Uite că s-a ajuns și la o poziție oficială clară. WikiLeaks creată de australianul Julien Assange primește o „calificare” din partea unui serviciu de informații. Devine, oficial, un adversar. Un adversar care trebuie combătut cu toate mijloacele permise de un astfel de „război”.
Directorul CIA, Mike Pompeo este ferm.
„WikiLeaks se comportă ca un serviciu de informații ostil și se exprimă ca un serviciu de informații ostil. El și-a incitat simpatizanții să se integreze în CIA pentru a obține informații”.
„Este timpul ca WikiLeaks să fie luat în considerare pentru ceea ce este cu adevărat și anume un serviciu de informații ostil nonstatal, care de multe ori este ajutat de actori de stat ca Rusia”.
„Assange și simpatizanții săi fac astăzi front comun cu dictatorii. Desigur, ei încearcă în zadar să se acopere pe ei și acțiunile lor, insistând că doresc protejarea libertății și a vieții private. În realitate, ei nu-și apără decât celebritatea”.
Definirea WikiLeaks ca „serviciu de informații ostil” era necesară pentru a justifica „tratamentul” pe care SUA urmează să îl aplice atât organizației cât și membrilor acesteia. Iar dacă SUA ia o astfel de atitudine, aliații SUA vor face la fel. Iar statele care îl protejează pe Julien Assange sau pe Edward Snowden (una din sursele de informații ale lui Assange, un trădător de țară, spus mai de-a dreptul !), devin „state ostile SUA”. Finețurile diplomatice se sting în astfel de cazuri. Aici este ori/ori.
Declararea tranșantă că Wikileaks reprezintă „una dintre principalele amenințări pe care trebuie să le înfrunte SUA” nu lasă loc de manevre, de nuanțe. Cine știe ce minuni vom mai afla ! Oricum, extragerea atâtor informații clasificate de către acest grup de „spioni” aflat sub sigla WikiLeaks din baze de date declarate ca stabile, protejate, ne arată că statele nu au evoluat odată cu tehnologia pe care au dezvoltat-o, pe care au adoptat-o. Sigur sunt și la americani oameni care se laudă că nu au pus și nici nu pun mâna pe un calculator (instrumentul diavolului !).
Sursa: Agerpres
Se afișează postările cu eticheta WikiLeaks. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta WikiLeaks. Afișați toate postările
vineri, 14 aprilie 2017
duminică, 10 aprilie 2016
Panama Papers confirmă o evoluție socială. Epoca modernă are alte coordonate.
Agerpres (aici).
Scandalul „Panama Papers” este abia la început după mai bine de un an și ceva de cercetare a documentelor puse pe piață de la compania de avocatură Mossack-Fonseca.
În timp ce majoritatea celor care urmăresc evoluția cercetărilor asupra documentelor se focusează doar asupra persoanelor implicate și așteaptă clarificări de la autoritățile statelor care sunt implicate, unii văd deja în viitor.
Epoca modernă renunță la „tradiții”. Împăcarea regulilor de pe timpul „contabililor cu mânecuță” cu noile tehnologii de prelucrare a datelor a eșuat. Volumul de informație pe care un funcționar îl are de prelucrat nu mai permite revenirea la vechile proceduri și reguli de lucru. Nici o țară, nici o companie nu își permite să angajeze atâția funcționari care să prelucreze informațiile de astăzi după regulile vechi.
Au observat bine faptul că precedentele evenimente legate de „divulgare a secretelor” - cazul WikiLeaks în 2010 și cazul Snowden în 2013 -, au pregătit terenul pentru acest eveniment. De această dată, ținta nu a mai fost un stat sau o instituție a unui stat ci o companie privată. În fața publicului au ajuns, în egală măsură, atât reprezentanții unor state cât și companii private, bănci reputate dar și infractori periculoși.
O vorbă la noi, la români, spune așa: spune-mi cu cine te'nsoțești ca să spun cine ești ! Ei bine, nu cred că este cineva dispus să califice infractorii notorii, membrii unor organizații criminale care sunt evidențiați în anchetele „Panama Papers” ca fiind „oameni de stat”, mai degrabă cred că acei oameni de stat și persoane cu funcții de răspundere din companii care vor fi calificați ca infractori din moment ce au folosit mijloace ilegale pentru a comite infracțiuni financiare dar și de altă natură.
Se anunță noi informații care vor avea în centrul atenției oameni politici și companii, state de care aceștia aparțin în zilele sau lunile următoare. Toate statele sunt în așteptare. Nu au știut ce fac cetățenii lor, ce fac companiile care acționează pe teritoriile lor. Află acum. Aici, în România, s-a aflat că achizițiile unor terenuri sau a unor firme de pe timpul comunismului în marele proces de privatizare pe timpul dominației PSD sau a CDR au fost implicate companii off-shore iar afacerile nu au fost prea curate. Nu doar la noi a fost aplicat modelul, și alții au pățit la fel.
Mai toate țările care se simt cu „musca pe căciulă” au declanșat acțiuni de analiză a informațiilor oferite de jurnaliștii de investigații care au lucrat și încă lucrează la caz, acolo unde sunt cazuri clare, bine documentate au apărut anchetele penale, nu mai vorbesc despre autoritățile financiare care au pornit, cu râvnă, să afle unde sunt banii care nu au putut fi găsiți până acum. Nu este vorba despre sume mici, este vorba despre sume de mii de miliarde de dolari !
Este clar, societatea modernă bazată pe sisteme automate de prelucrare a datelor este în conflict cu lipsa de transparență. Mi-a plăcut concluzia asta a lui Ian Bremmer, expert în riscuri politice la Universitatea din New York și președinte al firmei de consultanță Eurasia Group, chiar dacă el a făcut o altă formulare: „„ ... însă "tehnologia se schimbă" și, odată cu ea, se schimbă și "capacitatea indivizilor de a produce pagube, de a genera o transparență forțată" în instituțiile pe care le consideră nedrepte””. Cei care nu pricep acest lucru vor fi mereu „victime” ale transparenței. A, să nu uit, încep să am din ce în ce mai mult convingerea că opoziția feroce a multora față de intenția statelor de a controla căile de comunicații electronice și informatice pentru prevenirea infracțiunilor și combaterea atitudinilor anti-sociale (în toate domeniile !) a fost inițiată și susținută de societățile de tipul Mossack-Fonseca. Scurgerea informațiilor din cadrul acestei societăți, consecințele care s-au produs și cele care se vor produce justifică această campanie acerbă de ascundere a informațiilor. Probabil că multe guverne și parlamente vor revedea legile în vigoare și vor adopta acele reglementări care să prevină astfel de „minuni”.
O surpriză, pentru mine, a fost faptul că jurnaliștii, mulți, tare mulți, care au lucrat la caz au avut un comportament ce nu le este propriu. S-au abținut să comunice ce știu, ce au aflat până la data la care s-a stabilit că se vor da publicității informațiile prelucrate. În plus, sursa informațiilor a rămas protejată. Este o surpriză pentru mine, înseamnă că jurnalismul este o treabă serioasă, numărul uriaș de persoane care lucrează la caz mă determină să am încredere în unii jurnaliști. Evident, jurnaliștii din România nu intră în această categorie. Cel puțin cei foarte vizibili !
Cireașa de pe tort este oferită prin informația potrivit căreia George Soros a finanțat Consorțiul Internațional al Ziariștilor de Investigație (ICIJ), cel care a făcut public scandalul 'Panama Papers' !
O informație care urmează să aibă efecte în viitor, posibil, este aceea că devoalarea documentelor societății Mossack-Fonseca ar putea avea consecințe asupra unor relații între state. Pe mai multe paliere. În primul rând este vorba despre statele care au instituit un regim de „paradis fiscal” pe teritoriul lor și vor fi solicitate să dea informații despre companiile care au elemente de extraneitate (proprietari ai companiei off-shore care au cetățenia altor state, operațiuni comerciale, operațiuni bancare etc.). Pe de altă parte, din acțiunile dubioase pot ieși la iveală operațiuni prin care un stat a încercat să profite în dauna altui stat. Aici va fi o situație complicată. Se vor rupe legături, se vor face negocieri aprige pentru a împiedica ruperea unor relații, vor apare interdicții, sancțiuni etc. Nasol.
Lăsând elementele particulare deoparte să privim viitorul, așa cum se prefigurează el. Deocamdată, avem o concluzie certă: statele au avut un punct foarte slab în controlul propriei avuții. Delapidarea avuției statelor în beneficiul altor state sau a unor grupuri private iese la iveală din documentele Mossack-Fonseca. Ceva va trebui făcut pentru viitor. Probabil că unele state vor interzice existența companiilor off-shore pe teritoriul lor dar și relațiile comerciale cu astfel de companii. Libertate-libertate dar ... vorba aia românească, frate-frate dar brânza este pe bani !
Scandalul „Panama Papers” este abia la început după mai bine de un an și ceva de cercetare a documentelor puse pe piață de la compania de avocatură Mossack-Fonseca.
În timp ce majoritatea celor care urmăresc evoluția cercetărilor asupra documentelor se focusează doar asupra persoanelor implicate și așteaptă clarificări de la autoritățile statelor care sunt implicate, unii văd deja în viitor.
Epoca modernă renunță la „tradiții”. Împăcarea regulilor de pe timpul „contabililor cu mânecuță” cu noile tehnologii de prelucrare a datelor a eșuat. Volumul de informație pe care un funcționar îl are de prelucrat nu mai permite revenirea la vechile proceduri și reguli de lucru. Nici o țară, nici o companie nu își permite să angajeze atâția funcționari care să prelucreze informațiile de astăzi după regulile vechi.
Au observat bine faptul că precedentele evenimente legate de „divulgare a secretelor” - cazul WikiLeaks în 2010 și cazul Snowden în 2013 -, au pregătit terenul pentru acest eveniment. De această dată, ținta nu a mai fost un stat sau o instituție a unui stat ci o companie privată. În fața publicului au ajuns, în egală măsură, atât reprezentanții unor state cât și companii private, bănci reputate dar și infractori periculoși.
O vorbă la noi, la români, spune așa: spune-mi cu cine te'nsoțești ca să spun cine ești ! Ei bine, nu cred că este cineva dispus să califice infractorii notorii, membrii unor organizații criminale care sunt evidențiați în anchetele „Panama Papers” ca fiind „oameni de stat”, mai degrabă cred că acei oameni de stat și persoane cu funcții de răspundere din companii care vor fi calificați ca infractori din moment ce au folosit mijloace ilegale pentru a comite infracțiuni financiare dar și de altă natură.
Se anunță noi informații care vor avea în centrul atenției oameni politici și companii, state de care aceștia aparțin în zilele sau lunile următoare. Toate statele sunt în așteptare. Nu au știut ce fac cetățenii lor, ce fac companiile care acționează pe teritoriile lor. Află acum. Aici, în România, s-a aflat că achizițiile unor terenuri sau a unor firme de pe timpul comunismului în marele proces de privatizare pe timpul dominației PSD sau a CDR au fost implicate companii off-shore iar afacerile nu au fost prea curate. Nu doar la noi a fost aplicat modelul, și alții au pățit la fel.
Mai toate țările care se simt cu „musca pe căciulă” au declanșat acțiuni de analiză a informațiilor oferite de jurnaliștii de investigații care au lucrat și încă lucrează la caz, acolo unde sunt cazuri clare, bine documentate au apărut anchetele penale, nu mai vorbesc despre autoritățile financiare care au pornit, cu râvnă, să afle unde sunt banii care nu au putut fi găsiți până acum. Nu este vorba despre sume mici, este vorba despre sume de mii de miliarde de dolari !
Este clar, societatea modernă bazată pe sisteme automate de prelucrare a datelor este în conflict cu lipsa de transparență. Mi-a plăcut concluzia asta a lui Ian Bremmer, expert în riscuri politice la Universitatea din New York și președinte al firmei de consultanță Eurasia Group, chiar dacă el a făcut o altă formulare: „„ ... însă "tehnologia se schimbă" și, odată cu ea, se schimbă și "capacitatea indivizilor de a produce pagube, de a genera o transparență forțată" în instituțiile pe care le consideră nedrepte””. Cei care nu pricep acest lucru vor fi mereu „victime” ale transparenței. A, să nu uit, încep să am din ce în ce mai mult convingerea că opoziția feroce a multora față de intenția statelor de a controla căile de comunicații electronice și informatice pentru prevenirea infracțiunilor și combaterea atitudinilor anti-sociale (în toate domeniile !) a fost inițiată și susținută de societățile de tipul Mossack-Fonseca. Scurgerea informațiilor din cadrul acestei societăți, consecințele care s-au produs și cele care se vor produce justifică această campanie acerbă de ascundere a informațiilor. Probabil că multe guverne și parlamente vor revedea legile în vigoare și vor adopta acele reglementări care să prevină astfel de „minuni”.
O surpriză, pentru mine, a fost faptul că jurnaliștii, mulți, tare mulți, care au lucrat la caz au avut un comportament ce nu le este propriu. S-au abținut să comunice ce știu, ce au aflat până la data la care s-a stabilit că se vor da publicității informațiile prelucrate. În plus, sursa informațiilor a rămas protejată. Este o surpriză pentru mine, înseamnă că jurnalismul este o treabă serioasă, numărul uriaș de persoane care lucrează la caz mă determină să am încredere în unii jurnaliști. Evident, jurnaliștii din România nu intră în această categorie. Cel puțin cei foarte vizibili !
Cireașa de pe tort este oferită prin informația potrivit căreia George Soros a finanțat Consorțiul Internațional al Ziariștilor de Investigație (ICIJ), cel care a făcut public scandalul 'Panama Papers' !
O informație care urmează să aibă efecte în viitor, posibil, este aceea că devoalarea documentelor societății Mossack-Fonseca ar putea avea consecințe asupra unor relații între state. Pe mai multe paliere. În primul rând este vorba despre statele care au instituit un regim de „paradis fiscal” pe teritoriul lor și vor fi solicitate să dea informații despre companiile care au elemente de extraneitate (proprietari ai companiei off-shore care au cetățenia altor state, operațiuni comerciale, operațiuni bancare etc.). Pe de altă parte, din acțiunile dubioase pot ieși la iveală operațiuni prin care un stat a încercat să profite în dauna altui stat. Aici va fi o situație complicată. Se vor rupe legături, se vor face negocieri aprige pentru a împiedica ruperea unor relații, vor apare interdicții, sancțiuni etc. Nasol.
Lăsând elementele particulare deoparte să privim viitorul, așa cum se prefigurează el. Deocamdată, avem o concluzie certă: statele au avut un punct foarte slab în controlul propriei avuții. Delapidarea avuției statelor în beneficiul altor state sau a unor grupuri private iese la iveală din documentele Mossack-Fonseca. Ceva va trebui făcut pentru viitor. Probabil că unele state vor interzice existența companiilor off-shore pe teritoriul lor dar și relațiile comerciale cu astfel de companii. Libertate-libertate dar ... vorba aia românească, frate-frate dar brânza este pe bani !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

