualul ministru al Finanțelor, Daniel Chițoiu.

Sfătuiesc diverși comentatori care, cu grăbire, cataloghează și oameni și partide, și guverne, să mediteze la acest lucru. Atâta fac, cu respect, nu mai mult.

Jurnalist: Domnul președinte, dacă îmi permiteți, din câte înțeleg eu fără să rostiți cuvântul îl acuzați de un oarecare oportunism pe premier, prin ceea ce spuneți.

Crin Antonescu: Asta, știți cum se spune despre atacanții centrali la fotbal, asta este o calitate. Să fii oportunist înseamnă să dai gol, asta este o calitate, nu îl acuz. Nu, nu am spus asta, am spus și ieri, am spus și astăzi, mai dimineață, o mai spun mai pe seară: în acest episod, cel puțin, cu excepție unor comentarii care nu au importanță, pe care premierul le-a făcut dintr-o insuficientă informare în legătură cu ce spusesem eu despre FMI, că nu spusesem nimic nici măcar despre FMI de rău, cu atât mai puțin de Guvern. Făceam o pledoarie pentru Guvern, încercam să prezint celor cu care discutam, cu oameni din mediul de afaceri ce grea este situația Guvernului și faptul că nu pot face chiar orice ne-am dori noi în acest moment. Dincolo de asta, de acest episod, cred că și la nivelul conducerii USL și la nivelul Guvernului s-a acționat perfect solidar și acest lucru, în intervenția mea inaugurală acestei discuții, am ținut să îl subliniez încă o dată. Premierul a procedat solidar, corect cu noi și noi, ca de obicei, la fel.

Jurnalist: Eu mă refeream la episodul că a ieșit în conferința de presă cu domnul Chițoiu.

Crin Antonescu: Nu, nu. Din punctul meu de vedere a fost semnul că oricum ceea ce a însemnat negocierea dusă de Daniel Chițoiu, în limita mandatului și posibilităților de negociere, a fost o reușită. Pentru că nici un lider, nici un prim ministru în lumea asta nu se asociază la o chestiune care este mai puțin reușită. Asta am vrut să spun și am și precizat că aș fi făcut la fel în locul domnului Ponta. Compliment mai mare, ce vreți?

Jurnalist:  Dacă negocierile s-ar fi sfârșit prost, domnul Ponta n-ar mai fi fost alături de domnul Chițoiu?

Crin Antonescu: Nici n-ar fi trebuit să fie, o spun foarte serios. Astea sunt niște reguli, dacă vreți, de comunicare, de imagine. Este vorba de guvernul unei țări și nu era nici un fel de tragedie. Bine că s-a terminat cu bine și au fost acolo toți.

Jurnalist:  L-ați convins și pe domnul Tăriceanu de succesul negocierilor?

Crin Antonescu: Eu am încercat să mă lămuresc, în primul rând, asupra variantelor pe care domnul Tăriceanu le-ar fi vrut de la Guvern, de la domnul ministru Chițoiu, era o discuție între noi, și până la urmă l-am întrebat încă o dată pe domnul Tăriceanu dacă își amintește că programul de guvernare a fost negociat de o echipă de patru oameni, din care și domnia sa cu onor făceau parte. Oamenii respectivi se numeau Călin Popescu Tăriceanu, Daniel Chițoiu, Varujan Vosganian și Eugen Nicolăescu. Asta o dată, că am vazut o declarație publică în care spunea că s-a negociat prost, nu atât protocolul, cât programul de guvernare. Eu nu cred că s-a negociat prost și i-am mulțumit încă o dată pentru faptul că, alături de ceilalți trei distinși domni, a făcut această negociere. Dar l-am întrebat dacă își amintește.

Doi, l-am întrebat ceea ce întreb aproape pe orice cetățean întâlnesc: ‘ce credeți dumneavoastră că ar mai putea face acest Guvern, acest Chițoiu, acest Ponta pentru ca economia României să se miște în direcția bună, nu spre râpă’. Asta întreb la orice discuție pe care o avem, asta am întrebat și la Mamaia și după aceea a început o poveste ca aia cu Evanghelia, că au fost cinci măsuri propuse, am întrebat unde sunt, cele cinci erau trei, din trei două s-au făcut și a treia nu se poate face. Era vorba de scăderea CAS-ului, pe care domnul ministru Chițoiu a vânat-o cu toată hotărârea și PNL la fel, de fondul de garantare, în care ministrul Finanțelor, Ministerul Finanțelor și Guvernul au făcut deja lucruri semnificative și al treilea lucru era scutirea de impozit pe profitul reinvestit, care într-adevăr este o măsură liberală, este o măsură bună din punct de vedere economic, dar care, în acest context, nu se putea propune împreună cu CAS-ul. Mai rămânea să mai propunem și scăderea cotei unice și atunci sigur că am fi fost mulțumiți, problema e ce obțineam.

În rest, ceva ce toți știm și nu trebuia să inventeze nici domnul Tăriceanu și nici domnul Chițoiu și nici eu sau altcineva, lupta împotriva evaziunii fiscale. Nu știu în ce măsură până la urmă domnul Tăriceanu a fost convins că domnul Chițoiu atâta se putea, atâta a făcut. Îmi aduc aminte însă că, prezent în sală fiind și domnul Tăriceanu, decizia politică de asumare a acestei negocieri și a acestui buget a fost luată în unanimitate, fără nicio abținere. Ceea ce mă face să fiu optimist și să cred că până la urmă, și din dezbatere, domnul Tăriceanu s-a convins.

Jurnalist:  Domnule Chițoiu, ce garanții aveți că toți banii care vor veni din creșterea accizei la benzină și motorină vor fi folosiți pentru construcția de autostrăzi și după guvernarea USL?

Crin Antonescu: După guvernarea USL va fi guvernarea PNL, asta e garanția.

Daniel Chițoiu: Construcția bugetară și vom stabili în momentul în care adoptăm actul normativ că din sumele încasate din taxa de 0,7 eurocenți sumele respective vor fi alocate pentru construcția de autostrăzi, drumuri naționale și drumuri județene, deci pentru infrastructură rutieră. În bugetul pe 2014, sumele pe care le încasăm din această taxă către aceste domenii vor merge.

Jurnalist:  Iar în 2015 s-ar putea să plătim pensiile din acei bani.

Daniel Chițoiu: Nu, pentru că am spus că în momentul în care reglementăm prin act normativ această taxă, această creștere de accize, spunem destinația sumelor respective.

Jurnalist:  Cei de la FMI spuneau că reducerea CAS-ului, dacă se va face din vară, necesită măsuri complementare sau lărgirea bazei de impozitare. Dumneavoastră puteți garanta în acest moment că nu va fi nevoie de astfel de măsuri pentru a se putea aplica din vară reducerea CAS-ului?

Daniel Chițoiu: În negocierile pe care le-am avut legate de reducerea contribuțiilor sociale, mandatul pe care l-am avut, cum spunea și domnul președinte Antonescu, am plecat în negociere cu reducerea contribuțiilor sociale pentru angajator cu 3 puncte procentuale de la începutul anului. Bineînțeles că toate aceste măsuri fiscale pe care le-am propus, pe care au venit dânșii și ni le-au propus, constrângerile bugetare, pentru că aveam un gol de venituri de 6 miliarde de lei pe măsurile suplimentare în 2014 față de 2013 privind creșterea salariilor, indexarea pensiilor, alocarea de sume pentru programele de investiții la autoritățile publice locale prin programul național de dezvoltare locală și prin majorarea cofinanțării la fondurile europene, trebuia să acoperim aceste sume de bani. Reducerea cotelor de contribuții sociale a angajat că actul normativ va fi pregătit în prima parte a acestui an, iar la misiunea pe care o vor avea în luna aprilie, atunci vom lua decizia de aprobare a actului normativ, cu aplicabilitate din semestrul II al anului 2014. Deci acesta este un angajament clar, ferm, nu o promisiune, nu.

Ce  este condiționat în document este condiționat de faptul că reducerea cotelor de contribuții sociale trebuie să aibă un impact bugetar neutru. Adică golul matematic pe care îl va avea reducerea cu cinci puncte procentuale în a doua parte a anului, respectiv un miliard 850 de milioane, un miliard 900 de milioane, să fie acoperit ori prin măsurile de îmbunătățire a colectării, care au început de acum și de reducere a evaziunii și fraudei fiscale – și  la misiunea din aprilie vedem cu cât s-a redus evaziunea, cât am îmbunătățit din colectare – prin o mai bună urmărire a modului cum declară și plătesc în momentul de față nu numai pe zona de contribuții sociale, pe toate impozitele și taxele, printr-o îmbunătățire a administrării veniturilor putem să acoperim aceste sume din îmbunătățirea colectării.

De asemenea, putem să acoperim golul din a doua parte a anului prin operarea unor tăieri de cheltuieli de la diverse de capitole de cheltuieli care nu se plătesc în anul respectiv, cum am avut și la rectificarea bugetară din acest an. Dar angajamentul este ferm de reducere a cotelor de contribuții sociale.

Dar de ce și FMI și CE au fost de acord cu această măsură? Pentru că și dânșii au înțeles și, la întâlnirile pe care le-au avut cu tot mediul de afaceri, din tot spectrul, plecând de la IMM-uri și până la mari contribuabili, până la consiliul investitorilor străini, măsura de reducere a costului impozitării forței de muncă este cerută de toată lumea, pentru că are un rol de stimulare economică, de stimulare a creării de locuri de muncă, dar are și rolul de a scoate la suprafață evaziunea fiscală, munca la gri.

Știm foarte bine că, în prezent, sunt foarte mulți salariați care au contracte part-time încheiate, dar de fapt ei lucrează cu normă întreagă. De ce? Pentru că angajatorii respectivi nu-și permit să plătească un nivel foarte ridicat al contribuțiilor sociale. Și, ca atare, și dânșii sunt conștienți de faptul că această măsură are rolul nu numai de a stimula economic, dar și de a îmbunătăți colectarea veniturilor la bugetul general consolidat.

Ori, dacă noi prin măsurile pe care luăm până în luna aprilie avem îmbunătățirea colectării, creșterea colectării din toate aceste măsuri propuse acum și se acoperă golul respectiv, nu este nicio problemă și se acoperă din aceste măsuri.

Jurnalist:  Garantați cu mandatul dumneavoastră de ministru că nu se impun alte taxe, alte impozite dacă se aplică CAS din a doua jumătate a anului?

Daniel Chițoiu: Pentru reducerea CAS nu se vor impune alte impozite sau alte taxe.

Crin Antonescu: Atâta vreme cât domnul Chițoiu este ministru, dacă vreți o garanție faceți tot ce puteți să rămână așa.

Jurnalist: Garanția este că ministrul urmărește acest obiectiv cu mandatul său pe masă?

Daniel Chițoiu: Mandatul meu pe masă este pus la dispoziție în orice moment tot timpul, dar eu, ca obiective de mandat, nu am numai stimularea economică, creșterea economică din reducerea fiscalității și reducerea CAS-ului. Obiectivul meu de mandat, în primul rând, este de a îmbunătăți colectarea veniturilor la bugetul de stat, a crea o legislație fiscală coerentă și suntem în faza de finalizare a rescrierii Codului Fiscal și a Codului de procedură și de a reduce semnificativ evaziunea și frauda fiscală. Toate măsurile pe care le-am luat și care au avut, într-adevăr, o perioadă de timp limitată ca efect, o performanță mai scăzută a colectării veniturilor, respectiv reforma administrației fiscale și înființarea unei noi structuri cu rolul de a combate evaziunea și frauda fiscală nu sunt decât măsuri premergătoare îmbunătățirii colectării și creșterii acesteia ca pondere în PIB.

Cu cât avem o evaziunea și o fraudă fiscală mai reduse în economie avem un mediu concurențial corect. Avem mediu concurențial corect, avem creștere economică mai bună și, în același timp, avem venituri bugetare mai mari la bugetul general consolidat și putem să redistribuim pe toate domeniile plecând de la investiții, sănătate, educație, apărare, să putem să alocăm sume mai mari de bani cum își dorește fiecare ministru. Eu îmi doresc ca, începând cu această lună, când își intră în atribuții și Direcția generală de antifraudă fiscală, să avem un plus de colectare la veniturile la bugetul de stat. După cum ați văzut, în luna octombrie am avut și realizarea programului și o depășire a acestuia față de cât am programat în luna octombrie și o creștere  substanțială față de veniturile colectate anul trecut raportat la aceeași perioadă, respectiv octombrie 2012, o creștere de peste 7,3% în sume absolute și față de programul stabilit cu 2,3% mai mari.

Deci eu am siguranța și sunt optimist că, în perioada următoare, Agenția fiscală va deveni mai coerentă, va fi un partener al contribuabililor corecți și structurile de forță ale acesteia se vor lupta cu evaziunea și cu frauda fiscală. De fapt, în următoarea 10 -14 zile vom face o conferință de presă la Minister și vom prezenta un plan de acțiune privind combaterea evaziunii și fraudei fiscale, plan constând atât în modificări legislative, cât și în programe și obiective ale noii structuri de combatere a fraudei și evaziunii fiscale.

Jurnalist: Dacă nu vor exista taxe și impozite pentru a suplini reducerea CAS în al doilea semestru, de ce astăzi șefa delegației FMI a spus că este nevoie și de o lărgire a bazei de impozitare?

Daniel Chițoiu: Discuția aceasta cu lărgirea bazei de impozitare se pune de mai mult timp pe masa negocierilor cu Fondul Monetar, Comisia Europeană și Banca Mondială. După cum știți, am fost acuzați și în vară, când am semnat acordul, că impozităm drepturile de autor, că impozităm veniturile din capital, că impozităm PFA-urile.

Într-adevăr, avem o problemă că pe aceste zone contribuțiile, dar la Fondul de Sănătate, nu sunt la nivelul contribuabililor din zona salarială sau din zona angajatorilor, dar la această misiune – și după cum o să vedeți când va fi dat publicității documentul încheiat – acest domeniu, această zonă privind contribuțiile la sănătate a fost scoasă din negocieri tocmai pentru faptul că nu putem să punem pe același plan profesiile liberale, persoane fizice autorizate, cu un salariat pentru că cei care desfășoară profesii liberale obțin venituri din activitatea desfășurată, iar ca să impozitezi la nivelul angajatorului și angajatului pe cineva care desfășoară activitate ca PFA sau ca profesie liberală, sarcina fiscală este dublă sau triplă față de cei care obțin venituri salariale.

De ce? Pentru că cei care obțin venituri au și cheltuieli, ori modalitatea, cum se propusese să fie calculată, nu se luau în calcul deducerile sau cheltuielile, că de fapt cel care desfășoară activitate ca PFA sau ca profesie liberală are și cheltuieli. Venitul net pe care îl realizează în mână este mult mai mic față de cât încasează brut și de aceea în cadrul reformei mari a sănătății, când vom avea un proiect mare pe reforma sănătății și a contribuțiilor în sănătate, când vom introduce, într-adevăr, contribuțiile private la fondurile de sănătate, atunci se poate discuta privind lărgirea bazei în care îi dăm opțiune celui care vrea să contribuie la fondurile private de sănătate și să aibă deductibilitate pe cheltuieli ale persoanelor fizice autorizate sau ale firmelor respective.

Jurnalist: Dacă la începutul semestrului II vă dați seama că nu sunt întrunite condițiile pentru a reduce CAS, vă dați demisia?

Daniel Chițoiu: Haideți să ajungem atunci. Să ajungem în luna aprilie, nu la începutul semestrului II, și discutăm în luna aprilie, la viitoarea misiune.

Jurnalist: Dacă sunteți atât de sigur, e foarte simplu să spuneți da sau nu.

Daniel Chițoiu: V-am spus, ajungem în luna aprilie și atunci vă dau răspunsul. Pentru că am spus, obiectivele mele de mandat sunt mult mai multe, nu numai reducerea CAS.

Crin Antonescu: Noi, liberalii, între altele, încercăm să ne ocupăm și cu apărarea drepturilor omului. Încetați hărțuirea, omul v-a spus.

Jurnalist: Întrebare pentru președintele PNL: Pentru că ați vorbit de toate aceste reușite, despre creșterile de pensii și salarii de anul viitor, ați spus că vi le asumați împreună cu guvernul din care faceți parte. Scumpirile vi le asumați în egală măsură? Și v-aș mai întreba și dacă vă simțiți, în calitate de prezidențiabil, mai responsabil față de electoratul dumneavoastră de dreapta sau de cel de stânga?

Crin Antonescu: (…) Da, sunt cât se poate de solidar și cu ceea ce consider a fi reușită – eu consider a fi reușită – îmi dau seama că este normal ca în media, și de data asta vorbesc de toată media –  am văzut că până și domnul Ciutacu avea o oarecare disperare aseară – în media să se insiste asupra faptului că, citez, “a băgat Ponta mâna în buzunar, Chițoiu complice și el, impozite îngrozitoare” și așa mai departe.

Repet, nu sunt ironic, e normal, dar eu cred că există și reușite cu care sunt solidar și, de asemenea, și cu scumpiri și cu inconvenientul unei creșteri de accize și cu inconvenientul unei noi forme de taxare, chiar dacă nu pe toți stâlpii și chiar dacă pe toate piscinele, nu sunt confortabile, orice taxe noi.

Cu toate aceste lucruri, cu toate aceste inconveniente, cu toate aceste, mă rog, neplăceri, sunt pe deplin solidar. În calitate de prezidențiabil, cu toate că – și am spus-o de foarte multe ori -  eu rămân un om de dreapta, ar fi și păcat să nu mai fiu că nu sunt foarte mulți, adică nu ăștia toți care se vopsesc ei, președintele României, ca atare și prezidențiabilul, deci cel care se gândește să fie președinte al României, în exercițiul prezidențial nu mai face politică de stânga sau de dreapta pentru că nu propune sau impune nici legi, nici măsuri guvernamentale,nici taxe, nici alte lucruri care fac conținutul politicilor de stânga și de dreapta, ci are cu totul alte funcții și în sensul acesta sunt, dar fără să fi fost prezidențiabil și fără să fiu președinte să știți că solidar sunt cu toți compatrioții mei, fie că sunt de stânga, fie că sunt de dreapta, fie că nu au vreo opțiune politică.

Jurnalist: O întrebare pentru domnul Chițoiu. Dumneavoastră aveți ceva să vă reproșați în legătură cu rezultatul acestor negocieri?

Daniel Chițoiu: Nu, nu am a-mi reproșa nimic, mai ales că mi-am îndeplinit mandatul dat de Partidul Național Liberal, de Uniunea Social Liberală și de premier, de Guvern. Deci mi-am dus la bun sfârșit mandatul de negociere. Eu sper ca toți miniștrii de linie care au implicații în acest acord, în acest memorandum tehnic și economic au prevăzut acolo obiective și ținte realizabile astfel încât la viitoarele misiuni de evaluare să nu mai avem probleme de întârziere și, mai mult decât atât, sunt mulțumit de negocieri pentru că am prevăzut în aceste documente măsuri atât de consolidare fiscală, dar mai ales de creștere economică. Deci sumele alocate prin buget în anul 2014 vor fi substanțial mai mari față de acest an și de anii anteriori, alocate investițiilor, alocate de la cofinanțare la fonduri europene și, de asemenea, am putut să alocăm sume importante de bani pe zona investițiilor pentru autoritățile publice locale și, de asemenea, să continuăm să deblocăm proiectele finanțate din linii de finanțare asigurate de băncile internaționale de investiții – BEI, BERD sau Banca Mondială. Deci acestea sunt măsuri de creștere economică, pentru că dăm drumul la proiecte de dezvoltare în România în 2014.

De aceasta sunt mulțumit de rezultatele negocierii cu instituțiile financiare internaționale și mai ales că au fost de acord să majorăm și deficitul bugetar cu 0,2 puncte procentuale, tocmai pentru ca acei bani să putem să-i alocăm ca și cofinanțare la proiectele de investiții finanțate din fonduri europene.

Jurnalist: Deci nu vă simțiți vinovat de valul de scumpiri care va urma?

Daniel Chițoiu: Stați să vedem dacă va exista vreun val de scumpiri, pentru că, așa cum vă spuneam, nu trebuie să facem din țânțar armăsar, pentru că nivelul impozitării nu are un impact semnificativ, așa cum vă spuneam, în prețul final de consum care ajunge la populație. Parte din influența acestor impozite și taxe poate fi recuperat de către companiile care îl aplică atât din reducerea pierderilor, mai ales companiile de stat, că au pierderi foarte mari, și, de asemenea, prin îmbunătățirea guvernanței corporatiste în acele companii de stat, dacă ne referim la ele. De ce? Pentru că ele pot să-și îmbunătățească indicatorii economico-financiari și prin măsurile de guvernanță corporatistă, dar și prin măsurile de tăiere a contractelor oneroase, și atunci fac economii din acele contracte și pot să suporte costurile suplimentare ale impozitării.

Jurnalist: Domnule ministru, ne puteți spune, când ați găsit această soluție cu reducerea CAS cu 5 puncte procentuale în a doua parte a anului?

Daniel Chițoiu: În cadrul negocierilor am găsit soluția.

Jurnalist: Luni dimineața exista această soluție?

Daniel Chițoiu:  Da, exista, pusă pe masă.

Jurnalist: Era și acceptată?

Daniel Chițoiu; Nu, nu era acceptată.

Jurnalist: Când a fost acceptată de partenerii din FMI?

Daniel Chițoiu: Nu vă dau detaliile negocierii. A fost acceptată, v-am spus rezultatele.

Jurnalist: Domnule președinte Antonescu, ați fi acceptat să aprobați aceste negocieri fără măsura de reducere a CAS în a doua parte a anului 2014?

Crin Antonescu: Nu. Dar trebuie să spun și eu încă o dată, că poate n-am precizat. Eu nu sunt mulțumit, foarte mulțumit, doar de domnul Chițoiu, ci sunt foarte mulțumit și de premier.

Jurnalist: Domnule Chițoiu, anul viitor românul cu un salariu mediu va plăti mai mult pentru funcționarea statului sau mai puțin?

Daniel Chițoiu: Impozitarea muncii, din contră, scade. Nu știu dacă plătește mai mult pentru funcționarea statului. Poate indirect, prin cumpărarea de produse, de servicii, care au impozite mai mari în ele, dar direct nu, din contră, invers, va plăti mai puțin, că se vor reduce cotele de contribuții sociale.

Jurnalist: De la 1 ianuarie, un angajat cu un salariu mediu va plăti prin toate formele prevăzute în urma acestor măsuri, mai mult pentru funcționarea statului sau mai puțin?

Daniel Chițoiu: Normal că va plăti mai mult indirect, v-am spus, pentru că aceste impozite și taxe se regăsesc, parte din ele, în costuri, în prețuri, dar acum, ca să facem o evaluare cât plătește din salariu în plus, nu se poate face o evaluare. Asta este o întrebare ipotetică.

Jurnalist: Este acest lucru compatibil cu programul de guvernare?

Daniel Chițoiu: Este compatibil cu programul de guvernare.

Jurnalist: O precizare, dacă se poate.  Fără discuția de ieri, din biroul domnului Antonescu, între premier, dumneavoastră, domnul Voinea se ajungea la această soluție de scădere a CAS cu 5 puncte procentuale în partea a doua a anului?

Daniel Chițoiu: Dacă în urma discuției s-a ajuns la această formulă? Da, s-au discutat la întâlnirea respectivă formulele ultime de negociere.

(…)

Jurnalist: Domnule Chițoiu, spuneați că ați asigurat confidențialitatea discuțiilor cu FMI. Asta înseamnă și că ați cerut, dumneavoastră sau colegii dumneavoastră din Guvern, să fie bruiate discuțiile?

Daniel Chițoiu: Nu, nici eu personal și nici nu am dat dispoziție să intervină STS.

Jurnalist: Domnule președinte Antonescu, o reacție, v-aș ruga, la purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, care spunea că aveți o atitudine ambiguă și că pe de-o parte criticați PSD, dar pe de altă parte susțineți Guvernul.

Crin Antonescu: În mod normal nu dau replici purtătorului de cuvânt al PSD, dar nu pot să mă abțin de data asta nici la întrebarea dumneavoastră, nici la gândul, personal, la domnul Cătălin Ivan, pe care îl simpatizez.

Deci cum spune, că am atitudine ambiguă, ca mai critic PSD, mai susțin guvernul? Să zică merci.

Jurnalist: Adică?

Crin Antonescu: E bine și atât.

Dacă nu mai aveți nimic de întrebat, vă mulțumesc foarte mult”.

Și aici, dar și seara, la Gâdea, pentru cei 5% i s-a cerut lui Chițoiu să își dea demisia dacă nu realizează obiectivul. Chițoiu a încercat să fie elegant. Eu îi băgam în „mămițica lor”. Mă enervează aceste cereri jurnalistice aiurea.